“Fara indoiala, orice crestere de taxe, si putem vorbi ca nu este vorba despre o anumita crestere de taxe punctuala, traim un timp al cresterilor de taxe, al vestilor ingrijoratoare, al repozitionarilor, toate acestea dupa pandemie. Cand zic repozitionari, ma refer nu numai la materii prime, ci si la zona de procesare, unde nu neaparat costurile raman elementul principal, dar si accesibilitatea in conditii geopolitice noi in care s-ar putea ca accesul la aceste materii prime sau procesare cu costuri scazute sa nu mai fie posibil si atunci ele se relocheaza”, a declarat George Badescu, Director Executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR), la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Exista clar această tendinta de relocare a productiei in anumite zone, mai ales cea alimentara”, a punctat reprezentantul AMRCR.

“Nu este deloc o veste buna si, in general, un mediu care sa nu fie foarte infestat cu vesti ingrijoratoare ce, practic, creeaza o atitudine defensiva a consumatorilor, de prudenta. Pe de alta parte, nu as maximiza impactul acestor cresteri de taxe neaparat in ceea ce priveste zona alimentara. Nu avem doar cresterea de TVA. Din pacate, zona de retail are si alte taxe chiar semnificative – pe cifra de afaceri, taxa pe stalp, ca sa nu mai vorbim de plafonari ale marjelor si multe alte suprareglementari”, sustine George Badescu.

“Toate aceste lucruri au facut ca aceasta industrie care avea un aport foarte important in PIB sa inregistreze o incetinire accentuata a cresterii, a valorii reprezentate in PIB si toate acestea credem noi ca genereaza un efect nu neaparat negativ, dar care pune sub presiune si alte business-uri colaterale, business-uri transversal”, a adaugat acesta.

“S-a vorbit mult inainte ca este o crestere bazata pe consum. Nu stiu daca o scadere bazata tot pe consum este o veste buna. Eu, personal, cred ca nu. Cresterile sunt cresteri, chiar daca sunt bazate pe consum sau pe productie. Deci, exista un impact, insa pe de alta parte, aceasta industrie este bine consolidata in Romania. Exista o expertiza la nivel de resurse umane care reuseste si din aceasta perspectiva a expertizei, a experientei sa atenueze poate aceste influente”, a concluzionat reprezentantul asociatiei marilor retaileri.

“Ramane insa de vazut cum vor fi afectate investitiile”, a atras atentia directorul executiv al AMRCR.

Investitiile vor continua in retail?

“Nu la nivelul anterior, dar probabil ca exista in continuare spatiu”, a nuantat George Badescu.

“Industria de retail ramane intr-o zona consolidata. Sunt anumite tendinte, dar, deocamdată, efectele lor nu sunt atat de disruptive in raport cu potentialul care exista in continuare atat in zona de consum, cat si in comportamentul consumatorului”, a subliniat reprezentantul AMRCR.

Potrivit acestuia, sectorul de retail are o pondere in jurul a 18% din PIB, cu o cifra de afaceri consolidata de 150 mld. RON (circa 30 mld. Euro) si mizeaza pe o crestere anticipata de 1% in 2025 fata de 2024.

Care investitori vor fi mai activi – cei romani sau cei straini si unde sunt asteptate miscari – in retailul alimentar sau cel non – alimentar

“Aici trebuie sa ne uitam si la elementul regional, ca sa spun asa. Nu cred ca vor fi atat de mari schimbari in perioada imediat urmatoare”, estimeaza George Badescu.

“In general, in retailul alimentar, acesti investitori internationali care lucreaza in domeniu se bazeaza in proportie de peste 90% pe expertiza si forta de munca romaneasca, sunt deja consolidati, familiari cu specificul pietei din Romania si, de aceea, cred ca vor ramane in continuare principalii jucatori cu investitii”, a semnalat acesta.

“Sigur nu la nivelul anterior, dar totusi la un nivel care sa fie unul semnificativ”, a precizat reprezentantul asociatiei marilor retele comerciale.

“In zona non-alimentara, cred ca vor fi noi intrari pe piata”, este de parere George Badescu.

Potrivit acestuia, existau si in anii anteriori semnale din partea unor investitori care doreasu sa intre pe piata si chiar daca nu au intrat, nu inseamna ca nu este un astfel de interes.

“In general, in zona de non- alimentar, sunt investitii ale antreprenorilor locali, fie singuri, fie intr-o combinatie cu fonduri de investitii sau cu alti investitori privati nu neaparat europeni”, a spus reprezentantul AMRCR.

