„Este dificil sa spui orice despre viitor. Se spune ca viitorul este incert. Acum este mai incert ca niciodata. Atat pe plan intern, cat si international, daca punem in context european, economia europeana deja se chinuie. Sa spunem ca SUA impune tarife vamale asupra Chinei, Europei si tuturor celorlalte tari, asta va complica si va adanci mai mult situatia. Ce vreau sa spun este ca Germania este intr-o stare de stagnare, dar conform estimarilor noastre, sa zicem ca politica tarifara, daca va fi implementata asa cum a fost prezentata, va reduce cresterea economica a Germaniei cu aproximativ 1,4 puncte procentuale, si avand in vedere ca productia romaneasca este integrata in lantul de furnizare german, acest lucru va afecta cresterea PIB-ului Romaniei cu aproximativ un punct procentual fata de scenariul de baza.“, a declarat Ciprian Dascalu, economistul – sef al BCR la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, eveniment organizat pe 5 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital, real estate si NPL din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.
“Estimarile actuale, in esenta, pe un scenariu fara modificari de politica tarifara, arata ca PIB-ul Romaniei ar trebui sa accelereze anul viitor. Anul acesta abia creste, avem circa 0,8%, iar anul viitor, efectul de baza statistic va duce la o crestere in jurul a 2,5%, dar din nou tarifele vor taia aproximativ un punct procentual din estimarile de crestere economica”, a adaugat acesta.
“Tarifele aduc, de asemenea, inflatie, iar aceasta provine din exterior, dar la nivel local ar trebui sa avem o consolidare fiscala sau o ajustare fiscala. Punctul de plecare pe baza a celui mai recent comunicat al Ministerului de Finante ar trebui sa fie un deficit de circa 8,6% pentru acest an. Nu stim cine va implementa, dar indiferent de asta, va fi fie o consolidare graduala sau una condusa de catre piete”, avertizeaza Ciprian Dascalu.
“De regula, este mai bine sa ai propriul program de consolidare decat sa fii la mila pietelor. Acum depinde de pachet. Toata lumea vorbeste despre taierile de cheltuieli, dar cand ai cheltuieli rigide – salarii, pensii, cheltuieli cu dobanzile care iti mananca aproape 90% din veniturile fiscale si contributii sociale, este destul de clar ca cea mai mare parte a consolidarii fiscale va veni din partea de venituri. Si acum este o alegere dificila pentru ca taxele indirect sunt la baza inflationiste, dar mai putin negative fata de cresterea economica, in timp ce taxele directe sunt deflationiste, dar sunt mai agresive fata de crestere”, a continuat economistul-sef al BCR.
“Aceasta crestere economica ar putea si mai mult trasa in jos in functie de timing-ul, structura si amploarea consolidarii fiscale”, a punctat Dascalu.
“In ceea ce priveste costul finantarii si ratele de dobanda la care guvernul Romaniei se imprumuta in valuta locala pe 10 ani la 7,5%, respectiv 5,5% in euro. Este ceea ce numim de obicei <<free risk rate>> in limbaj economic, dar déjà nu mai arata a free risk rate. Deci, consider ca acest cost de imprumut pentru companiile din Romania va ramane mai sus fata de concurenti (peers). Daca te uiti la ratele de dobanda la euro, la ora actuala pietele se asteapta la circa 5 taieri de dobanda pana in aprilie din partea BCE pana la 125 puncte procentuale de baza (1,25% – n.r.) mai jos fata de nivelul actual”, a spus economistul – sef al BCR.
“In Romania, la un moment dat inflatia va scadea, iar banca centrala va relua reducerea ratelor actuale de dobanda, noi vedem urmatoarea reducere la mijlocul anului viitor Avem in prognoza noastra actuala un nivel (al ratei de dobanda) de 5,75% pana la finele anului viitor. Dar, din nou, peste acest free risk rate veti vedea o prima de risc in functie de cum guvernul va implementa consolidarea fiscala. Daca vom incheia cu o consolidare fiscala condusa de catre piete, atunci, de regula, prima de risc creste.”, estimeaza Ciprian Dascalu.
