Fondul american de investiţii JC Flowers a notificat Consiliului Concurenţei operaţiunea de preluare a băncii Carpatica, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele instituţiei, pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

 „JC Flowers ne–a notificat privind Carpatica. Altă notificare din partea lor nu am primit“, a spus Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei referitor la zvonurile privind o posibilă preluare de către fondul american de investiţii a Piraeus Bank România sau a altor bănci de pe piaţă.

Un alt aviz necesar pentru finalizarea tranzacţiei este aprobarea BNR, care a dat însă semnale că acceptă o astfel de mişcare în piaţă.

JC Flowers a intrat în luna iulie în negocieri exclusive pentru preluarea băncii din Sibiu. JC Flowers a înaintat o ofertă îmbunătăţită în contextul în care în luna iunie acţionarii băncii au respins a treia oară un plan de fuziune înaintat de Nextebank, bancă aflată sub controlul unuia din fondurile de investiţii ale Axxess Capital, în ciuda susţinerii acestui proiect venite din partea BNR.

Carpatica, bancă situată în prima jumătate a clasamentului celor 40 instituţii de credit locale şi aflată într–o nevoie imediată de bani proaspeţi, urmează să îşi majoreze capitalul cu 110 mil. Lei (circa 25 mil. Euro) prin emiterea de acţiuni noi, la un preţ de emisiune de 0,1 lei pe acţiune. Perioada de derulare a ofertei către acţionarii existenţi a început pe 3 noiembrie şi se va încheia pe 3 decembrie.

Acţiunile nesubscrise în cadrul ofertei vor fi oferite în cadrul unui plasament privat derulat de JC Flowers. De asemenea, pentru a–şi asigura controlul băncii, fondul american de investiţii a semnat la începutul lunii septembrie achiziţia indirectă a unui pachet de 25% din acţiunile Carpatica de la un grup de acţionari din care fac parte Ilie Carabulea (unul dintre fondatorii băncii şi cel mai important acţionar cu 41% din acţiuni), Dana Cojocaru, Nicolae Lupu, Corneliu Tănase şi compania Atlassib, parte din grupul de firme controlat de Carabulea.

Carpatica a raportat pentru primele nouă luni ale anului o creştere a pierderilor la 26,5 mil. Lei faţă de 21,7 mil. Lei în perioada similară a anului anterior.

Declinul indicatorilor băncii din Sibiu se vede şi în ceea ce priveşte rata de adecvare a capitalului de la 10,8% până la 8,6%, pe fondul acumulării pierderilor operaţionale şi a majorării provizioanelor.

De asemenea, veniturile băncii au scăzut cu 19% la 81,3 mil. Lei pe primele nouă luni ale anului comparativ cu perioada similară a anului anterior. Scăderi au fost înregistrate şi la nivelul depozitelor, respectiv al creditelor ceea ce arată că o bancă din ce în ce mai „subţire“.

Valoarea bursieră a Carpatica a scăzut dramatic după 2008, pe fondul crizei, iar Ilie Carabulea declara în martie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că aceasta reprezintă acum efectul ”criteriilor speculative din piață”.

Echipa de directori ai Carpatica condusă de bancherul belgian de corporate finance Johan Gabriels, anterior director general al fostei ABN Amro Bank România (RBS Bank România, acum parte a UniCredit), s-a concentrat în ultimii ani pe stabilizarea băncii și pe obiectivul de a găsi un investitor cu putere financiară care să intre în acționariatul băncii.

În perioada 2011 – 2014, Carpatica a trecut de la un profit net de 236,9 mil. lei la o pierdere de 169,5 mil. lei la finele anului trecut. Cea mai abruptă schimbare a indicatorilor băncii s-a produs în 2012 vs 2011: capitalul social a fost redus cu 70%, câștigul net s-a diminuat de 11 ori, datoriile au explodat până aproape de 1 mld. euro, iar portofoliul de depozite s-a redus cu o treime. Tot în 2012, au crescut capitalurile proprii, numerarul și echivalentul în numerar și activele totale. Treptat însă, nevoia de capital proaspăt și-a pus amprenta pe evoluția băncii, iar opțiunea unui investitor strategic a devenit necesară.

De cealaltă parte, JC Flowers este unul dintre fondurile americane de investiții specializat în achiziția de bănci ori active financiare depreciate în urma crizei globale. A fost fondat în 1998 și a investit 14 mld. dolari pentru a-și trece sub administrare 32 de entități din întreaga lume, din care 8 sunt bănci.

JCFlowers investește acum din cel de-al treilea fond pe care l-a ridicat, fond cu o capitalizare de 2 mld. dolari. Portofoliul JCFlowers acoperă cele mai mari piețe din lume – SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, statele BENELUX (Belgia, Olanda, Luxemburg), Japonia, precum și țările emergente ca Rusia, India și Brazilia.

Piaţa bancară românească a intrat în ultimii ani în atenţia fondului american, care a pus ochii pe Carpatica în cadrul planului său de a–şi construi aici propriul portofoliu bancar.

Tranzacţia de exit a Piraeus din România, despre care jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a scris în premieră în luna iunie, a atras şi interesul JC Flowers, alături de al altor fonduri de investiţii precum Warburg Pincus, AnaCap şi a investitorului american Wilbur Ross.

”Părintele” JCFlowers este miliardarul american de 57 de ani James Cristopher Flowers, a cărui avere este cotată de Forbes la 1,43 mld. dolari. Fost absolvent de Matematici Aplicate la Harvard, acesta și-a construit o carieră de bancher de investiții la Goldman Sachs, unde a devenit unul dintre cei mai tineri parteneri din istoria băncii făcând parte din aceeași generație cu Lloyd Blankfein, actualul șef al celei mai mari bănci de investiții din lume.

Are în spate peste 35 de ani de experiență ca investitor și consultant. A făcut parte din echipa care a consiliat fuziunea în 2008 dintre Bank of America și Merrill Lynch, tranzacția girată de șeful Trezoreriei americane care ar fi trebuit să acopere în același timp intrarea în faliment a Lehman Brothers, văzută de mulți ca un soi de certificat de naștere al crizei financiare globale.

James Cristopher Flowers este considerat de presa americană unul dintre primii oameni care l-au avertizat pe Henry Paulson, fostul șef al Trezoreriei americane, cu privire la iminența declanșării crizei financiare.

Piaţa bancară din România este în acest moment teatrul a două tipuri de tranzacţii, care indică un val de consolidare al pieţei prin reducerea numărului de jucători.

Pe de o parte, băncile încearcă să scape de povara creditelor neperformante acordate în anii dinainte de criză şi îşi vând portofolii neperformante. Pe de altă parte, o serie de jucători globali şi regionali au început exitul din piaţa locală, în contextul propriilor strategii de focusare pe câteva pieţe ţintă. Astfel, în ultimii ani au plecat din România nume ca MKB (Ungaria), RBS (Marea Britanie), Millennium (Portugalia) şi Volksbank (Austria).