“Mi-aduc aminte ca am participat la majoritatea proceselor de vanzare ale proiectelor mari de NPL – retail, corporate, garantate, negarantate. Erau ani in care valorile nominale vandute insemnau sute de milioane de euro, erau proiecte chiar si de peste 1 mld. Euro – ceea ce in ziua de azi cu siguranta nu se mai intampla. Probabil ca unul dintre motive este si faptul ca si Romania este tara cu unul dintre cele mai mici niveluri de NPL din Europa cel putin, in 2024 circa 2,51%, apoi in 2025 cu circa 2,8%. Hai sa zicem ca in 2026 conditiile economice s-au mai schimbat si o sa mai creasca un pic, dar nu foarte mult”, a declarat Catalin Neagu, CEO al OKCredit si antreprenorul care a fondat Top Factoring, jucator din piata de profil vandut ulterior companiei suedeze Intrum, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025, eveniment organizat pe 4 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital, real estate si NPL din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

“Deci, practic, bancile nu prea mai stau pe portofolii NPL si, mai mult, aceste portofolii le-au mai transformat in distressed assets (active depreciate). Piata de profil s-a maturizat”, a punctat Catalin Neagu.

“Probabil ca in 2026 – 2027 o sa mai creasca un pic pe fondul cumva inrautatirii zonei economice.- masurile luate de guvern, taierile de salarii, maririle de taxe – astea inseamna, practice, o putere mai scazuta de rambursare a creditelor si in consecinta creste NPL cumva”, a subliniat acesta.

“Am intrat in industria colectarii de creante neincasate in 2001, cu peste 20 de ani in urma, piata arata cu totul si cu totul altfel. Era o piata foarte la inceput. Practic, eu am avut cumva oportunitatea de a fi primul angajat al primei companii cumva specializata in colectarea de creante neincasate in piata romaneasca, era o companie germana”, spune Catalin Neagu.

“La inceput ne-a fost cumva greu sa promovam acest serviciu in piata. Mi-aduc aminte cu placere ca ne gandeam cum ar trebui sa spunem clientului nostrum ce fel de servicii livram noi? Servicii de debt collection (colectare de datorii). Stiau sau nu stiau. Pana la urma ajungeam sa le spunem colectare de facturi neincasate ca sa ne inteleaga toata lumea. Directorii economici, directorii financiari din multinationale, din companiile mari erau foarte familiarizati cu asta, insa mergand mai departe in companii mai mici sau mijlocii, aveau aici o dificultate”, a adaugat acesta.

“Jucatorii din piata asta in principal dezvolta doua linii de business – partea de servisare si partea de cumparare de portofolii de creante neincasate. In zona de servisare, avem de obicei, se lucreaza pentru un comision de succes calculat la sumele colectate sau pe alte piete din jurul nostru se mai lucreaza si pe fix fee-uri calculate la volumul de cazuri in lucru”, explica Catalin Neagu.

“Ca sa va faceti o idee despre ce insemna piata la nivelul anilor 2000, mi-aduc aminte ca primele contracte de servisare semnate cu jucatori din zona de telecom si utilitati aveau preturi – acest comision de succes – peste 60% calculate la sumele colectate. Daca iti colectam 1000 RON, 60% din valoare era pretul.”, a semnalat acesta.

“In anii 2001 – 2002 – 2003 a aparut pentru prima oara notiunea de vanzare de portofolii de creante neincasate, se intampla tot din zona de telecom. Jucatorul pe care il reprezentam a fost primul cumparator din Romania. Era vorba de retail, de volume foarte mari, de ordinul a 150 – 200 mii de cazuri, de conturi, vandute pentru un pret pentru ca nu exista competitie, un pret foarte mic, era de circa 2 – 3% (din valoarea nominala, n.r.)”, afirma Catalin Neagu.

“In timp, lucrurile s-au schimbat totalmente. In anii 2007 – 2008, au inceput sa intre jucatori – au intrat polonezi, cehi – piata a inceput sa se maturizeze”, a mentionat el.

