“Companiile si investitorii care au cumparat aceste portofolii NPL (non performing loans – credite neperformante) au ajutat mult economia, sistemul bancar si clientii pentru ca o mare parte din pierdere au preluat-o bancile vanzand la discount-uri, dansii (investitorii) le-au cumparat si au pus ceva peste (pretul de achizitie, n.r.), iar clientii au iesit mult mai bine asa prin aceasta procedura”, a declarat Florin Sandor, Managing Partner al platformei de investitii Sancons Capital & Investment, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, eveniment organizat pe 5 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital, real estate si NPL din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.
“De asemenea, in 2015 – 2016, dupa criza, economia crestea, bancile nu mai erau cu balast dupa ele. S-au debarasat de el si automat bancile au inceput sa finanteze. Avem companii romanesti care conduc astazi sectoare de business datorita unor finantari corecte. Si noi am invatat din greselile din trecut. A fost o scoala”, a punctat Florin Sandor.
“Economia este foarte stabila in momentul de fata, sectorul bancar e foarte stabil, este lichid, solvabil, dar iata poate veni un taifun din asta si poate sa dea totul peste cap. Nu este bine sa uitam cum am procedat atunci pentru ca s-ar putea Doamne fereste sa trebuiasca sa facem la fel”, semnaleaza acesta.
“Traim un moment acum care ne poate duce intr-acolo. NPL-ul nu era un subiect de discutie, dar el apare imediat dupa o criza majora, apar volume. Si mai sunt si crize mici pentru ca volatilitatea economica este atat de mare acum si apar tot timpul active neperformante in piata”, a subliniat fostul bancher devenit astazi investitor in active NPL.
Cum s-a format piata de portofolii NPL, care a generat cele mai mari tranzactii cu astfel de active in decada inceputa din 2014?
“Ganditi-va ca in acele portofolii erau doua perioade interesante – una despre care foarte putin se vorbeste este criza nationala de la sfarsitul anilor ’90 – anii 2000 cand au fost acele falimente bancare si au cazut aproape 6 – 7 banci. Expunerile lor s-au imprastiat prin portofoliile altor banci. Deci s-au regasit in acele portofolii (NPL) inclusiv expuneri vechi din acea perioada”, sustine Florin Sandor.
“Pe urma a fost al doilea moment 2008 – criza subprime care a dus acel procent la 20%. A fost o crestere an de an, dar apogeul stiu ca il atinsese undeva in 2012 – 2013. Astea sunt cele doua momente importante care au contribuit. La noi capitalismul era in momentul acela in formare, ne luptam intre doua sisteme – unul capitalist si unul socialist, desi vorbim de anii ’90”, a adaugat acesta.
“Pe urma a fost o perioada de glorie, 2005 – 2008, cand intr-adevar a fost o crestere economica interesanta, dar a venit criza peste noi si iar ne-a dat peste cap”, a mentionat Florin Sandor.
“Dupa cele doua momente a fost si tranzitia asta catre capitalism in care clientii intelegeau in felul lor cand se imprumutau. Una dintre cauze daca te uiti si se vede si in portofoliile pe care le administreaza ei – bancile dadeau un credit de investitii si un working capital (credit pentru capital de lucru), pentru ca orice investitie dupa ce se finaliza, avea nevoie de un capital de lucru ca sa inceapa sa lucreze. Foloseau <<working capital>> pentru investitii si cand trebuiau sa inceapa productia nu mai aveau capital si veneau sa ceara – Nu mai am bani. Pai, cum nu mai ai bani? – iar nesabuinta asta a facut sa fie destul de mare procentul de companii mari care au ajuns in default datorita neglijentei”, a punctat fostul bancher.
