MIRSANU.RO

publicat la: 19.12.2024  15:44

Cornel Marian, Oresa: Am vandut de-a lungul timpului 4 companii locale din portofoliu la o valoare de intreprindere de peste 100 mil. Euro. Cred ca nu am avut o companie suficient de mare in portofoliu pentru a face un IPO pe bursa. „Cand intri in perioade ca acestea e bine sa nu fii supraindatorat, iti trebuie cash si acces la capital”

Sursa foto: MIRSANU.RO
 

“Uitandu-ma in fata ma astept la o perioada cu un grad de incertitudine foarte mare, probabil instabilitate politica indiferent cum se rezolva. E un moment inflamat clar, foarte inflamat, care putea sa fie mai bine administrat. Ma astept sa duca intr-un grad destul de mare de instabilitate politica, care se va duce in instabilitate economica cu challenge-ul economic pentru politicieni de a reduce un deficit care se duce spre 10%. Cu deciziile déjà luate, de la 8%  s-a dus spre 10%, deci o provocare foarte mare pentru oricine vine (la guvernare – n.r.)”, a declarat Cornel Marian, Managing Partner la compania de investitii Oresa,  la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, eveniment organizat pe 5 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital, real estate si NPL din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

“Deci, in mediul asta incert cred ca va fi un an destul de dificil. Anii dificili aduc oportunitati de investitii daca ai curaj, ai bani si crezi pe termen lung. Dar in general ma astept ca lumea sa fie destul de precauta si cu acest challenge mare de finantat bugetul care se va reflecta in ceea ce se intampla in Romania”, a punctat Cornel Marian, ce reprezinta un family office controlat de o familie antreprenoriala, al carui istoric bogat in tranzactii in Romania se intinde pe o perioada de aproximativ 27 de ani.

“Cum abordam noi genul acesta de perioade?! Lucram pe probabilitati, pe scenarii si ce am invatat eu in timp e bine sa nu fii supraindatorat, iti trebuie cash si iti trebuie sa poti sa ai acces la capital. Si e bine sa intri in astfel de perioade sa nu fii supraindatorat ca sa fii cel care reuseste sa treaca. Iar noi nu suntem supraindatorati, toate firmele noastre sunt generatoare de  cash pentru ca asa intram in ele. Intram in firme cu EBITDA 4 – 5 mil. Euro sau mai mult, deci nu avem genul acesta de probleme”, a punctat Cornel Marian.

“A venit aceasta lebada neagra (generata de alegerile din Romania, n.r.) si par sa fie mai multe lebede negre decat albe in ultimul timp. Va trebui sa vedem ce aduce incertitudinea asta pe termen scurt. Incertitudinea va fi foarte mare, va afecta finantarea, mediul macro. Dar, pe termen lung, daca ai aceasta credinta despre care spuneam, acest <<staying power>>, daca crezi in Romania cu o perspectiva de 10 – 20 de ani si ai capital, cu siguranta vom gasi oportunitati”, afirma reprezentantul Oresa.

“Nu zic ca este usor sa gasesti oportunitati, sa faci bani. Sa cumperi firme este usor, sa cumperi firme si sa generezi valoare nu este chiar simplu”, a subliniat Cornel Marian.

Care este cel mai mare multiplu fata de investitia de capital obtinut de Oresa intr-o companie?

La Fantana a fost cel mai mare multiplicator de bani pentru Oresa?

“Ca multiplicator (a banilor investiti – n.r.), nu. A fost una dintre firmele din serviciile financiare. La Fantana nu este deloc rau”, a raspuns reprezentantul Oresa.

Investitorul strategic Axel Johnson Inc a anuntat pe 1 noiembrie 2024 achizitia unui pachet de 90% din actiunile afacerii La Fantana, tranzactie prin care Oresa si-a facut exitul complet, in timp ce antreprenorul Cristian Amza a facut un exit partial si ramane mai departe CEO si actionar minoritar in companie.

“Probabil cel mai mare exit este Medicover, desi a ramas in familie.Am avut multipli de peste 10x, am avut cateva firme la multipli intre 5x si 10x. Probabil si munca, iti trebuie si un pic de noroc”, afirma acesta.