Cum s-a ridicat Top Factoring si cum a plecat Intrum din Romania

“Am fondat Top Factoring in martie 2006. Primul an am reusit sa il duc singur si am ridicat pentru ca practic am dezvoltat doar serviciile de colectare, moment in care ne-a fost foarte clar ca trebuie sa dezvoltam si cea de-a doua linie de business – cumpararea de portofolii mai mici sau mai mari de creante neincasate avea nevoie de investitor”, a punctat Catalin Neagu.

“Am adus un partener fondul de investitii RC2 – Reconstruction Capital II – impreuna cu ei ne-au sustinut foarte mult, ne-am ridicat, reusit sa fim printre primii jucatori in piata. Am cumparat destul de mult in zona de retail, rezultatele au fost foarte bune astfel incat dupa 7 – 8 ani de stat in firma noastra, fondul de investitii a trebuit sa faca exit printr-un proces organizat. Am vandut celor de la Intrum, la momentul respective era aprilie 2017, Intrum Justitia pe vremea aceea era cel mai mare jucator de credit management services din Europa, cu o cota de piata destul de mare”, a adaugat acesta.

“Imediat dupa s-a intamplat o fuziune cu Lindorff, noua entitate s-a numit Intrum, Lindorff fiind la momentul respectiv al doilea jucator din piata. Multi jucatori din piata nu prea si-au explicat aceasta miscare a lor. Ideea este ca au fost obligati de institutia europeana antitrust sa vanda 5 entitati din nordul Europei”, sustine unul dintre vanzatorii Top Factoring.

Cum se faceau preturile pentru portofoliile mari de creante neincasate?

“Totul porneste de la stabilirea IRR-ului, practic, cresterea pe care si-o doreste investitorul. Discutam de un IRR investor. In momentul in care pe asta il pui la un nivel foarte mare, nu mai ai cum sa fii competitiv intr-o piata agresiva, cu jucatori foarte buni, bineinteles ca rezultatele nu au fost cele scontate. La nivel de grup s-a luat decizia ca Romania impreuna cu alte 7 – 8 state din zona sa fie cedate, le-au vandut efectiv catre alte entitati”, afirma Catalin Neagu.

“Dupa 2017 cand am ramas doar manager, am renuntat la calitatea de antreprenor – actionar. Mi-am imaginat tot timpul ca, avand un sprijin financiar in primul rand, si un sprijin al brandului care era unul dintre cele mai puternice din Europa, imi doream sa mutam muntii din loc in Romania. Realitatea a fost alta din pacate si apoi s-au retras”, a continuat acesta.

Dupa exitul Intrum de pe piata din Romania, operatiunile locale au fost preluate de catre DDM.

“Eu mi-am continuat activitatea intr-o alta industrie. In momentul de fata avem un IFN, am setat un IFN in 2021, am inceput sa creditam in 2022, creditam persoane fizice cu credite de consum. Am crescut foarte bine si destul de repede, ne dorim sa ne diversificam produsele, vrem sa intram in zona de produse de refinantare, de ce nu finantare de IMM, asta inseamna ca anul viitor o sa ne concentram cu siguranta si pe partea de a atrage finantari sau parteneriate noi”, a semnalat Catalin Neagu.

“Nu este prima mea experienta in zona de IFN. In 2013, am fondat Telecredit IFN finantator de credite de consum, din care in 2017 a trebuit sa ies cumva mai mult sau mai putin fortat de imprejurarea exitului catre Intrum”, afirma acesta.

“In primii 4 ani de activitate, am reusit sa ne situam in primii 20 de jucatori din piata, industria IFN insemnand peste 200 IFN-uri in Romania. Este o piata foarte competitiva si cu toate astea sunt multi jucatori mari, puternici, cu cifre impresionante, gradul de automatizare este inca foarte jos”, a mai spus Catalin Neagu, CEO al OKCredit,  la panelul NPL & Debt management al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025 sunt Banca Transilvania, Cris-Tim Family Holding, Stratulat Albulescu, Forvis Mazars Romania, ONV LAW, APLus Advisory si Sancons Capital & Investment si are sprijinul Supporting Partners din partea Okcredit si B2 Impact.

Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025: Vine anul efectelor colaterale, iar investitorii din private equity vad vremuri grele pe piata de M&A. “Bursa de la Bucuresti poate duce cel putin 5 IPO-uri de talia Cris-Tim in fiecare an”. Statul roman reduce tinta la un volum de euroobligatiuni de circa 10 mld. Euro pentru 2026 fata de 16 mld. Euro in 2025. Bancile au dat imprumuturi sindicalizate in ultimii 2 ani de circa 9 mld. Euro, din care jumatate au fost finantari noi. Regina Maria nu exclude achizitia unui concurent direct dupa trecerea sub controlul fondurilor globale de investitii CVC si Hellman & Friedman

Radu Timis Jr, Cris-Tim Family Holding: Bursa de la Bucuresti poate duce minim 5 IPO-uri de genul listarii Cris-Tim in fiecare an. Cea mai mare amenintare pentru economia Romaniei este deficitul comercial. Planul Cris-Tim este sa ajunga mai intai la o cota minima de 30% pe piata locala si apoi sa treaca cu achizitii la extindere regionala spre zona Balcanilor de est

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: Estimam ca vom putea acoperi circa 8 mld. Euro in 2026 din suprapunerea PNRR cu programul SAFE ceea ce inseamna ca vom reduce necesarul de finantare prin euroobligatiuni. Anul viitor ne asteptam la un volum de euroobligatiuni de aproape 10 mld. Euro fata de 16 mld. Euro in acest an. Nivelul finantarii suverane in 2026 este mai mare desi avem ca tinta un deficit bugetar mai mic si asta vine din refinantare

Florian Libocor, BRD Societe Generale: Pentru 2026 ma astept la o crestere PIB de circa 0,8%, o inflatie ce va cobori spre 5,5 – 6%, un curs de schimb relativ stabil la 5,13 RON maxim 5,18 RON la Euro si o reducere a dobanzii – cheie pana la 5,75%. Anul acesta a fost cel al ambiguitatii constructive, anul viitor va fi cel al efectelor colaterale generate de deciziile din 2025

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Am semnat a patra tranzactie din fondul 2 in sectorul centrelor de ingrijire pentru batrani, unde este o nisa subdezvoltata. IRR-ul investitiei in La Cocos “va arata ciudat” la inchiderea tranzactiei, fiind cel mai mare dintre investitiile din portofoliul Morphosis. Exitul din Medima, estimat pe final de 2026 – inceput de 2027, asteptat sa produca un multiplu “double digit” pentru investitori dupa o crestere de 50x EBITDA. Fondul 2 al Morphosis Capital vizeaza in total 3 – 4 achizitii pe pietele din regiune, in vizor fiind Bulgaria, Croatia si Polonia, pentru care aloca 40 – 50 mil. Euro din capitalul sau de investitii

Ramona Dragomir, EBRD: EBRD are in 2025 un an – record in Romania cu investitii semnate de circa 900 mil. Euro si ne apropiem de 1 mld. Euro. Majoritatea sunt finantari de datorie, la nivelul global al EBRD media de investitii equity este undeva la circa 20% din portofoliu, insa in Romania ponderea este mai mica. Pentru 2026, sectorul de energie regenerabila este cel mai mare furnizor de pipeline de proiecte

Dan Stefan, Autonom: IPO-ul Autonom pe bursa se va intampla probabil in anii urmatori cand vom simti ca avem nevoie sa atragem mai mult capital si tine de sincronizare si de strategie. Mixul actual de finantare al Autonom este bazat peste 40% pe finantare bancara, peste 20% pe leasing, obligatiunile emise au o pondere spre 30%, iar restul este capitalul propriu. “Suntem o firma de familie in care probabil controlul privat o sa ramana privat multi ani si asta ne va permite sa ne uitam si la risc si la randamentul investitiei intr-un mod poate diferit fata de un investitor profesionist”