“Daca ne uitam la sistemul bancar este foarte solid, ratele de capital sunt la 22 – 23% , deci mult capital disponibil. In acelasi timp, avem raportul credite – depozite de circa 0,7, deci multa lichiditate. Nu sunt probleme de lichiditate privind capitalul pentru companiile private. Daca te uiti la ratele dobanzilor, costul de imprumut nu scade asa cum era de asteptat. Chiar si taierile de dobanda din acest an au fost mult incetinite fata de cum se astepta oricine. Daca te uiti la inceputul anului, SUA a facut 9 taieri de dobanda sau 25 puncte procentuale de baza fiecare. In Romania, asteptarile erau sa vedem o taiere de 100 de puncte de baza (1%, n.r.), insa banca centrala a livrat numai 50 puncte de baza (0,5%, n.r.)”, sustine economistul – sef al BCR.
“Traim un proces de deglobalizare care inseamna inflatie. In ultimii peste 20 de ani, am avut acest proces de globalizare care a fost in spatele acestui asa – numit << Marea moderatie>> cu inflatie foarte mica, rate mici de dobanda. Acum acest proces de deglobalizare este foarte probabil sa vada preturi mai mari si dobanzi mai mari asa ca este improbabil ca in urmatorii 5 – 10 ani sa ne intoarcem la costurile de imprumut pe care le-am vazut in ultimii 20 de ani”, a subliniat Dascalu.
“Din punct de vedere al sistemului bancar este mult capital si multa lichiditate, iar, de fapt, bancile sunt dornice sa imprumute. Cererea este probabil cealalta parte a ecuatiei”, semnaleaza bancherul BCR.
“La baza, daca ne uitam la ultimii cativa ani, a fost o schimbare catre finantarea in moneda locala. Vreau sa spun ca, in ceea ce priveste costul de finantare, daca te uiti la ratele de dobanda pentru companii in Romania sunt mai mici decat in Ungaria si mai mari decat in Polonia”, nuanteaza Ciprian Dascalu peisajul de finantare pentru companiile din Europa Centrala si de Est.
“Daca te uiti dintr-o perspectiva mai larga, bancile se uita, de asemenea, la sectoare. Am vazut ca ultimii ani a fost o crestere determinata de consum, consumatorii au fost mai putin sensibili la prêt, iar asteptarea noastra este ca de acum sa vedem o incetinire a cresterii salariilor, deci consumul ar trebui sa scada. Si fara sa fie inlocuit de investitii puternice atunci cresterea PIB probabil va incetini. Deci, cel mai probabil, sectoarele la care m-as uita sa performeze mai bine in urmatorii ani vor fi sectoarele care din perspectiva consumatorilor au o cerere mai putin elastica sau inelastica.”, a mai spus Ciprian Dascalu, Economistul – sef si Directorul de cercetare al BCR la panelul Tendinte al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.
Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 sunt KRUK Romania, Forvis Mazars Romania si NNDKP si are sprijinul Supporting Partners din partea Datasite, AxFina, Kapital Minds, Dentons, Sancons Capital & Investment, Bursa de Valori Bucuresti si Vetimex Capital.
Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024
MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024. “In a storm it’s pretty hard to stay dry”. Lichiditatea din pietele private si din pietele publice va fi afectata de “furtunile” din comertul global, ceea ce va impune schimbarea si adaptarea strategiilor jucatorilor la noul mediu de piata. Ce tendinte modeleaza tranzactiile M&A si de finantare ale investitorilor strategici, ale fondurilor de PE & VC si ale companiilor antreprenoriale. Ce asteptari au investitorii pe pietele de capital, real estate si NPL pentru 2025
Valeriu Binig, PPC Group: PPC a depasit pana acum 2 mld. Euro investitii pe piata de energie din Romania. Vom vedea in sector un flux de capital, intrebarea este cum va fi el ridicat. Pe fondul evolutiilor impredictibile din piete, project finance incepe sa fie sub semnul intrebarii ca tip de finantare si atunci se prefera corporate finance
Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti: Ne mutam treptat dintr-o lume globala catre una mai locala, in care bursele si fondurile de investitii vor avea un rol mai important. Bursele sunt suficient de mature ca sa preia sarcina de exit a fondurilor de private equity din companii. Pe bursa de la Bucuresti vor continua sa vina pe termen scurt emisiuni de obligatiuni corporate si emitenti non-bancari
Ciprian Dascalu, BCR: Dobanzile pentru companiile din Romania sunt mai mici decat in Ungaria si mai mari decat in Polonia. Ne asteptam sa performeze in anii urmatori sectoarele cu o cerere inelastica sau mai putin elastica din perspectiva consumatorilor
Razvan Butucaru, Forvis Mazars: Estimam piata de M&A din Romania pentru 2024 la un volum de 100 – 120 tranzactii si ne asteptam sa se inchida ca valoare pana undeva la 2,5 mld. Euro. Observam un apetit mai scazut al investitorilor fata de tichetele mari si foarte mari, explicabil in contextul general economic si geopolitic
Bill Watson, Value4Capital: Pentru ca activitatea de strangere de noi fonduri private equity din CEE a fost modesta, va fi mai putin capital de investit si va fi o concurenta mai mica pe tranzactii. Dezvoltarea pietei de leverage pentru a sustine tranzactiile fondurilor de private equity va deveni mai importanta. “Suntem intr-o piata in care nu a fost nicio scanteie tranzactionala”
Ionut Lianu, CEC Bank: Ne dorim ca urmatoarea emisiune de obligatiuni sa o facem intr-un format verde sau ESG. Tichetul de bonduri de 300 mil. Euro pe care l-am emis este unul minim pentru fondurile care acopera regiunea noastra
Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Problema in piata de M&A nu este la nivelul multiplilor de evaluari, ci de pipeline. Lucram la doua tranzactii de “crestere”, din care pentru una clar trebuie sa cautam un partener. Urmatoarea semnare de achizitie, estimata pentru prima jumatate a anului viitor
Daniela Secara, BT Capital Partners: Urmatoare emisiune de obligatiuni a Bancii Transilvania va fi candva anul viitor, fereastra o vom decide in functie de necesarul de finantare al bancii si de evolutia pietelor. Banca Transilvania a decis sa iasa pe pietele internationale pentru ca fondurile de pensii locale si fondurile de asset management au anumite limite de investitii per emitent si atunci ai nevoie si de alti investitori
Cosmina Marinescu, KRUK: Media de portofolii vandute pe piata este la circa 150 in acest an. Va ramane un nivel crescut de vanzare de portofolii NPL de catre IFN-uri, ceea ce poate duce inclusiv la iesirea din piata a anumitor jucatori
Cornel Marian, Oresa: Am vandut de-a lungul timpului 4 companii locale din portofoliu la o valoare de intreprindere de peste 100 mil. Euro. Cred ca nu am avut o companie suficient de mare in portofoliu pentru a face un IPO pe bursa. „Cand intri in perioade ca acestea e bine sa nu fii supraindatorat, iti trebuie cash si acces la capital”