“In servicii financiare, multiplii au fost (cei mai mari –n.r.)”, a adaugat Cornel Marian.

“Noi in Credisson am facut un carve out din Flanco, iar in momentul in care am vandut consumer finance-ul Credisson era mai mare decat BCR, avea un milion de clienti, jumatate de miliard de euro credite si cea mai mare baza de clienti cu istoric de plata. Deci, valoarea statea in istoricul de plata si in refinantarea acelui pachet de catre o banca ce era la acel moment cea mai mare din Europa ca active (BNP Paribas, n.r.). Deci timing-ul si ce au cumparat ei in piata au fost acolo”, sustine Cornel Marian.

“Dar serviciile financiare, serviciile IT (au fost printre cele mai bune investitii, n.r.)”, a continuat acesta.

“Vedem acum RBC, care este o firma extraordinara, suntem de 10 ani acolo, plateste dividende in fiecare an, a facut déjà return-ul de cateva ori. Eu nu as vinde-o niciodata, dar daca vine cineva si spune Eu pot sa iau aceasta bijuterie si s-o duc in mai multe verticale. Noi am intrat in retail si am ajuns si in verticala de banking si in automatizari industriale. Sunt convins ca sunt jucatori care pot face mai mult pentru ca au resurse diferite fata de Oresa, fie ca este o extindere internationala,fie alte vertical”, afirma reprezentantul Oresa.

“In IT si servicii financiare, in tehnologie ai oportunitati. Dar noi ne uitam la risk return mult timp, adica poate am facut de peste 10 ori banii investiti, dar probabilitatea ca sa-i fi pierdut era mare”, nuanteaza Cornel Marian.

Cate companii din portofoliul local al Oresa au trecut la exit de o valoare de intreprindere de 100 mil. Euro?

“Patru”, a raspuns reprezentantul Oresa, companie care are la activ exituri majore precum vanzarea Brewery Holdings, Fabryo, Somaco sau La Fantana.

De ce Oresa nu a facut niciun exit prin vanzarea unei companii pe bursa?

“Planul A pentru cele doua companii care trec de 20 mil. Euro EBITDA a fost listare, acum La Fantana s-a dus catre un investitor strategic. De ce nu am listat pana acum? Pentru ca nu am avut nicio companie destul de mare. Eu cred ca pentru o listare avem nevoie de o emisiune (IPO) spre 100 mil. Euro, 70 – 100 mil. Euro probabil aceasta este minimul ca sa atragi investitorii, sa te califici in zona investitorilor institutionali, sa ai free float. Deci raspunsul este foarte simplu. Noi nu am avut o companie suficient de mare pentru un IPO. Eu nu cred ca merita sa mergi pe bursa cu o firma foarte mica, care dupa aceea nu poate sa foloseascas bursa pentru a se finanta mai departe”, sustine Cornel Marian.

“Altfel noi am listat Medicover, care a ajuns probabil acum la o valoare de piata cam de 3 mld. Euro, deci o firma care a plecat din Romania prin Polonia si care anul acesta face o cifra de afaceri de 2 mld. Euro. Ne-ar placea sa avem ce lista, dar trebuie sa crestem companii mai mari”, a adaugat acesta.

Cum se vede la Oresa anul 2024 si cum se vad anii viitori din perspectiva de evolutie a sectoarelor si din perspectiva multiplilor de evaluare a companiilor, a intrebat Adrian Mihalcea, Director Deal Advisory in cadrul firmei de consultanta Forvis Mazars Romania.

“Pana la alegeri, 2024 a fost unul dintre cei mai buni ani pentru firmele din portofoliul nostru.  La Fantana, RBC, Via Trend, Industra au fost cu o crestere de double digit (doua cifre- n.r.) si cu un interes mare din partea unor potentiali cumparatori, investitori in absolut toate firmele noastre. Am ramas cu trei acum, incepand de luna trecuta cand am facut closing-ul la La Fantana”, a raspuns Cornel Marian.

“Pentru ca am avut destul de multa concentrare pe achizitii add – on, am facut cateva achizitii in RBC in ultimii ani”, a adaugat acesta.