“Nu as vedea miscari de mare impact”, a adaugat el.

Antreprenorii romani vor marca noi achizitii de tip M&A, dupa tranzactia Altex – Kingfisher?

“Ar fi o mica surpriza daca acest lucru s-ar intampla pentru ca ceea ce vad totusi este ca acesti antreprenori locali, care incearca sa se profileze ca amploare a business-ului mai sus, incearca, de fapt, sa se asigure si prin implicarea in altfel de business-uri care sa nu fie poate intr-o zona de vulnerabilitate. Adica sa nu fie unilateral in businesss-ul care trebuie sa recunoastem totusi ca a inceput sa depinda destul de mult si de reglementari si nationale si europene intr-o masura care pune intr-adevar o presiune mare pe astfel de investitii”, afirma George Badescu.

Sunt asteptate noi tranzactii de vanzare sau de exit pe piata de retail in perioada urmatoare?

“Poate sunt si discutii despre reevaluarea anumitor piete (…) Pana la urma eu as merge pe stabilitate in perioada imediat urmatoare”, explica directorul executiv al AMRCR.

“Tranzactiile tin cont de mai multe lucruri. S-a mai vorbit despre intrarea in Romania a altor posibili mari jucatori pe zona de retail alimentar, insa sunt multe lucruri care sunt la mijloc. As da un exemplu, trebuie sa se calibreze si pe formatul magazinelor care exista. Deci, daca facem o analiza riguroara, ar fi o surpriza ca in viitorul apropiat sa asistam la astfel de tranzactii, ci, mai degraba, la o reasezare putin in interiorul celor existente”, a concluzionat acesta.

“Din perspectiva asociatiei, au fost niste miscari pe piata de retail din Romania ceea ce nu s-a intamplat prea des in ultimii ani, ma refer in special la zona de food. In zona de non-food, au fost poate mai multe miscari. Avem si jucatori noi pe piata”, a adaugat George Badescu.

“As spune ca poate o alta tendinta importanta este aceea de a mari portofoliul formaturilor atat in ceea ce priveste relatia cu consumatorul, cat si in ceea ce priveste gestionarea managementului sau poate a riscului pana la urma”, afirma reprezentantul asociatiei marilor retaileri.

“Cu alte cuvinte, avem toate aceste retele care si-au creat formaturi, nu erau atat de importante in trecut, ma refer la zona de convenienta. Acum fiecare are undeva un magazin intr-o zona sa spunem centrala a oraselor cu obiectivul de a oferi servicii consumatorilor care poate nu merg la hipermarketuri sau in zona de discount. Dar avem si aceste retele care practic intr-un sistem sa spunem de franciza ofera ocazia unor antreprenori locali, nu neaparat intr-o zona de mare capital, sa isi asume o afacere si sa fie in acest fel contributori la business-ul clasic al respectivului retailer. Avem La doi pasi, Shop and Go sau altii”, a mai spus acesta.

“Pe undeva ni se pare ca discutia poate este putin unilaterala in sensul ca da, exista un deficit comercial, insa acum cum este el structurat, putem observa ca daca ne referim strict la zona unde putem sa spunem ca e de competenta sau este legata cumva de zona industriei alimentare si a comertului din aceasta zona”, a atras atentia reprezentantul AMRCR.

“Putem vedea ca sunt anumite produse care cumva este dificil sa spunem ca ar putea fi rezolvate printr-un efort intern pentru ca sunt produse care practic nu sunt disponibile natural in Romania, sunt exotice – cafea, cacao, care culmea intr-un anume fel au si fost victima anumitor evolutii a costurilor foarte mari. Ma refer, de exemplu, la cacao, la cafea. Dar avem si alte situatii de produse care poate ar putea fi produse in Romania, dar, deomcamdata, nu exista productie de acest fel cum ar fi, de exemplu, hrana pentru animale. Exista perspective in acest sens”, sustine George Badescu.

“Abordarea catre acest deficit comercial trebuie sa tina cont de faptul ca indiferent ce s-ar face, alte produse cerute de consumatori vor ramane in continuare pe o cerere as zice substantiala. Pe de alta parte, productia interna in multe cazuri pe acele produse care ar putea fi produse pe piata romaneasca ramane destul de departe de zona de autosuficienta, si aici am putea avea si o alta discutie daca pana la urma este chiar economic in anumite produse care ar fi pe zona de autosuficienta, dar ca si costuri, nu ar putea sa se ridice la un nivel de competitivitate cu alte piete”, a adaugat el.

