“Noi ce am facut cu o emisiune de 300 mil. Euro este practic un tichet minim. Am vazut alte banci sau alti emitenti care au facut tichete de 500 mil. Euro, 700 mil. Euro, déjà peste 500 mil. Euro este considerat <<benchmark size>> (referinta) la nivel international. Tichetul de 300 mil. Euro este un minim pentru fondurile care acopera regiunea pentru ca emitentii nu sunt atat de mari in regiune si nici tarile nu sunt atat de dezvoltate si atunci nevoile trebuie acoperite in bucati mai mici, dar sub 300 mil. Euro este destul de greu de vandut”, a declarat Ionut Lianu, Ofiter – Sef Management active si pasive al CEC Bank, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, eveniment organizat pe 5 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital, real estate si NPL din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.
CEC Bank a emis la finele lunii noiembrie 2024 pe pietele internationale de capital obligatiuni senior nepreferentiale eligibile in valoare de 300 mil. Euro printr-un plasament international de referinta, cu un cupon de 5,625% pe an. Titlurile au maturitate de 5 ani si optiune de rascumparare exercitabila dupa 4 ani si reprezinta a doua emisiune dupa cea din decembrie 2022.
CEC are in plan sa emita obligatiuni verzi sau in format sustenabil?
“Da. Avem de gand mai ales ca noi avem si cateva particularitati ca banca. Suntem inca prezenti in mediul rural, avem 1.000 de unitati, incercam sa ne mentinem prezenta si acolo si lucrul asta are o si o importanta latura sociala. Facem si noi finantari verzi, dar ceea ce trebuie sa ai ca sa poti sa emiti instrumente ESG, trebuie sa ai un intreg cadru intern pentru aceste procese, adica inclusiv raportari specifice pe care sa poti sa le prezinti investitorilor, exista si niste entitati care se ocupa cu acordarea unor ratinguri unde esti in procesul respectiv, cat de bine faci acest cadru intern si suntem in curs”, a spus Ionut Lianu.
“Ceea ce ne dorim este ca urmatoarea emisiune sa fie in zona asta <<verde>> – ESG”, a punctat seful Trezoreriei CEC Bank, una dintre cele mai mari banci de pe piata locala dupa active.
Cand va fi urmatoarea emisiune a CEC Bank?
“Cel mai probabil o sa mai dureze cel putin 6 luni pana la urmatoarea emisiune. De obicei sunt doua timing-uri pe care trebuie sa le corelezi”, subliniaza Ionut Lianu.
“Timingul tau intern ca emitent este cand ar fi optim pentru ca sunt emisiuni care se fac cu randamente mai mari, deci sunt scumpe. In principiu, ar trebui sa le faci cand ai nevoie de ele, dar nici sa fii chiar pe muchie. Timing-ul extern inseamna care este apetitul pietelor la momentul respectiv. De exemplu in 2022 apetitul pietelor era aproape zero. Anul acesta a fost un apetit aproape maxim din ce am vazut eu in ultimii 10 ani, poate 20 de ani. A fost un apetit foarte bun pentru pietele de obligatiuni”, explica bancherul CEC Bank.
“Deci procesul este in mod normal asa – ne pregatim si avem in vedere cateva <<ferestre>> pornind de la timingul nostru intern. Sunt cateva lucruri care trebuie sa se intample – un review de rezultate financiare, sunt cativa pasi pe care trebuie sa fii gata sa ii faci ca sa poti sa emiti. In momentul in care esti gata, iti pui problema cum sunt pietele, daca sunt ok sau nu sunt ok sa iesi. Sunt anumite perioade care in principiu sunt de evitat cum ar fi decembrie.”, nuanteaza Ionut Lianu.
“Sunt anumite perioade traditional mai bune cel putin pentru pietele de obligatiuni, de exemplu ianuarie cand toata lumea isi face portofoliile pentru anul urmator”, a precizat acesta.
“Ideal ar trebui sa nu ai o emisiune foarte mare, raportat la nevoile tale pentru ca daca ne imaginam practic ca emiti 1 mld. Euro dintr-odata asta inseamna ca erai in principiu in regula cu indicatorii inainte de emisiune si ca, dupa ce ai emis, esti cu mult peste nivelurile necesare de capitalizare”, a adaugat Ionut Lianu.
