Fondul american de investiții JC Flowers lucrează în dosarul achiziției Piraeus Bank România cu firma de avocatură londoneză Clifford Chance, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Reprezentanții biroului local al firmei de avocatură nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Clifford Chance face parte din renumitul Magic Circle, grupul de elită al firmelor de avocatură globale cu sediul la Londra, alături de Linklaters, Freshfields Bruckhaus Derringer, Allen & Overy şi Slaughter and May.

În România, Clifford Chance a intrat în 2006 prin fuziune la nivel local cu firma condusă de Daniel Badea, fost avocat al biroului Linklaters din București, luând astfel naștere biroul local care activează sub numele Clifford Chance Badea. Biroul local al Clifford Chance numără 41 de avocaţi înscrişi în baroul Bucureşti.

Din portofoliul de clienți ai Clifford Chance fac parte fondul de investiții Abris Capital Partners, Deutsche Bank, Henry Schein, firme globale din sectorul petrolier, agricultură și sectorul financiar.

Pe piața avocaturii de afaceri, poziții puternice dețin firmele locale NNDKP, Țuca Zbârcea & Asociații, Mușat & Asociații și Popovici Nițu & Asociații, un alt pol de putere fiind constituit de firmele londoneze CliffordChance, Allen & Overy, CMS Cameron McKenna și DLA Piper.

În acest moment, JC Flowers este în fazele finale ale tranzacției prin care preia controlul băncii Carpatica din Sibiu printr-o majorare de capital combinată cu o achiziție de 25% din acțiuni de la grupul de acționari din jurul lui Ilie Carabulea, unul dintre fondatorii băncii. În paralel, fondul american a obținut sprijinul BNR pentru încheierea unei noi achiziții, tranzacția de preluare a Piraeus Bank România.

În dosarul achiziției Piraeus Bank România, JC Flowers are alături pe consultanții de la EY și colaborează la nivel local cu Bogdan Ciobotaru, bancherul român de investiții care a lucrat zece ani pentru banca americană de investiții Morgan Stanley, iar acum este membru în Consiliul de administrație al firmei de telecomunicații RCS & RDS.

De cealaltă parte, grecii de la Piraeus au angajat banca elvețiană de investiții UBS și firma americană de avocatură White & Case. PwC este auditor al Piraeus Bank România, în timp ce Deloitte a consiliat subsidiara locală a băncii elene la tranzacția de vânzare a unui portofoliu neperformant de 185 mil. euro în cadrul strategiei de curățire a bilanțului înainte de vânzare.

În acest moment, tranzacția este în faza în care este așteptat anunțul privind semnarea contractului de achiziție al Piraeus Bank România, banca – mamă din Grecia trecând în ultimele săptămâni printr-un proces de recapitalizare.

Nevoia de capital cifrată la 4,93 mld. euro a băncii – mamă va fi acoperită, în cele din urmă, din surse private – creditori existenți, noi investitori – care cumulează 1,94 mld. euro, alți 271 mil. euro vin de la Banca Centrală Europeană prin mecanismul de supraveghere (SSM), iar restul de 2,72 mld. euro vor fi acoperiți sub formă de ajutor de stat din partea Fondului Elen pentru Stabilitate Financiară (HFSF) – principalul acționar al băncii, ajutor aprobat pe 29 noiembrie la Bruxelles de către Comisia Europeană.

Tranzacția de exit a Piraeus din România, anunțată în premieră pe 3 iunie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, ar putea ajunge la o valoare totală în jurul a 600 mil. euro, valoare care ar include rambursarea finanțării intragrup către banca – mamă, de 400 mil. euro la nivelul lunii martie, precum și prețul pe pachetul de acțiuni, potrivit informațiilor obținute din piață, neconfirmate însă de părțile implicate în tranzacție.

Pe lista celor care în trecut au arătat interes iniţial pentru tranzacţia de exit a Piraeus au fost şi OTP şi alte fonduri americane de investiţii precum Warburg Pincus, AnaCap sau investitorul american Wilbur Ross, conform informaţiilor obţinute din piaţă de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO. Inclusiv, Banca Transilvania s-a uitat la tranzacţia Piraeus, dar a decis să nu depună nicio ofertă.

Piraeus Bank România este o bancă aflată în primele 11 în clasamentul băncilor locale după cota de piaţă la finele lui 2014.

Piraeus Bank România are active totale de 1,8 mld.euro, depozite de aproximativ 768 mil.euro şi un portofoliu de împrumuturi brute de 1,3 mld.euro, conform datelor disponibile la nivelul lunii martie din acest an. Finanţarea netă din partea băncii-mamă este de 400 mil.euro la nivelul lunii martie, conform unei prezentări a Piraeus Bank Grecia.

Cota de piaţă a Piraeus Bank România pe depozite este de 3%, iar la credite are o cotă de piaţă estimată la 1,6%. Are o reţea de 120 de locaţii şi 1.480 de angajaţi.

În primul trimestru, Piraeus Bank România a obţinut venituri nete de 21 mil.euro, iar rata creditelor neperformante în ansamblul portofoliului este de 26%. Piraeus Bank România a raportat un profit brut de 2,1 mil.euro pentru 2014.

Grupul bancar grecesc Piraeus a venit în România în anul 2000, când a cumpărat Pater Bank, cu două sucursale. Apoi, Piraeus a trecut la o dezvoltare organică a operaţiunii locale. În ultimii ani, grupul elen a redevenit activ şi a trecut la achiziţii în 2012 şi 2013 în Grecia, unde a preluat activele bune ale ATE Bank, apoi Geniki Bank, operaţiunile a trei bănci cipriote, precum şi subsidiara locală a grupului bancar portughez Millennium. În România, a preluat activele ATE Bank România în 2013 şi le-a vândut ulterior omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, care a intrat astfel pe piaţa bancară locală sub marca Băncii Române de Credite şi Investiţii.