“Avem poate si o situatie legata de Ucraina, care este un jucator mare, in general, pe piata aceasta alimentara. Exista si alte situatii, s-a vorbit si de anumite directive si abordari la nivelul pietei comunitare. As spune ca, cel putin daca nu se vor mai mari taxele asa cum intelegem ca este chiar si pozitia oficiala a guvernului, care este acum in functie, as spune ca undeva este această stabilitate poate cu putin plus mai degraba decat altfel”, afirma Badescu.

Cum difera impactul TVA-ului si al masurilor fiscal in retailul alimentar fata de retailul non-alimentar

“In ultimii 10 ani, in zona alimentara, a fost o mare intensitate, agitatie. A fost subiectul unor suprareglementari nu doar la nivel national, ci si la nivel comunitar, si am senzatia in acest moment ca lucrurile vor capata mai multa amploare si in zona aceasta non-alimentara”, a nuantat reprezentantul asociatiei marilor retaileri.

“Avem pe langa directiva europeana de deforestare, si una in textile si, in general, avem mai multa legislatie si primara, si secundara, chiar si tertiara, si in zona de reciclare, cu care aceasta parte a industriei, cea non-alimentara incepe sa se confrunte”, a adaugat George Badescu.

Potrivit acestuia in zona de retail non-alimentar este si o mai mare volatilitate pentru ca operatorii de profil nu au anvergura retelelor alimentare.

“Pe de alta parte, ca si consumatori, putem vedea ca poate nu mai exista acel consumator care era poate extrem de interesat in nevoile primare sau de asigurare a alimentelor. S-a vazut asta si in pandemie”, a continuat Badescu.

“Romania este, dupa cum se stie, una dintre tarile cu cei mai multi proprietari de locuinte. Exista o crestere masiva a acestei preferinte sau o actualizare a locuintelor in general, o actualizare a modului de viata, inclusiv pentru petrecerea de timp liber, ceea ce ofera si oportunitati pentru cresterea business-ului, in general. Dar la nivelul reglementarilor, anticipam si incercam sa ne conformam la reglementari care pun totusi presiune pe business”, afirma reprezentantul AMRCR.

“Cred ca trebuie vazuta si din aceasta perspectiva. Kingfisher (vanzatorul retelei locale catre Altex, n.r.) sa zicem ca era mai degraba intr-o zona britanica, ce nu mai este neaparat in UE, insa, cel putin, ca si tendinta, aici as vedea si antreprenoriatul romanesc ca fiind performant si cred ca acest lucru va continua, chiar daca pe piata au aparut si in ultimele luni jucatori atat in zona alimentara, dar si in zona nealimentara. In zona de mobilier, chiar am vazut zilele trecute noi jucatori pe aceasta piata. As spune ca aici este o oportunitate poate mai mare decat in zona alimentara, dar care, cu siguranta, va trebui sa se adapteze, sa se conformeze la o legislatie care deocamdata nu a fost nici atat implementata, nici atat de mult cunoscuta”, a mai spus George Badescu, Director Executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR), in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Supporting Partners ai MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025 sunt Sancons Capital & Investment si Vetimex Capital.

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential

Marius Cara, European Investment Bank Group: Ne uitam la cateva tranzactii de project finance in Romania. Cautam sa co-investim alaturi de alte institutii financiare internationale pentru ca noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea unui proiect. EIB a intrat actionar cu o investitie de capital de 30 mil. Euro in proiectul eolian Pestera 2 de peste 500 mil. Euro al investitorului financiar Copenhagen Infrastructure Partners

Cristian Nacu, IFC: Ne uitam la tranzactii prin care sa luam direct participatii equity sau quasi equity in companii, unde putem prelua pana la maxim 20% din actiuni. Am facut deja finantari de circa 500 mil. USD si abia a trecut primul trimestru din noul an financiar, deci ne asteptam sa depasim si in acest an 2 mld. USD fonduri proprii si fonduri atrase. “Vrem sa sprijinim anumite companii de stat sa acceseze finantari comerciale de la IFC”

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: In octombrie – noiembrie, vom avea noua emisiune de titluri Samurai pe piata japoneza, la care asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Este posibil ca noua emisiune Samurai sa depaseasca emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro de anul trecut, vom vedea care este feedback-ul investitorilor. La emisiunile de titluri Fidelis, daca se pastreaza interesul investitorilor pentru transele mai lungi, vom testa piata cu maturitati mai mari