“A mai fost un ordin BNR de inregistrari in care a declasificat practic si a creat o pierdere majora imediata in sistem. Ne-am trezit, eu chiar administram la vremea aceea divizia de work-out (administrare de credite neperformante) si o treime din banca administra non performing. Era interesant ca servisare, dar nu era activitatea noastra principala. Noi ajunsesem la rata NPL de 27% la vremea aceea”, afirma Florin Sandor, care a ocupat pozitia de vicepresedinte la Intesa Sanpaolo Romania, subsidiara locala a gigantului bancar italian Intesa.
“Am administrat, doi – trei ani cred ca m-am ocupat de asta, dupa care s-a luat decizia si am fost cred ca printre primii care am iesit in piata. Portofoliul nostru Rosemary a fost mai mic pe la 287 mil. Euro ca valoare nominala, dar am fost printre primii care am iesit pe piata la vanzare, am curatat si ne-am ocupat apoi de altceva”, sustine Florin Sandor.
“Iar apoi au venit dansii – investitorii si servisatorii.Au preluat aceste activitati”, a continuat acesta.
“Noi faceam 3 comitete NPL pe saptamana, deci toata banca lucra sa rezolvam situatia NPL. Eu dupa ce am vandut Rosemary, am trecut in business corporate, m-am ocupat de divizia IMM, adica m-am ocupat de altceva si am vazut apoi dezvoltarea economica care a urmat. Noi am scapat atunci de balast. Modelul asta ar trebui pastrat daca Doamne fereste trecem iar printr-o perioada”, avertizeaza fostul bancher.
Mai exista acum premise pentru a reveni la tranzactii locale mari NPL ca in anii 2014 – 2018?
“In momentul de fata nu exista (posibilitatea de a vedea ca se intorc tranzactii mari NPL),. Eu mai uit la pietele din jur, sunt investitor acum”, a nuantat Florin Sandor.
“Sunt un jucator mai mic si investesc proprii mei bani. Am achizitionat recent un portofoliu in Republica Moldova, am avut un pic de curaj. Nu stiam daca ajung eu inainte sau Putin inaintea mea”, afirma fostul bancher.
“Nu este un portofoliu mare. Ca volum e cam la 10 mil. Euro, eu mai uit la 10 – 30 mil. Euro ca expunere. Este o piata interesanta, eu din fericire o cunosc, multi nu se risca, eu m-am riscat sa vedem ce iese. Sunt pe cont propriu. Am servisare acolo”, a subliniat investitorul.
“Si Bulgaria este (o piata ) interesanta, si Albania are o rata NPL undeva la 6%, noi suntem undeva la 2,5%. Romania a scazut de la 3,5% in 2021 la 2,5%, toti ne asteptam ca vine criza pandemia si o sa creasca, insa nu s-a intamplat . Din fericire, nu s-a intamplat”, a mai spus Florin Sandor, Managing Partner al platformei de investitii Sancons Capital & Investment, la panelul Piata NPL & debt management al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.
Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 sunt KRUK Romania, Forvis Mazars Romania si NNDKP si are sprijinul Supporting Partners din partea Datasite, AxFina, Kapital Minds, Dentons, Sancons Capital & Investment, Bursa de Valori Bucuresti si Vetimex Capital.
Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024
MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024. “In a storm it’s pretty hard to stay dry”. Lichiditatea din pietele private si din pietele publice va fi afectata de “furtunile” din comertul global, ceea ce va impune schimbarea si adaptarea strategiilor jucatorilor la noul mediu de piata. Ce tendinte modeleaza tranzactiile M&A si de finantare ale investitorilor strategici, ale fondurilor de PE & VC si ale companiilor antreprenoriale. Ce asteptari au investitorii pe pietele de capital, real estate si NPL pentru 2025
Valeriu Binig, PPC Group: PPC a depasit pana acum 2 mld. Euro investitii pe piata de energie din Romania. Vom vedea in sector un flux de capital, intrebarea este cum va fi el ridicat. Pe fondul evolutiilor impredictibile din piete, project finance incepe sa fie sub semnul intrebarii ca tip de finantare si atunci se prefera corporate finance
Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti: Ne mutam treptat dintr-o lume globala catre una mai locala, in care bursele si fondurile de investitii vor avea un rol mai important. Bursele sunt suficient de mature ca sa preia sarcina de exit a fondurilor de private equity din companii. Pe bursa de la Bucuresti vor continua sa vina pe termen scurt emisiuni de obligatiuni corporate si emitenti non-bancari
Ciprian Dascalu, BCR: Dobanzile pentru companiile din Romania sunt mai mici decat in Ungaria si mai mari decat in Polonia. Ne asteptam sa performeze in anii urmatori sectoarele cu o cerere inelastica sau mai putin elastica din perspectiva consumatorilor
Razvan Butucaru, Forvis Mazars: Estimam piata de M&A din Romania pentru 2024 la un volum de 100 – 120 tranzactii si ne asteptam sa se inchida ca valoare pana undeva la 2,5 mld. Euro. Observam un apetit mai scazut al investitorilor fata de tichetele mari si foarte mari, explicabil in contextul general economic si geopolitic
Bill Watson, Value4Capital: Pentru ca activitatea de strangere de noi fonduri private equity din CEE a fost modesta, va fi mai putin capital de investit si va fi o concurenta mai mica pe tranzactii. Dezvoltarea pietei de leverage pentru a sustine tranzactiile fondurilor de private equity va deveni mai importanta. “Suntem intr-o piata in care nu a fost nicio scanteie tranzactionala”
Ionut Lianu, CEC Bank: Ne dorim ca urmatoarea emisiune de obligatiuni sa o facem intr-un format verde sau ESG. Tichetul de bonduri de 300 mil. Euro pe care l-am emis este unul minim pentru fondurile care acopera regiunea noastra
Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Problema in piata de M&A nu este la nivelul multiplilor de evaluari, ci de pipeline. Lucram la doua tranzactii de “crestere”, din care pentru una clar trebuie sa cautam un partener. Urmatoarea semnare de achizitie, estimata pentru prima jumatate a anului viitor
Daniela Secara, BT Capital Partners: Urmatoare emisiune de obligatiuni a Bancii Transilvania va fi candva anul viitor, fereastra o vom decide in functie de necesarul de finantare al bancii si de evolutia pietelor. Banca Transilvania a decis sa iasa pe pietele internationale pentru ca fondurile de pensii locale si fondurile de asset management au anumite limite de investitii per emitent si atunci ai nevoie si de alti investitori
Cosmina Marinescu, KRUK: Media de portofolii vandute pe piata este la circa 150 in acest an. Va ramane un nivel crescut de vanzare de portofolii NPL de catre IFN-uri, ceea ce poate duce inclusiv la iesirea din piata a anumitor jucatori
Cornel Marian, Oresa: Am vandut de-a lungul timpului 4 companii locale din portofoliu la o valoare de intreprindere de peste 100 mil. Euro. Cred ca nu am avut o companie suficient de mare in portofoliu pentru a face un IPO pe bursa. „Cand intri in perioade ca acestea e bine sa nu fii supraindatorat, iti trebuie cash si acces la capital”
