Arhive lunare: octombrie 2025

Top 10 BVB oct 2025 main

Cris-Tim a finalizat cu succes cel mai mare IPO realizat de catre familia fondatoare a unei companii antreprenoriale din Romania pe bursa de la Bucuresti. Compania a atras 89 mil. Euro de la EBRD, fonduri locale de pensii si alti investitori locali la o capitalizare bursiera de circa 262 mil. Euro si un multiplu P/E post-money de aproape 15,2x

Compania antreprenoriala Cris-Tim Family Holding a anuntat pe 30 octombrie 2025 ca a finalizat cu succes IPO-ul derulat pe bursa de la Bucuresti, obtinand peste 89 mil. Euro de la investitori la o capitalizare de piata de circa 262 mil. Euro si un multiplu P/E de aproape 15,2x, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

EBRD a subscris in cadrul IPO-ului derulat de catre Cris-Tim, miscare anticipata de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO inca de pe 17 octombrie 2025 la demararea procesului de subscriere.

De asemenea, majoritatea marilor fonduri de pensii locale au subscris la IPO-ul Cris-Tim la singurul IPO aparut pe piata reglementata a BVB din mai 2024 pana acum, in contextul in care o paleta extrem de larga de investitori institutionali locali, inclusiv fonduri de investitii din industria de asset management au decis sa profite de o astfel de oportunitate pentru a-si diversifica portofoliile de actiuni, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Listarea realizata de catre afacerea de familie Cris-Tim este cel mai mare IPO ca valoare, initiat si realizat de catre familia fondatoare a unei companii antreprenoriale din Romania.

Oferta publica de actiuni a fost suprasubscrisa atat pe transa investitorilor de retail, cat si pe cea a investitorilor institutionali, pe fondul unui interes masiv venit din partea investitorilor de retail care a dus in final la o crestere a portiei initiale alocate de la 15% pana la 19,05%.

Pretul final de oferta este stabilit la 16,5 RON/actiune, ceea ce implica o capitalizare bursiera anticipata a companiei de 1,33 mld. RON (262 mil. Euro).

Cea mai mare parte din totalul fondurilor de 454,35 mil. RON atrase in cadrul ofertei publice initiale urmeaza sa fie folosita pentru finantarea planurilor de dezvoltare ale companiei.

Structura tranzactiei a fost una mixta prin care familia fondatoare Timis a vandut un pachet minoritar si isi va pastra rolul de actionar majoritar dupa IPO, dar include si o componenta de majorare de capital, asa cum s-a intamplat si la IPO-ul Premier Energy din mai 2024.

Oferta a generat cerere ridicata din partea investitorilor de retail și institutionali și a constat intr-o oferta totala de 27.790.000 de actiuni, reprezentand 34,48% din capitalul social total emis de Cris-Tim Family Holding. Ca urmare a tranzactiei, au fost vandute investitorilor 5.600.000 actiuni noi oferite spre subscriere de catre companie, 20.866.667 actiuni existente oferite spre vanzare de catre actionarul majoritar Rangeglow Limited, și 1.323.333 actiuni supra-alocate puse la dispozitie de Rangeglow.

Tranșa investitorilor de retail a inregistrat o suprasubscriere record pentru o oferta publica initiala derulata pe piata de capital locala, respectiv de 42 de ori. Dupa realocarea a aproape 5% din actiunile disponibile in oferta din tranșa investitorilor institutionali catre cea de retail, suprasubscrierea pe tranșa de retail este de 32 de ori.

Indicele de alocare finala a actiunilor va permite unui investitor de retail care a plasat ordin de subscriere de 1.000 de actiuni va primi in final circa 31 de actiuni CFH.

„Incheierea cu succes a ofertei publice initiale, suprasubscrisa atat pe tranșa de retail, unde cererea a depașit initial de peste 40 de ori oferta disponibila, cat și pe tranșa investitorilor institutionali, reprezinta o validare fara precedent a Cris-Tim Family Holding. Interesul onorant al investitorilor de retail a determinat realocarea a 5% din tranșa institutionala, ceea ce a condus la o suprasubscriere finala de 32 de ori pe tranșa de retail. Cris-Tim Family Holding se numara printre putinele companii care au reușit sa atraga in actionariat un spectru extrem de larg al investitorilor institutionali din Romania, precum și un investitor international de prestigiu, BERD. Pana acum am caștigat increderea consumatorilor prin produsele noastre, iar acum aceiași consumatori fie direct, fie prin fonduri institutionale aleg sa iși plaseze investitiile in companie. Succesul ofertei confirma forta companiei și directia noastra strategica: un plan ambitios de 890 de milioane de lei pana in 2030, menit sa duca Cris-Tim la urmatorul nivel de performanta, sa consolideze compania ca reper al industriei alimentare și pol de excelenta pentru intreaga regiune a Europei de Sud-Est. Dar pentru noi investitiile nu sunt doar cifre,ele inseamna modernizare, inovatie și deschiderea de drumuri noi. Așa cum am ridicat standardele industriei alimentare din Romania, vrem acum sa demonstram ca vom deveni un model de transparenta, performanta și viziune și pe piata de capital. Un brand inseamna incredere. Un brand puternic inseamna incredere livrata constant si asta ne va defini in continuare parcursul.Urmatoarea etapa in acest proces, listarea la Bursa de Valori București este pentru CrisTim Family Holding mai mult decat un deziderat, este un pas esential in dezvoltarea pe termen lung, pentru care ne-am pregatit asiduu in ultimii ani”, a declarat Radu Timis Jr., CEO al companiei.

