MIRSANU.RO

publicat la: 31.12.2015  22:14

Fondul american de investiţii JC Flowers renunţă la tranzacţia cu Carpatica invocând „neîndeplinirea condiţiilor din cadrul ofertei”. Directoratul băncii din Sibiu anunţă începerea negocierilor cu un nou investitor pentru realizarea majorării de capital

 

Fondul american de investiţii JC Flowers a notificat pe 29 decembrie că renunţă la tranzacţia de preluare a băncii Carpatica, au anunţat miercuri reprezentanţii băncii din Sibiu.

Motivul invocat este neîndeplinirea condiţiilor din cadrul ofertei transmise de JC Flowers, care urma să participe cu fonduri proaspete în cadrul unei majorări de capital de 100 mil. Lei la Carpatica.

Una din condiţiile pentru preluarea Carpatica viza finalizarea achiziţiei Piraeus Bank România, în condiţiile în care detaliile financiare ale tranzacţiei JC Flowers cu Carpatica erau déjà agreate şi notificate inclusiv Consiliului Concurenţei, aşa cum jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a anunţat în premieră în luna noiembrie.

“În cazul în care circumstanţele se vor schimba şi condiţiile din cadrul ofertei vor fi îndeplinite, dacă BCC (Banca Comercială Carpatica – n.r.) va fi încă interesată de realizarea unei infuzii de capital nou, suntem deschişi pentru a discuta o astfel de oportunitate la momentul respectiv”, au precizat reprezentanţii JC Flowers, potrivit reprezentanţilor băncii din Sibiu.

Conducerea Carpatica în frunte cu directorul Johan Gabriels susţine că déjà directoratul băncii a început negocierile cu un alt investitor potenţial “ce deţine resurse pentru a participa la majorarea de capital“ a băncii prin intermediul unui plasament privat. Reprezentanţii băncii nu au dezvăluit numele noului investitor cu care sunt purtate discuţii. Capitalizarea Carpatica pe bursa de la Bucureşti este de 113,4 mil. Lei.

Acţionarii Carpatica, din care cel mai important este omul de afaceri Ilie Carabulea cu o deţinere directă de 41%, care cu tot cu cea indirectă ajunge la o participaţie majoritară în bancă, sunt de mai multă vreme sub presiunea băncii centrale pentru atragerea unui investitor cu forţă financiară care să capitalizeze instituţia de credit din Sibiu.

Anterior, acţionarii Carpatica au respins ofertele de preluare înaintate de către Nextebank, bancă aflată în portofoliul unuia dintre fondurile de investiţii administrate de către Axxess Capital.

Carpatica este o bancă situată în prima jumătate a clasamentului celor 40 instituţii de credit locale.

Carpatica a raportat pentru primele nouă luni ale anului o creştere a pierderilor la 26,5 mil. Lei faţă de 21,7 mil. Lei în perioada similară a anului anterior.

Declinul indicatorilor băncii din Sibiu se vede şi în ceea ce priveşte rata de adecvare a capitalului de la 10,8% până la 8,6%, pe fondul acumulării pierderilor operaţionale şi a majorării provizioanelor.

De asemenea, veniturile băncii au scăzut cu 19% la 81,3 mil. Lei pe primele nouă luni ale anului comparativ cu perioada similară a anului anterior. Scăderi au fost înregistrate şi la nivelul depozitelor, respectiv al creditelor ceea ce arată că o bancă din ce în ce mai „subţire“.

Valoarea bursieră a Carpatica a scăzut dramatic după 2008, pe fondul crizei, iar Ilie Carabulea declara în martie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că aceasta reprezintă acum efectul ”criteriilor speculative din piață”.

Echipa de directori ai Carpatica condusă de bancherul belgian de corporate finance Johan Gabriels, anterior director general al fostei ABN Amro Bank România (RBS Bank România, acum parte a UniCredit), s-a concentrat în ultimii ani pe stabilizarea băncii și pe obiectivul de a găsi un investitor cu putere financiară care să intre în acționariatul băncii.

În perioada 2011 – 2014, Carpatica a trecut de la un profit net de 236,9 mil. lei la o pierdere de 169,5 mil. lei la finele anului trecut. Cea mai abruptă schimbare a indicatorilor băncii s-a produs în 2012 vs 2011: capitalul social a fost redus cu 70%, câștigul net s-a diminuat de 11 ori, datoriile au explodat până aproape de 1 mld. euro, iar portofoliul de depozite s-a redus cu o treime. Tot în 2012, au crescut capitalurile proprii, numerarul și echivalentul în numerar și activele totale. Treptat însă, nevoia de capital proaspăt și-a pus amprenta pe evoluția băncii, iar opțiunea unui investitor strategic a devenit necesară.


Categorii: 


Cuvinte Cheie: 

0 Comentarii

Spune-ti parerea

Articole Similare:

post_image
Analize

Cushman & Wakefield Echinox: Piata de investitii in active imobiliare a crescut cu 28% in 2020 pana la 914 mil. Euro. Cumparatorii au alocat noua din zece euro pentru tranzactiile cu imobilele de birouri

  In 2020, volumul total investit in active imobiliare in Romania a ajuns la 914 mil. Euro, o creștere de 28% fata de 2019, fapt ce demonstreaza rezilienta pietei de investitii din Romania in perioada pandemiei Covid-19, conform raportului Romania Investment Marketbeat, lansat de compania de consulta  Citeşte articolul integral

post_image
Comunicate

Fondurile de pensii private au depasit cu bine contextul pandemic din 2020

   
  • Pilonul II de pensii private obligatorii, la care cotizeaza 7,6 milioane de romani, a realizat în 2020 un castig de 6,2%, de trei ori peste inflatie, adica un profit net de 900 mil. EUR pentru participanti 
  Citeşte articolul integral