“Integrarea dupa un M&A este foarte importanta. Nu stiu care este procentul, 60%, 70%, 80% din M&A nu livreaza sinergiile si se dovedesc ca nu au fost <<value adding decisions>> (decizii care au adaugat valoare)”, sustine reprezentantul Oresa.

“Noi punem destul de mult timp in Via Trend. Am cumparat Snack4You, vindem sendvisuri de 7 – 8 mil. Euro. Ne-am luat timp sa integram, am fost destul de mult concentrati pe portofoliu si pe exit. Nu a fost un an bun din punct de vedere al investitiilor noi pentru ca nu am facut niciuna si nici pipeline-ul nu arata extraordinar, dar, probabil, este din cauza performantei noastre pentru ca altii au facut investitii in piata, deci nu a fost un an rau pentru investitii”, a mai spus Cornel Marian.

“S-au facut tranzactii mari si importante si mai sunt cateva in pipeline-ul fondurilor de investitii, mai este una care este peste 1 mld. Euro, care probabil se va intampla in lunile urmatoare. Acum depinde ce se intampla dupa alegeri”, a punctat acesta.

Cand se fac cei mai multi bani la exit?

“Daca as generaliza, cand cumperi in criza si vinzi pe val evident ca sunt cele mai mari (randamente – n.r.). Dar nu asa cred ca am facut cei mai multi bani. Am facut return-ul cel mai mare si ca procent si in euro, adica ca si valoare absoluta, in firmele pe care chiar le-am transformat”, a raspuns reprezentantul Oresa.

“In La Fantana de exemplu, noi am intrat in 2001 cand avea 600 de cool-ere, am stat 7 ani, am vandut –o catre Innova Capital. Cand am cumparat-o inapoi avea 100.000 si ceva de cooler-e, acum cand iesim are 4 fabrici, una in Serbia, cafea, poinf of entrys, point of views, filtre, toata aceasta transformare si crestere, de fapt, a dus (la un exit mare – n.r.). Ok, timing-ul este fine tunning, dar pana la urma este transformarea companiei si ce faci cu ea”, arata Cornel Marian.

„Am deschis biroul Oresa in Romania in 1997, economia atunci era foarte mica. Probabil PIB-ul era undeva la 60 – 70 mld. Euro, toate companiile erau mici sau de stat. Unii au investit in privatizari, noi am investit in bere, ciocolata, retail si erau mai mult le-as spune venture capital, deal-uri de 5 mil. Euro, probabil 10 mil. Euro, destul de putine deal-uri mari. Au venit niste crize – Rusia, Asia, dotcom, industria a incetinit un pic, insa cine a avut curajul si a investit atunci, acel vintage a adus un return (randament) foarte bun. A venit cresterea dinaintea intrarii in UE, perioada de pana in 2007, o crestere economica foarte buna, companiile au avut tractiune, pietele au crescut, PIB-ul a crescut, de asemenea interesul pentru companii. A fost o perioada foarte buna si de investit si de exit, de exemplu, am iesit atunci cu Oresa din cateva companii de portofoliu, servicii financiare, aveam doua firme din care am iesit, retail, healthcare”, descrie reprezentantul Oresa etapele economiei pe care le-a navigat ca investitor in companii locale.

“Din Medicover noi n-am iesit niciodata, am transferat-o parintelui nostru, celor care sunt si proprietarii companiei de investitii Oresa – un family office care face investitii tip private equity pana la urma, dar un pic diferit”, a subliniat Cornel Marian.

Oresa a fost fondata de catre suedezul Jonas af Jochnik, unul dintre fondatorii companiei globale de cosmetice Oriflame, iar acum family office-ul este sub controlul familiei fondatorului suedez.

“Dupa care a venit criza din 2008 – 2009, cand a ajuns valul la noi. In investiti timing-ul este foarte important. Noi am inchis o investitie intr-un sector extrem de ciclic, in material de consum, pe 12 septembrie 2008, nu o sa uit niciodata. Pe 14 septembrie a cazut Lehman Brothers. Nu ne-am trezit din sampanie si din sarbatorirea inchiderii deal-ului ca ne-am dat seama ca nimic din ce am presupus ca ipoteza nu mai functioneaza. Pretul si volumul la care am inchis s-a dus in urmatorul an la jumatate”, isi aminteste acesta.