Liviu Dobre, Agricover: Mai bine de 1,5 mld. RON din finantarile pe care le atragem vin de la institutii financiare internationale precum EBRD, IFC sau BSTDB. Piata de capital este o oportunitate pentru noi chiar si la nivel de emisiune de obligatiuni, insa asteptam momentul potrivit pentru ca astazi costurile de finantare de pe piata de capital romaneasca sunt prea ridicate pentru a putea oferi ceva competitiv catre clientii nostri. Revine Agricover cu IPO pe bursa? “Nu vedem nimic in plan apropiat. Vrem sa ne concentram pe crestere”

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Din pachetul de finantare bancara de circa 150 mil. Euro contractat pentru Pehart, circa 125 mil. Euro reprezinta finantare sustenabila. Intregul nostru portofoliu din Romania, care mai include proiecte de energie regenerabila si paduri, este verde sau legat de sustenabilitate. Cea mai mare parte a fondului nostru de energie regenerabila este concentrat in Romania, unde avem 357 MW dintr-un portofoliu de 390 MW, iar investitiile totale depasesc 250 mil. Euro din care o mare parte va fi finantata prin debt

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Obligatiunile sustenabile si in format verde au o pondere intre 10% si 20% intr-un fond de obligatiuni in Euro pe care il administram, dar, probabil, ca aceasta pondere va creste. Emisiunile corporative de valori mai mici sunt mai putin preferate chiar daca sunt sustenabile. Vedem un interes al clientilor catre diversificare, inclusiv diversificare internationala, in portofoliile administrate, unde expunerea pe instrumente cu venit fix a scazut in ultimii ani de la 80% catre 60%

Richard Wilkinson, CTP: Circa 7 mld. Euro, adica aproape 80% din toata baza noastra de finantare la nivel de grup, inseamna finantare verde sau cu un link ESG. Evaluarile de active din Romania vor continua sa creasca pe termen lung. “Oamenii inteleg ca diferenta de randament intre un activ din Romania si unul din Germania este prea mare, iar riscurile de lichiditate din Romania sunt exagerate”

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Pregatim vanzarea unui proiect de 300 MW in 2026, care va fi cu adevarat o tranzactie mare. Si suntem acum la momentul ofertelor neangajante pentru vanzarea unui proiect de 77 MW. Cele doua proiecte pot fi vandute impreuna sau vor fi doua tranzactii separate in functie de interesul investitorilor. Cum arata “bucataria” in care investitorul suedez in energie verde si-a pregatit vanzarea unui proiect de 99 MW pentru un pret de 200 mil. Euro si care ar putea zgudui anul viitor piata de M&A din Romania cu tranzactii de circa 3 ori mai mari

Alin Negrescu, KPMG Romania: Tendintele internationale si locale au impact negativ in sectoare precum componente auto, industria de prelucrare, retail sau sectorul rezidential. Vom vedea investitori noi si investitii in sectorul de aparare, energie verde, logistica si transporturi. Anul 2026 vine cu tinte de conformare ESG pentru companii precum CBAM si regulamentul de defrisari

Tamas Vincze, East Grain: In 2025 ne apropiem de investitii de 35 – 40 mil. Euro capital investit plus debt, din care pana la 65% inseamna tranzactii M&A. Ne uitam la tichete M&A de la 2 – 3 mil. Euro pana la 15 mil. Euro. Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata si vedem in timp real o reasezare a capitalului. Ce este in capul listei de prioritati ale unei companii antreprenoriale

Dan Huru, MeetGeek: In zona de tech, totul este accelerat de efectul AI – rundele se inchid mai repede, produsele si bazele de clienti cresc mai repede. Produsele sunt mult mai avansate decat piata, dar piata nu este pregatita sa adopte zona AI. Am luat pana acum in total finantare de circa 3 mil. Euro de la investitori si ne dorim sa crestem de 4 – 5 ori in urmatoarele 12 luni

George Badescu, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Traim un timp al cresterilor de taxe si al repozitionarilor dupa pandemie care creeaza consumatorilor un sentiment de prudenta, o atitudine defensiva. In retail, este asteptata o crestere de 1% in 2025 vs 2024, iar investitiile vor continua, insa nu la nivelul anterior. “Ar fi o surpriza sa vedem noi tranzactii in viitorul apropiat”