Adrian Mîrșanu

publicat la: 03.04.2015  19:05

Banca Transilvania nu poate modifica prețul de achiziție al Volksbank stabilit în decembrie cu vânzătorii. ”Lacătul” pus de austrieci în contractul de vânzare al Volksbank România a mutat din 10 decembrie riscurile și eventualele pierderi ale băncii în contul Băncii Transilvania. ”Vânzătorii Volksbank România au dorit să-și înceteze cât mai repede activitatea și expunerea în România”, notează Consiliul Concurenței în decizia de aprobare a tranzacției

Omer Tetik, directorul general al BT (stânga), Horia Ciorcilă, președintele BT (centru) și Michael Mendel, director general adjunct Volksbank AG și președinte al board-ului de directori ai Volksbank România (dreapta) la conferința din 10 decembrie prin care a fost anunțată semnarea vânzării Volksbank România către BT. Sursă foto: Banca Transilvania.
 

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piața locală după active, nu poate modifica prețul de achiziție al Volksbank România chiar dacă banca a înregistrat pierderi după 10 decembrie, data semnării contractului de preluare a 100% din acțiunile subsidiarei austriece, potrivit deciziei Consiliului Concurenței care aprobă tranzacția.

”Vânzătorii Volksbank România au dorit să își înceteze cât mai repede activitatea și expunerea în România și astfel au impus un mecanism contractual numit „lock box”, conform căruia transferul beneficiilor și al riscurilor cu privire la activitatea Volksbank România este considerat a avea loc de la semnarea contractului. Ca o consecință a acestui concept, activitatea în perioada dintre semnare și finalizarea tranzacției se desfășoară pe riscul cumpărătorului, care nu poate cere o ajustare de preț dacă Volksbank România va avea pierderi în această perioadă”, notează Consiliul Concurenței în decizia de aprobare a celei mai mari tranzacții derulate în 2014 pe piața locală.

La acest mecanism de tip ”lacăt”, Banca Transilvania a reușit să contracareze cu o clauză prin care să limiteze un astfel de impact. Astfel, pentru a evita pierderile ”excesive”, părțile au convenit asupra unui mecanism prin care Volksbank România și-a asumat să funcționeze între semnarea și finalizarea tranzacției, în cursul obișnuit al activității, cu îndeplinirea unor parametri clari și cu anumite limite privind operațiunile excepționale.

La data de 10 decembrie 2014, Banca Transilvania a semnat la București la hotelul JW Marriott un contract de vânzare-cumpărare de acțiuni al băncii, un contract de cesiune de creanță și un contract de cont escrow. În baza contractului, BT și BT Investments cumpără 100% din acțiunile Volksbank România, preluând indirect și compania Volsbank România Services, care gestionează active imobiliare.

Ascensiunea francului elvețian începând cu a doua decadă a lunii ianuarie, risc valutar care lovește într-un segment important de clienți Volksbank, s-a petrecut așadar pe ”timpul” BT. La acel moment, BT a răspuns că este acoperită de clauzele contractului semnat pe 10 decembrie și că aceste riscuri aparțin vânzătorilor. În februarie însă, BT s-a grăbit să obțină de la Consiliul Concurenței o derogare privind aprobarea tranzacției care să-i permită să-și instaleze mai repede oamenii în Volksbank România pentru a gestiona portofoliul – problemă al băncii de franci elvețieni.

Rata de schimb a francului elvețian la euro a crescut cu peste 80% în perioada 2008 – 2014.
Pentru integrarea cât mai rapidă a Volksbank, BT a angajat firma de consultanță de strategie AT Kearney.

BT a obținut avizele Consiliului Concurenței și BNR pentru achiziția Volksbank România și va prezenta acționarilor băncii din Cluj pe 29 aprilie informații privind contractul semnat cu acționarii băncii preluate – Volksbank AG (Austria), care deținea 51%, BPCE (24,5%), DZ Bank 16,4% și WGZ Bank 8,1%.

BT a anunțat deja că va finanța achiziția Volksbank din propriile resurse, banca din Cluj având un profit net de 100 mil. euro și lichidități de circa 1 mld. euro.

Vânzătorii Volksbank România au fost consiliați în tranzacție de către banca de investiții Rothschild și firma de avocatură austriacă Schoenherr, în timp ce Banca Transilvania a lucrat cu boutique-ul vienez de investment banking Vienna Capital Partners, firma de audit KPMG și avocații de la PeliFilip.


0 Comentarii

Spune-ti parerea

Articole Similare:

EXCLUSIV

Liviu Dobre, Agricover: Finantam astazi 10% – 15% din portofoliul nostru in aceasta zona ESG. Vedem sustenabilitatea ca pe un cost pe termen scurt versus un beneficiu pe termen lung. Impactul CBAM si conflictul din Iran au produs in 2026 o crestere medie de 50% a preturilor de fertilizanti la poarta fermei

  “Noi o vedem zona de sustenabilitate ca pe un cost pe termen scurt versus un beneficiu pe termen lung. In mod particular, in agricultura, costul pe termen scurt tinde sa devina o problema mai mare decat pentru un business poate in alt sector din cauza unor unor deficite. Starea financiara a fermie  Citeşte articolul integral

EXCLUSIV

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management: In ultima perioada pipeline-ul local de oportunitati de investitii in obligatiuni verzi sau sustenabile s-a cam rarit. Ne dorim sa finantam proiecte verzi si obligatiuni verzi pe plan local. “Daca vom avea un guvern instalat in saptamanile sau lunile urmatoare s-ar putea pune problema unor noi deal-uri pe piata de capital, dar cred se cam inchide fereastra de oportunitate”

  “Si din perspectiva emitentilor, cred ca acel greenium in sensul in care emitentii poate sperau sa aiba un avantaj de pret si sa se poata imprumuta mai ieftin datorita faptului ca folosesc sumele respective pentru scopuri legate de sustenabilitate din ceea ce inteleg nu mai este atat de evident ac  Citeşte articolul integral