“Ce am facut noi? Iti trebuie curaj si staying power (puterea de a sta), care iti vine din sa ai capital si sa investesti in vremuri bune si in vremuri proaste si sa crezi in ce faci tu si in piata in care esti”, a punctat reprezentantul Oresa.

“In materiale de constructii, am luat o firma Somaco – aveam trei fabrici, am mai cumparat inca trei cand altii au ezitat stiind ca putem sa stam in piata <<across the cycle>> (dincolo de ciclul economic, n.r.). Am stat 11 ani. La fel in Fabryo (Duraziv). Avand aceasta flexibilitate de investitor pe termen lung si de capital cu rabdare, poti sa navighezi, asta este un avantaj foarte mare intr-o piata relativ volatila”, a subliniat acesta.

“Si am facut cateva investitii in perioada aia cand a fost mai dur. A urmat o perioada buna in care am avut cerere. Noi niciodata nu iesim cu o firma sa o vindem. De fapt, avem un portofoliu, aproape ca il vedem forever, iar daca la un moment dat cineva poate sa faca mai mult decat facem noi cu firma respective, ca are sinergii, cum sunt cei strategici – Holcim a preluat de la noi Somaco, Akzo Nobel a preluat Fabryo, Olx a cumparat Kiwi Finance, acum La Fantana”, a adaugat Cornel Marian.

“Deci, suntem deschisi. La fel suntem si pe partea de oportunitati. In ultima perioada, desi dobanzile au fost mari, daca oamenii sunt rezonabili in asteptarile lor. Nu a fost neaparat o perioada extraordinara pentru exit, pentru a vinde firme. Dobanzile mari pentru firmele mari de sute de milioane nu sunt o problema pentru ca pana la urma ai nevoie de leverage (contractare de imprumut pe companie – n.r.)”, este de parere acesta.

“Dar totusi daca ai asteptari rezonabile si cumparatorul stie ce sa faca cu firma respectiva se creeaza conditiile pentru o tranzactie. Iar noi am facut. Daca ne uitam in ultimii ani, am facut cateva tranzactii”, a completat Cornel Marian.

“Acum avem 3 companii in portofoliu si echipa pentru ce facem noi nu este mica, suntem 5 investment professionals (profesionisti in investitii) si colegii mei au crescut. Acum trebuie sa cumulam companii din nou, avem doar trei – RBC, ViaTrend si Industra, deci suntem mai degraba intr-o perioada in care vrem sa investim”, a mai spus Cornel Marian, Managing Partner la compania de investitii Oresa, la panelul Private Equity & Venture Capital al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 sunt KRUK RomaniaForvis Mazars Romania si NNDKP si are sprijinul Supporting Partners din partea DatasiteAxFinaKapital Minds, Dentons, Sancons Capital & Investment, Bursa de Valori Bucuresti si Vetimex Capital.

 

Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024

 

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024. “In a storm it’s pretty hard to stay dry”. Lichiditatea din pietele private si din pietele publice va fi afectata de “furtunile” din comertul global, ceea ce va impune schimbarea si adaptarea strategiilor jucatorilor la noul mediu de piata. Ce tendinte modeleaza tranzactiile M&A si de finantare ale investitorilor strategici, ale fondurilor de PE & VC si ale companiilor antreprenoriale. Ce asteptari au investitorii pe pietele de capital, real estate si NPL pentru 2025

 

Valeriu Binig, PPC Group: PPC a depasit pana acum 2 mld. Euro investitii pe piata de energie din Romania. Vom vedea in sector un flux de capital, intrebarea este cum va fi el ridicat. Pe fondul evolutiilor impredictibile din piete, project finance incepe sa fie sub semnul intrebarii ca tip de finantare si atunci se prefera corporate finance

 

Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti: Ne mutam treptat dintr-o lume globala catre una mai locala, in care bursele si fondurile de investitii vor avea un rol mai important. Bursele sunt suficient de mature ca sa preia sarcina de exit a fondurilor de private equity din companii. Pe bursa de la Bucuresti vor continua sa vina pe termen scurt emisiuni de obligatiuni corporate si emitenti non-bancari 

 

Ciprian Dascalu, BCR: Dobanzile pentru companiile din Romania sunt mai mici decat in Ungaria si mai mari decat in Polonia. Ne asteptam sa performeze in anii urmatori sectoarele cu o cerere inelastica sau mai putin elastica din perspectiva consumatorilor

 

Razvan Butucaru, Forvis Mazars: Estimam piata de M&A din Romania pentru 2024 la un volum de 100 – 120 tranzactii si ne asteptam sa se inchida ca valoare pana undeva la 2,5 mld. Euro. Observam un apetit mai scazut al investitorilor fata de tichetele mari si foarte mari, explicabil in contextul general economic si geopolitic

 

Bill Watson, Value4Capital: Pentru ca activitatea de strangere de noi fonduri private equity din CEE a fost modesta, va fi mai putin capital de investit si va fi o concurenta mai mica pe tranzactii. Dezvoltarea pietei de leverage pentru a sustine tranzactiile fondurilor de private equity va deveni mai importanta. “Suntem intr-o piata in care nu a fost nicio scanteie tranzactionala”

 

Ionut Lianu, CEC Bank: Ne dorim ca urmatoarea emisiune de obligatiuni sa o facem intr-un format verde sau ESG. Tichetul de bonduri de 300 mil. Euro pe care l-am emis este unul minim pentru fondurile care acopera regiunea noastra

 

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Problema in piata de M&A nu este la nivelul multiplilor de evaluari, ci de pipeline. Lucram la doua tranzactii de “crestere”, din care pentru una clar trebuie sa cautam un partener. Urmatoarea semnare de achizitie, estimata pentru prima jumatate a anului viitor

 

Daniela Secara, BT Capital Partners: Urmatoare emisiune de obligatiuni a Bancii Transilvania va fi candva anul viitor, fereastra o vom decide in functie de necesarul de finantare al bancii si de evolutia pietelor. Banca Transilvania a decis sa iasa pe pietele internationale pentru ca fondurile de pensii locale si fondurile de asset management au anumite limite de investitii per emitent si atunci ai nevoie si de alti investitori

 

Cosmina Marinescu, KRUK: Media de portofolii vandute pe piata este la circa 150 in acest an. Va ramane un nivel crescut de vanzare de portofolii NPL de catre IFN-uri, ceea ce poate duce inclusiv la iesirea din piata a anumitor jucatori

 

Cornel Marian, Oresa: Am vandut de-a lungul timpului 4 companii locale din portofoliu la o valoare de intreprindere de peste 100 mil. Euro. Cred ca nu am avut o companie suficient de mare in portofoliu pentru a face un IPO pe bursa. „Cand intri in perioade ca acestea e bine sa nu fii supraindatorat, iti trebuie cash si acces la capital”

 

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Cel mai profitabil exit l-am facut cu Green Horse Games catre Tencent, unde multiplul fata de capitalul investit de noi in companie a fost de cateva zeci de ori mai mare. La fondul Catalyst 1, dupa 6 exituri avem un multiplu de peste 4x fata de capitalul investit ceea ce ne confirma ca este un fond de succes. Ce minusuri sunt in ecosistemul antreprenorial din Romania

 

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: In 2025, obiectivul este sa facem 2 – 3 achizitii de platforme noi cu fondul al doilea, care are un hard cap de 120 mil. Euro. Cu tot cu tranzactii add-on, ne apropiem de un volum M&A de doua cifre. “De cand investim in Romania, mi se pare ca a executa aici strategii bolt-on este mai dificil decat in alte geografii”

 

Mihai Purcarea, BRD Asset Management: In acest moment, este o discrepanta destul de mare intre oferta si cererea de pe piata de capital pentru ca sunt cateva zeci de miliarde din partea clientilor care vor sa investeasca si nu au in ce. La emisiunile de obligatiuni se poate obtine o lichiditate buna a acestui instrument daca tranzactia este minim de 500 mil. Euro