Marius Ghenea, Catalyst Romania: Cel mai profitabil exit l-am facut cu Green Horse Games catre Tencent, unde multiplul fata de capitalul investit de noi in companie a fost de cateva zeci de ori mai mare. La fondul Catalyst 1, dupa 6 exituri avem un multiplu de peste 4x fata de capitalul investit ceea ce ne confirma ca este un fond de succes. Ce minusuri sunt in ecosistemul antreprenorial din Romania
Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: In 2025, obiectivul este sa facem 2 – 3 achizitii de platforme noi cu fondul al doilea, care are un hard cap de 120 mil. Euro. Cu tot cu tranzactii add-on, ne apropiem de un volum M&A de doua cifre. “De cand investim in Romania, mi se pare ca a executa aici strategii bolt-on este mai dificil decat in alte geografii”
Mihai Purcarea, BRD Asset Management: In acest moment, este o discrepanta destul de mare intre oferta si cererea de pe piata de capital pentru ca sunt cateva zeci de miliarde din partea clientilor care vor sa investeasca si nu au in ce. La emisiunile de obligatiuni se poate obtine o lichiditate buna a acestui instrument daca tranzactia este minim de 500 mil. Euro
Oana Mogoi, ING Bank: Am vazut in acest an o stagnare pe piata creditelor sindicalizate, unde s-au strans peste 1,5 mld. Euro, din care energia este cap de lista cu peste 1 mld. Euro. Energia, serviciile medicale private si telecom, printre sectoarele in care se vor invarti banii din finantarile bancare
Florin Visa, Early Game Ventures: Pentru 2025 ne asteptam la fondul 1 sa avem 1 – 2 investitii follow-on si 4 exituri, iar la fondul 2 avem in plan 6 investitii. Ne concentram pe verticale de business precum cybersecurity, devtools si edutech
Tudor Grecu, KPMG: Nu avem o tranzactie de 1 mld. Euro in pipeline, dar tranzactii de sute de milioane de euro avem si speram sa se intample. “Upper hand”-ul in negocierile de pe piata de M&A este la vanzator cu exceptia energiei regenerabile, iar in tranzactiile din banking este la autoritatea de reglementare
Carmen Sebe, Seedblink: Vedem si noi cumva acea trecere de la globalizare la localizare pentru ca am avut mai multe companii din Romania pe platforma decat companii europene cum incepusem sa avem in ultimii ani
Robert Miklo, Colliers: Un „pipeline” de tranzactii de circa 500 mil. Euro este pe muchie intre 2024 si 2025 pe piata imobiliara. Din valoarea investitiilor de 700 – 750 mil. Euro din acest an pana acum, cam jumatate din pondere este sectorul industrial si spatii logistice, iar segmentul de birouri si cel de retail fiecare a luat cam un sfert
Andrei Racu, Arobs: Strategia noastra M&A este sa mergem catre piete noi din Vest, dar si catre Turcia si ne intereseaza verticale precum cybersecurity, embedded software, medical, aerospatial, AI sau data science. Pana acum am facut 10 achizitii din cash propriu si le-am refinantat in unele situatii pe Arobs
Valentin Voinescu, NNDKP: Vedem si noi o tendinta de localizare. Este o perioada de reasezare pe care am resimtit-o puternic in piata si care probabil va continua in 2025. Daca inainte aveam bani proaspeti 70% – 80% din activitatea noastra, acum suntem la aproximativ 50% – 50% bani proaspeti si reiteratii
Mihai Patrulescu, CBRE: Ne asteptam ca volumul de tranzactii pe piata imobiliara sa se inchida la circa 850 mil. Euro in 2024. Tranzactiile dureaza mai mult – due diligence mai lung si mai greu, au venit si reglementarile ESG la care se adauga cadrul legislativ. Pentru 2025 vad focus pe investitii in retail si industrial
Andreea Pipernea, APlus Advisory: Din zece mandate de fuziuni si achizitii la care am lucrat recent cu antreprenorii, 20% dintre acestea au fost mandate in care sa cumpere competitori mai mici. Prima mentalitate de schimbat la antreprenori este acela ca fac un business ca sa il vand pentru ca, de fapt, venim dintr-o mentalitate mai veche de “business as a lifestyle” prin care sa dau de mancare familiei mele
Florin Sandor, Sancons Capital & Investment: La apogeul pietei locale de NPL, ajunsesem sa administrez active neperformante cat o treime din banca. Fostul bancher Intesa Sanpaolo a investit acum pe cont propriu in achizitia unui portofoliu NPL in Republica Moldova. “Ma uit la pietele din jurul Romaniei la portofolii cu expuneri de 10 – 30 mil. Euro”