“Teoretic poti sa faci o emisiune mare daca ai un eveniment, de exemplu un M&A. Altfel e mai bine sa faci emisiuni cat mai granulare pentru ca, de exemplu, daca un an nu poti sa iesi pentru ca sunt pietele blocate cum a fost in mare parte in 2022 atunci sa nu ai acolo o scadenta mare care reprezinta toata cerinta ta si sa fii cu spatele la zid. Ideea e sa diversifici cat mai mult riscul pe ani asta inseamna sa spargi sumele, insa poti sa spargi sumele doar ca exista si o limita inferioara pentru ca ajungi la problema lichiditatii instrumentului”, a continuat seful Trezoriei CEC Bank.
“Ideal pentru noi ar fi sa zicem sa emitem cate 10 – 20 mil. Euro cand avem nevoie, dar atunci nu ar mai fi investibil instrumentul respectiv”, explica Ionut Lianu.
“Noi am inceput sa ne gandim la pietele de capital pentru instrumente MREL in special pentru ca sunt practic obligatiuni care sunt cerute prin legislatia bancara si care sunt un nivel intermediar intre senior unsecured (obligatiuni senior negarantate) si equity (capitalul bancii). Sunt mai multe straturi. Ce vreau sa spun este ca pentru noi acest program are, in primul rand, un rol in a ridica instrumente de capital din piata, nu neaparat lichiditate. Lichiditate avem si noi si au toate bancile in Romania”, a punctat acesta.
“Astfel de instrumente nu sunt adresabile zonei de retail, persoanelor fizice, sunt in special pentru investitori institutionali si experientele pe care le-am avut pe acest drum”, explica Ionut Lianu.
“Am pornit in 2022, am luat primul rating al bancii din toate timpurile, dupa care am dat drumul acestui program de emisiuni pentru a gestiona in acest mod cerintele de capital de rezolutie. Cum fac, dealtfel, toate bancile din Romania si am incercat sa mergem in 2022, am avut primul plasament privat, am venit cu o emisiune in 2023 adresata atat localilor, cat si internationalilor. Si aici mixul a fost mai degraba 80% local in 2023, iar ce am vazut anul acesta a fost aproape invers, 80% investitori straini”, a subliniat bancherul CEC Bank.
“A fost o situatie de piata destul de buna si am incercat sa profitam si noi de ea pentru ca odata ce devii emitent si esti cunoscut ca emitent, in momentul in care incerci sa vii cu noi instrumente investitorii te au déjà pe radar, au limite aprobate pe tine ca emitent si atunci e mai greu pasul asta pana faci prima emisiune cat de cat lichida. Noi asta am urmarit sa fie o emisiune de referinta pentru zona noastra de 300 mil. Euro si a fost o granularitate foarte buna in pool-ul de investitori, adica instrumentul ne asteptam sa fie destul de lichid ceea ce ne va ajuta pentru emisiunile urmatoare”, explica reprezentantul bancii aflate in portofoliul statului roman.
“Avem un program de 1,5 mld. Euro din care putem sa accesam diferite instrumente de capital. Mai putem sa facem emisiuni de obligatiuni subordonate, deci nivelul 2 de capital si practic experienta a fost una graduala”, afirma Ionut Lianu.
“La cat de bine cunoscuti suntem local, international suntem doar o banca cu un rating. Adica CEC este un brand, dar inafara practic nu existam si am incercat sa ne punem si noi pe aceasta harta a emitentilor romani. Vedem din ce in ce mai multe companii, banci care incearca sa isi deschida si acest canal de finantare nu pentru ca nu ar fi si local cerere si am avut implicarea multor fonduri locale de asset management, fonduri de pensii, dar pentru toti investitorii a avea o participare foarte larga, foarte granulara si a avea o piata secundara pentru aceste instrumente, pentru toti investitorii este foarte important si sunt o serie de companii care au ajuns in Romania, companii de toate felurile – banci, companii private, de stat cum suntem noi care au ajuns la o dimensiune care practic permite ca atunci cand emiti un instrument sa il emiti intr-un volum suficient de mare pentru a crea o piata secundara”, a mentionat acesta.
Ce pondere au avut fondurile de pensii locale la alocare in cadrul emisiunii CEC Bank?
“Cam 20% din emisiune au fost tot localul. Fondurile de pensii au participat, am avut o participare buna, nu as putea sa spun procentul. Cred ca undeva peste 50% din zona de locali, dar nu stiu exact cat. La participare straina, fonduri mari din Europa si din lume au fost interesate”, a mai spus Ionut Lianu, Ofiter – Sef Management active si pasive al CEC Bank, la panelul Piete de capital al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.
Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 sunt KRUK Romania, Forvis Mazars Romania si NNDKP si are sprijinul Supporting Partners din partea Datasite, AxFina, Kapital Minds, Dentons, Sancons Capital & Investment, Bursa de Valori Bucuresti si Vetimex Capital.
Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024
MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024. “In a storm it’s pretty hard to stay dry”. Lichiditatea din pietele private si din pietele publice va fi afectata de “furtunile” din comertul global, ceea ce va impune schimbarea si adaptarea strategiilor jucatorilor la noul mediu de piata. Ce tendinte modeleaza tranzactiile M&A si de finantare ale investitorilor strategici, ale fondurilor de PE & VC si ale companiilor antreprenoriale. Ce asteptari au investitorii pe pietele de capital, real estate si NPL pentru 2025
Valeriu Binig, PPC Group: PPC a depasit pana acum 2 mld. Euro investitii pe piata de energie din Romania. Vom vedea in sector un flux de capital, intrebarea este cum va fi el ridicat. Pe fondul evolutiilor impredictibile din piete, project finance incepe sa fie sub semnul intrebarii ca tip de finantare si atunci se prefera corporate finance
Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti: Ne mutam treptat dintr-o lume globala catre una mai locala, in care bursele si fondurile de investitii vor avea un rol mai important. Bursele sunt suficient de mature ca sa preia sarcina de exit a fondurilor de private equity din companii. Pe bursa de la Bucuresti vor continua sa vina pe termen scurt emisiuni de obligatiuni corporate si emitenti non-bancari
Ciprian Dascalu, BCR: Dobanzile pentru companiile din Romania sunt mai mici decat in Ungaria si mai mari decat in Polonia. Ne asteptam sa performeze in anii urmatori sectoarele cu o cerere inelastica sau mai putin elastica din perspectiva consumatorilor
Razvan Butucaru, Forvis Mazars: Estimam piata de M&A din Romania pentru 2024 la un volum de 100 – 120 tranzactii si ne asteptam sa se inchida ca valoare pana undeva la 2,5 mld. Euro. Observam un apetit mai scazut al investitorilor fata de tichetele mari si foarte mari, explicabil in contextul general economic si geopolitic
Bill Watson, Value4Capital: Pentru ca activitatea de strangere de noi fonduri private equity din CEE a fost modesta, va fi mai putin capital de investit si va fi o concurenta mai mica pe tranzactii. Dezvoltarea pietei de leverage pentru a sustine tranzactiile fondurilor de private equity va deveni mai importanta. “Suntem intr-o piata in care nu a fost nicio scanteie tranzactionala”
Ionut Lianu, CEC Bank: Ne dorim ca urmatoarea emisiune de obligatiuni sa o facem intr-un format verde sau ESG. Tichetul de bonduri de 300 mil. Euro pe care l-am emis este unul minim pentru fondurile care acopera regiunea noastra
Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Problema in piata de M&A nu este la nivelul multiplilor de evaluari, ci de pipeline. Lucram la doua tranzactii de “crestere”, din care pentru una clar trebuie sa cautam un partener. Urmatoarea semnare de achizitie, estimata pentru prima jumatate a anului viitor
Daniela Secara, BT Capital Partners: Urmatoare emisiune de obligatiuni a Bancii Transilvania va fi candva anul viitor, fereastra o vom decide in functie de necesarul de finantare al bancii si de evolutia pietelor. Banca Transilvania a decis sa iasa pe pietele internationale pentru ca fondurile de pensii locale si fondurile de asset management au anumite limite de investitii per emitent si atunci ai nevoie si de alti investitori
Cosmina Marinescu, KRUK: Media de portofolii vandute pe piata este la circa 150 in acest an. Va ramane un nivel crescut de vanzare de portofolii NPL de catre IFN-uri, ceea ce poate duce inclusiv la iesirea din piata a anumitor jucatori
Cornel Marian, Oresa: Am vandut de-a lungul timpului 4 companii locale din portofoliu la o valoare de intreprindere de peste 100 mil. Euro. Cred ca nu am avut o companie suficient de mare in portofoliu pentru a face un IPO pe bursa. „Cand intri in perioade ca acestea e bine sa nu fii supraindatorat, iti trebuie cash si acces la capital”