Vlad Pintilie, BT Capital Partners: Am ajuns in acest an sa fim implicati ca intermediari in tranzactii de circa 2 mld. Euro, incomparabil fata de anii anteriori cand piata obligatiunilor corporate era concentrata pe listari de dimensiuni mici. De 2 – 3 ani s-a conturat un trend de emisiuni recurente de obligatiuni sustinut de banci si de companiile de stat din energie. Vedem oportunitati foarte bune pentru emisiuni de actiuni si de obligatiuni si asteptam proiecte din partea statului si a unor emitenti noi

Silviu Toma, Raiffeisen Bank: Piata sindicalizarilor bancare din Romania a ajuns in 2024 – 2025 la un record de 9 mld. Euro, din care circa jumatate sunt finantari noi. Cele mai mari tichete locale de finantare corporate au ajuns la 500 – 550 mil. Euro, insa sweet spot-ul este la 200 – 300 mil. Euro. Vedem in pipeline pentru 2026 tranzactii de finantare in energie, real estate, transport, constructii specializate si servicii medicale

Cosmina Plaveti, BCR: As vrea sa vad in 2026 pe bursa de la Bucuresti doua tranzactii IPO si trei tranzactii SPO, dar realist nu cred ca vom ajunge acolo. Mediul macroeconomic va conta mult anul viitor in decizia celor care isi doresc sa isi listeze companiile pe bursa. Am avut in 2025 un an record pe piata de capital din Romania si am intermediat un volum de obligatiuni de aproximativ 3 mld. Euro cu tot cu cele doua emisiuni de obligatiuni corporate ale BCR

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Avem in pipeline-ul de tranzactii pentru 2026 doua proiecte de vanzare care totalizeaza 400 MW, iar pe partea de achizitii estimam proiecte de 300 – 400 MW pe piata de energie regenerabila. “Apropo de evaluare, daca prima tranzactie de vanzare din 2024 a fost la 214 mil. Euro care inseamna undeva la 2,2 mil. Euro per MW, puteti sa faceti niste calcule ce ar insemna cei 400 MW de anul viitor”

Ana – Maria Pascu, Regina Maria: Este o tendinta naturala de consolidare prin M&A a pietei de servicii medicale private si asta o sa vedem in urmatorii 5 ani. Multiplii de evaluare au inceput sa scada si credem ca 2026 si 2027 vor fi ani grei, nu stim daca pentru cumparatori sau vanzatori. Regina Maria nu exclude achizitia unor concurenti directi de pe piata de profil

Dan Mihaescu, Gapminder: Am investit 10 – 14 mil. Euro din fondul 2, unde avem deja 7 investitii si un follow-on. Din cele 6 exituri pe care le-am facut pana acum avem pana acum IRR de 96% – 97%. In ecosistemul din Romania lipsesc rundele pre-seed si trebuie cu totii sa ne adaptam la asta. Ne dorim sa facem tranzactii mai mari cu tichete la prima investitie de la 2 – 3 mil. Euro si runde rollow-on pana la 10 – 12 mil. Euro in campionii din portofoliu

Ioana Filipescu Stamboli, Investment Advisory Partners: Primele 10 tranzactii din acest an au totalizat peste 3 mld. Euro ceea ce inseamna o polarizare a pietei de M&A catre tichetele mari. Ma astept la o mega-tranzactie in 2026 si cred ca energia, serviciile medicale, constructiile si IT-ul vor fi printre sectoarele dominante

Andreea Pipernea, APlus Advisory: Sunt multe spatii de acoperit in ceea ce inseamna structurarea posibilitatilor de finantare pentru antreprenori atat pe pietele publice de capital, cat si pe piata privata. Zona de family office si de corporate venture capital ar avea ocazia sa completeze piese lipsa din ecosistemul de finantare al antreprenorilor

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Suntem probabil 4 sau 5 fonduri de investitii care intelegem mai bine piata, stim cum sa vorbim cu antreprenorii din Romania si avem un avantaj in sensul asta. Piata de fuziuni si achizitii a incetinit mai degraba decat sa accelereze