 

Oana Mogoi, ING Bank: Am vazut in acest an o stagnare pe piata creditelor sindicalizate, unde s-au strans peste 1,5 mld. Euro, din care energia este cap de lista cu peste 1 mld. Euro. Energia, serviciile medicale private si telecom, printre sectoarele in care se vor invarti banii din finantarile bancare

 

Florin Visa, Early Game Ventures: Pentru 2025 ne asteptam la fondul 1 sa avem 1 – 2 investitii follow-on si 4 exituri, iar la fondul 2 avem in plan 6 investitii. Ne concentram pe verticale de business precum cybersecurity, devtools si edutech

 

Tudor Grecu, KPMG: Nu avem o tranzactie de 1 mld. Euro in pipeline, dar tranzactii de sute de milioane de euro avem si speram sa se intample. “Upper hand”-ul in negocierile de pe piata de M&A este la vanzator cu exceptia energiei regenerabile, iar in tranzactiile din banking este la autoritatea de reglementare

 

Carmen Sebe, Seedblink: Vedem si noi cumva acea trecere de la globalizare la localizare pentru ca am avut mai multe companii din Romania pe platforma decat companii europene cum incepusem sa avem in ultimii ani

 

Robert Miklo, Colliers: Un „pipeline” de tranzactii de circa 500 mil. Euro este pe muchie intre 2024 si 2025 pe piata imobiliara. Din valoarea investitiilor de 700 – 750 mil. Euro din acest an pana acum, cam jumatate din pondere este sectorul industrial si spatii logistice, iar segmentul de birouri si cel de retail fiecare a luat cam un sfert

 

Andrei Racu, Arobs: Strategia noastra M&A este sa mergem catre piete noi din Vest, dar si catre Turcia si ne intereseaza verticale precum cybersecurity, embedded software, medical, aerospatial, AI sau data science. Pana acum am facut 10 achizitii din cash propriu si le-am refinantat in unele situatii pe Arobs

 

Valentin Voinescu, NNDKP: Vedem si noi o tendinta de localizare. Este o perioada de reasezare pe care am resimtit-o puternic in piata si care probabil va continua in 2025. Daca inainte aveam bani proaspeti 70% – 80% din activitatea noastra, acum suntem la aproximativ 50% – 50% bani proaspeti si reiteratii

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Ne asteptam ca volumul de tranzactii pe piata imobiliara sa se inchida la circa 850 mil. Euro in 2024. Tranzactiile dureaza mai mult – due diligence mai lung si mai greu, au venit si reglementarile ESG la care se adauga cadrul legislativ. Pentru 2025 vad focus pe investitii in retail si industrial

 

Andreea Pipernea, APlus Advisory: Din zece mandate de fuziuni si achizitii la care am lucrat recent cu antreprenorii, 20% dintre acestea au fost mandate in care sa cumpere competitori mai mici. Prima mentalitate de schimbat la antreprenori este acela ca fac un business ca sa il vand pentru ca, de fapt, venim dintr-o mentalitate mai veche de “business as a lifestyle” prin care sa dau de mancare familiei mele

 

Florin Sandor, Sancons Capital & Investment: La apogeul pietei locale de NPL, ajunsesem sa administrez active neperformante cat o treime din banca. Fostul bancher Intesa Sanpaolo a investit acum pe cont propriu in achizitia unui portofoliu NPL in Republica Moldova. “Ma uit la pietele din jurul Romaniei la portofolii cu expuneri de 10 – 30 mil. Euro”

 


0 Comentarii

Spune-ti parerea

Articole Similare:

Avocați

Avocatii RTPR au asistat Grup Serban Holding la contractarea unei finantari de 73 mil. Euro de la un sindicat de banci

  Firma de avocatura RTPR a anuntat pe 24 decembrie 2024 ca a asistat Grup Serban Holding la contractarea unui credit sindicalizat de 73 mil. Euro pentru refinantarea datoriei existente si dezvoltarea activitatii. Finantarea a fost coordonata de catre BRD Groupe Société Générale si Banca Transi  Citeşte articolul integral