Marius Ghenea, Catalyst Romania: Cel mai profitabil exit l-am facut cu Green Horse Games catre Tencent, unde multiplul fata de capitalul investit de noi in companie a fost de cateva zeci de ori mai mare. La fondul Catalyst 1, dupa 6 exituri avem un multiplu de peste 4x fata de capitalul investit ceea ce ne confirma ca este un fond de succes. Ce minusuri sunt in ecosistemul antreprenorial din Romania
Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: In 2025, obiectivul este sa facem 2 – 3 achizitii de platforme noi cu fondul al doilea, care are un hard cap de 120 mil. Euro. Cu tot cu tranzactii add-on, ne apropiem de un volum M&A de doua cifre. “De cand investim in Romania, mi se pare ca a executa aici strategii bolt-on este mai dificil decat in alte geografii”
Mihai Purcarea, BRD Asset Management: In acest moment, este o discrepanta destul de mare intre oferta si cererea de pe piata de capital pentru ca sunt cateva zeci de miliarde din partea clientilor care vor sa investeasca si nu au in ce. La emisiunile de obligatiuni se poate obtine o lichiditate buna a acestui instrument daca tranzactia este minim de 500 mil. Euro
Oana Mogoi, ING Bank: Am vazut in acest an o stagnare pe piata creditelor sindicalizate, unde s-au strans peste 1,5 mld. Euro, din care energia este cap de lista cu peste 1 mld. Euro. Energia, serviciile medicale private si telecom, printre sectoarele in care se vor invarti banii din finantarile bancare
Florin Visa, Early Game Ventures: Pentru 2025 ne asteptam la fondul 1 sa avem 1 – 2 investitii follow-on si 4 exituri, iar la fondul 2 avem in plan 6 investitii. Ne concentram pe verticale de business precum cybersecurity, devtools si edutech
Tudor Grecu, KPMG: Nu avem o tranzactie de 1 mld. Euro in pipeline, dar tranzactii de sute de milioane de euro avem si speram sa se intample. “Upper hand”-ul in negocierile de pe piata de M&A este la vanzator cu exceptia energiei regenerabile, iar in tranzactiile din banking este la autoritatea de reglementare
Carmen Sebe, Seedblink: Vedem si noi cumva acea trecere de la globalizare la localizare pentru ca am avut mai multe companii din Romania pe platforma decat companii europene cum incepusem sa avem in ultimii ani
Robert Miklo, Colliers: Un „pipeline” de tranzactii de circa 500 mil. Euro este pe muchie intre 2024 si 2025 pe piata imobiliara. Din valoarea investitiilor de 700 – 750 mil. Euro din acest an pana acum, cam jumatate din pondere este sectorul industrial si spatii logistice, iar segmentul de birouri si cel de retail fiecare a luat cam un sfert
Andrei Racu, Arobs: Strategia noastra M&A este sa mergem catre piete noi din Vest, dar si catre Turcia si ne intereseaza verticale precum cybersecurity, embedded software, medical, aerospatial, AI sau data science. Pana acum am facut 10 achizitii din cash propriu si le-am refinantat in unele situatii pe Arobs
Valentin Voinescu, NNDKP: Vedem si noi o tendinta de localizare. Este o perioada de reasezare pe care am resimtit-o puternic in piata si care probabil va continua in 2025. Daca inainte aveam bani proaspeti 70% – 80% din activitatea noastra, acum suntem la aproximativ 50% – 50% bani proaspeti si reiteratii
Mihai Patrulescu, CBRE: Ne asteptam ca volumul de tranzactii pe piata imobiliara sa se inchida la circa 850 mil. Euro in 2024. Tranzactiile dureaza mai mult – due diligence mai lung si mai greu, au venit si reglementarile ESG la care se adauga cadrul legislativ. Pentru 2025 vad focus pe investitii in retail si industrial
Andreea Pipernea, APlus Advisory: Din zece mandate de fuziuni si achizitii la care am lucrat recent cu antreprenorii, 20% dintre acestea au fost mandate in care sa cumpere competitori mai mici. Prima mentalitate de schimbat la antreprenori este acela ca fac un business ca sa il vand pentru ca, de fapt, venim dintr-o mentalitate mai veche de “business as a lifestyle” prin care sa dau de mancare familiei mele
Florin Sandor, Sancons Capital & Investment: La apogeul pietei locale de NPL, ajunsesem sa administrez active neperformante cat o treime din banca. Fostul bancher Intesa Sanpaolo a investit acum pe cont propriu in achizitia unui portofoliu NPL in Republica Moldova. “Ma uit la pietele din jurul Romaniei la portofolii cu expuneri de 10 – 30 mil. Euro”