Leonard Pascu, Forvis Mazars Romania: Suntem in continuare in top 3 pe piata de fuziuni si achizitii din Europa Centrala si de Est, dupa volumul de tranzactii, iar dupa valoarea pietei suntem pe locul 2 in regiune. Ca valoare, piata locala de M&A este in jurul a 7 mld. Euro, dar nu s-au raportat toate tranzactiile din decembrie

Florin Visa, Early Game Ventures: Am facut 11 investitii in 2025, care includ si ultima runda de capital din fondul 1. Am investit in total 9 mil. Euro, ceea ce este cea mai mare suma investita de noi pana acum. Productivitatea per angajat in companiile din portofoliu a crescut in ultimul an cu 50% pe fondul impactului AI

Vlad Ardeleanu, Medima: Am selectat consultantul pentru vanzarea Medima, iar procesul se va derula pe tot parcursul anului 2026. Destinatia companiei ar trebui sa fie un fond de private equity mai mare, de talie regionala. Eu imi doresc sa continui si dupa vanzare pentru ca vad potentialul cel putin de a dubla dimensiunea companiei

Silviu Stratulat, Stratulat Albulescu: Am observat recent o schimbare radicala de trend pe piata de venture capital, generata de startup-uri in zona conventiilor de capital, care sunt documente mult mai putin protective pentru investitori comparativ cu imprumuturile convertibile. Notificarea investitiei straine directe de catre fondurile de private equity este singura componenta care poate genera intarzieri deosebite in tranzactii

Mihai Voicu, ONV LAW: Pe piata M&A a companiilor de talie medie, vedem tranzactii in pipeline in real estate, energie, infrastructura, logistica, transport si tehnologie. Am constatat ca tranzactiile M&A se lungesc cel mai mult din cauza nepregatirii la timp a tranzactiei si a distantei dintre cultura vanzatorului si cea a cumparatorului, dar exista si tot felul de autorizari care aduc intarzieri pentru ca trebuie sa te uiti la mai multe lucruri

Mihai Pop, APS: De cel putin 10 ani, APS face in Romania mai mult de jumatate din business-ul sau la nivel de grup. Randamentele pe piata NPL din Romania sunt cel mai jos cu exceptia Poloniei asa ca preferam sa investim in Europa de Vest. Suntem interesati sa cumparam competitori pentru ca ne vedem aici pe termen lung si putem supravietui cu rate mici IRR, dar am prefera sa nu fie atat de mare aglomeratie pe piata

Catalin Neagu, OkCredit: La inceputul pietei de NPL & debt management in anii 2000, aveam comision de succes de 60% din sumele colectate. Preturile de achizitie ale portofoliilor NPL se formau plecand de la IRR-ul pus de catre investitor, adica de cresterea pe care si-o dorea acesta, spune antreprenorul care a vandut Top Factoring catre suedezii de la Intrum

Mihai Patrulescu, CBRE: Avem acum un pipeline de tranzactii in real estate de 700 – 800 mil. Euro, din care nu stiu cate vor fi finalizate in 2026 in conditiile in care tranzactiile s-au lungit si dureaza in medie 1 an si 3 luni. Lipsa investitorilor institutionali locali si diferenta de randament fata de alte piete fac ca piata sa fie foarte subtire la tranzactii de la 100 mil. Euro in sus. Lichiditatea scazuta din volumul de tranzactii se vede si in volumul in crestere a finantarilor jucatorilor din piata

Robert Miklo, Colliers: Tranzactiile de pe piata imobiliara vor depasi 500 mil. Euro in 2025 si cred ca sunt premise foarte bune ca in 2026 sa depaseasca 1 mld. Euro. Cu yield-uri de 7,25% – 7,75% si concurenta cu piete din CEE si Europa de Vest, Romania ar putea inregistra o crestere a randamentelor. In ultimii 5 – 10 ani, in Romania au fost multe tranzactii cu tichete de 100 – 200 mil. Euro pe segmentul de birouri. “Ipotetic, daca centrul comercial AFI Cotroceni ar fi de vanzare, am depasi 600 mil. Euro probabil”