Marius Ghenea, Catalyst Romania: Cel mai profitabil exit l-am facut cu Green Horse Games catre Tencent, unde multiplul fata de capitalul investit de noi in companie a fost de cateva zeci de ori mai mare. La fondul Catalyst 1, dupa 6 exituri avem un multiplu de peste 4x fata de capitalul investit ceea ce ne confirma ca este un fond de succes. Ce minusuri sunt in ecosistemul antreprenorial din Romania
Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: In 2025, obiectivul este sa facem 2 – 3 achizitii de platforme noi cu fondul al doilea, care are un hard cap de 120 mil. Euro. Cu tot cu tranzactii add-on, ne apropiem de un volum M&A de doua cifre. “De cand investim in Romania, mi se pare ca a executa aici strategii bolt-on este mai dificil decat in alte geografii”
Mihai Purcarea, BRD Asset Management: In acest moment, este o discrepanta destul de mare intre oferta si cererea de pe piata de capital pentru ca sunt cateva zeci de miliarde din partea clientilor care vor sa investeasca si nu au in ce. La emisiunile de obligatiuni se poate obtine o lichiditate buna a acestui instrument daca tranzactia este minim de 500 mil. Euro
Oana Mogoi, ING Bank: Am vazut in acest an o stagnare pe piata creditelor sindicalizate, unde s-au strans peste 1,5 mld. Euro, din care energia este cap de lista cu peste 1 mld. Euro. Energia, serviciile medicale private si telecom, printre sectoarele in care se vor invarti banii din finantarile bancare
Florin Visa, Early Game Ventures: Pentru 2025 ne asteptam la fondul 1 sa avem 1 – 2 investitii follow-on si 4 exituri, iar la fondul 2 avem in plan 6 investitii. Ne concentram pe verticale de business precum cybersecurity, devtools si edutech
Tudor Grecu, KPMG: Nu avem o tranzactie de 1 mld. Euro in pipeline, dar tranzactii de sute de milioane de euro avem si speram sa se intample. “Upper hand”-ul in negocierile de pe piata de M&A este la vanzator cu exceptia energiei regenerabile, iar in tranzactiile din banking este la autoritatea de reglementare
Carmen Sebe, Seedblink: Vedem si noi cumva acea trecere de la globalizare la localizare pentru ca am avut mai multe companii din Romania pe platforma decat companii europene cum incepusem sa avem in ultimii ani
Robert Miklo, Colliers: Un „pipeline” de tranzactii de circa 500 mil. Euro este pe muchie intre 2024 si 2025 pe piata imobiliara. Din valoarea investitiilor de 700 – 750 mil. Euro din acest an pana acum, cam jumatate din pondere este sectorul industrial si spatii logistice, iar segmentul de birouri si cel de retail fiecare a luat cam un sfert
Andrei Racu, Arobs: Strategia noastra M&A este sa mergem catre piete noi din Vest, dar si catre Turcia si ne intereseaza verticale precum cybersecurity, embedded software, medical, aerospatial, AI sau data science. Pana acum am facut 10 achizitii din cash propriu si le-am refinantat in unele situatii pe Arobs
Valentin Voinescu, NNDKP: Vedem si noi o tendinta de localizare. Este o perioada de reasezare pe care am resimtit-o puternic in piata si care probabil va continua in 2025. Daca inainte aveam bani proaspeti 70% – 80% din activitatea noastra, acum suntem la aproximativ 50% – 50% bani proaspeti si reiteratii
Mihai Patrulescu, CBRE: Ne asteptam ca volumul de tranzactii pe piata imobiliara sa se inchida la circa 850 mil. Euro in 2024. Tranzactiile dureaza mai mult – due diligence mai lung si mai greu, au venit si reglementarile ESG la care se adauga cadrul legislativ. Pentru 2025 vad focus pe investitii in retail si industrial
Andreea Pipernea, APlus Advisory: Din zece mandate de fuziuni si achizitii la care am lucrat recent cu antreprenorii, 20% dintre acestea au fost mandate in care sa cumpere competitori mai mici. Prima mentalitate de schimbat la antreprenori este acela ca fac un business ca sa il vand pentru ca, de fapt, venim dintr-o mentalitate mai veche de “business as a lifestyle” prin care sa dau de mancare familiei mele
Florin Sandor, Sancons Capital & Investment: La apogeul pietei locale de NPL, ajunsesem sa administrez active neperformante cat o treime din banca. Fostul bancher Intesa Sanpaolo a investit acum pe cont propriu in achizitia unui portofoliu NPL in Republica Moldova. “Ma uit la pietele din jurul Romaniei la portofolii cu expuneri de 10 – 30 mil. Euro”