La randul sau, Razvan Furtuna, CFO Cris-Tim Family Holding, a spus clara: „La momentul anuntarii intentiei de listare și ulterior a derularii ofertei publice, Cris-Tim Family Holding a prezentat un amplu plan de investitii pana in 2030. Incheierea cu succes a ofertei publice reprezinta un pas important in indeplinirea acestui plan. Rezultatelele ofertei publice se masoara nu doar in valoarea fondurilor atrase, ci și in capitalul reputational și vizibilitatea pe care compania si le-a consolidat pe durata ofertei publice. Cris-Tim urmeaza sa devina practic prima companie din industria alimentara listata la BVB, crescand optiunile de diversificare a investitiilor pe piata locala de capital și deschizand calea pentru alte asemenea companii antreprenoriale din Romania.”

Ca urmare a IPO-ului, compania a obtinut o evaluare post-money la un multiplu P/E de aproape 15,2x, conform calculelor jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO, pe baza datelor furnizate de catre companie.

Cris-Tim Family Holding a raportat pentru 2024 venituri din contractele cu clientii de 1,12 mld. RON (in crestere cu 7,1% fata de anul 2023), EBITDA de 166,8 mil. RON (mai mare cu 8,1%) si un profit net din activitati continue de 84,7 mil. RON (in crestere cu 3%). Datoria neta a companiei la 31 decembrie 2024 era de 332 mil. RON, adica la un nivel de 140% comparativ cu nivelul capitalurilor proprii, in crestere de la 121% in 2023. Raportata la EBITDA, datoria neta a Cris-Tim este de 2x.

Pretul de vanzare aplicabil investitorilor de retail care au subscris in mod valid actiuni in primele 4 zile lucratoare ale ofertei, beneficiind de discountul de 5%, este de 15,675 lei per actiune.

Decontarea ofertei va avea loc in data de 4 noiembrie 2025, iar debutul Cris-Tim Family Holding la Bursa de Valori Bucuresti, sub simbolul bursier CFH, urmeaza sa aiba loc la sau in jurul datei de 26 noiembrie 2025.

Compania este lider de piata in sectorul productiei de mezeluri si ready-meals, fiind unul dintre cei mai importanti operatori din industria alimentara din Romania.

Listarea Cris-Tim, intermediata de catre bancherii de investitii de la BCR si de la BRD, este structurata sub forma unei combinatii de majorare de capital cu o vanzare de pachet minoritar din partea familiei Timis. Casa de avocatura Clifford Chance Badea, parte a retelei londoneze Clifford Chance, asigura consultanta juridica pentru emitent.

Sursa: Carrefour.

Grupul francez Carrefour ar putea obtine in jurul a 1,1 mld. Euro – 1,3 mld. Euro dintr-o vanzare potentiala a operatiunilor sale din Romania. Laurentiu Stan, Kapital Minds: Valoarea de intreprindere a operatiunilor Carrefour din Romania, estimata in intervalul 1,2 – 1,5 mld. Euro, la un calibru comparabil cu tranzactia Ahold Delhaize – Profi de 1,3 mld. Euro finalizata la inceputul anului. Carrefour raspunde zvonurilor de vanzare ca “grupul continua implementarea planului strategic in Romania”. Schwarz Group: Nu suntem interesati de achizitia operatiunilor Carrefour din Romania

Grupul francez Carrefour ar putea vinde operatiunile din Romania, in cadrul unei strategii mai largi care vizeaza pietele in care activeaza, si ar fi angajat bancherii de investitii de la BNP Paribas pentru a coordona un astfel de proces de exit, sustin surse citate de presa franceza, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Carrefour a angajat banca de investitii BNP Paribas pentru vanzarea operatiunilor din Romania, sustine publicatia franceza L’Informe.

O eventuala vanzare a operatiunilor pe care grupul francez Carrefour le are acum in Romania i-ar putea aduce un pret pe participatiile detinute la nivel local in jurul a 1,1 – 1,3 mld. Euro la o valoare de intreprindere totala (pret pe actiuni cumulat cu datoria neta) intre 1,2 mld. Euro si 1,5 mld. Euro, conform unei analize realizate in exclusivitate de catre evaluatorul Laurentiu Stan pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Grupul continua implementarea planului strategic in Romania, care vizeaza deschiderea a peste 30 de magazine noi in 2025, dezvoltarea segmentului de comert online și consolidarea parteneriatelor locale cu producatorii romani, avand deja o retea puternica de 1.500 de parteneri locali. De altfel, la nivelul intregii retele de furnizori, 93% sunt companii romanești, sprijinind economia locala”, au declarat reprezentantii Carrefour intr-o declaratie de presa ca raspuns la zvonurile privind o vanzare a operatiunilor locale.

“La jumatatea procesului de implementare a planului strategic Carrefour 2026, și ca raspuns la schimbarile din piata, Grupul a desfașurat o analiza a portofoliului de activitati, a tuturor verticalelor de business și modelelor organizationale”, au precizat reprezentantii Carrefour.

Potrivit acestora, in primele noua luni ale anului, Carrefour Romania a inregistrat vanzari de 2,29 mld. euro, in creștere cu 1,9% in termeni comparabili, raportat la perioada similara din 2024.

“Carrefour iși mentine in continuare pozitia solida pe piata și sa atraga clienti prin ofertele și politicile sale adaptate contextului economic. De la inceputul acestui an, compania a continuat programul de reduceri pe termen lung, care include pana la 2.000 de articole la pret redus, consolidandu-și astfel pozitia de partener de incredere pentru clienti. Initiativele recurente, precum Bucuria incepe cu preturi mici, cataloagele saptamanale de oferte și reducerile constante din platforma de loialitate Act for Good sunt concepute pentru a aduce valoare și accesibilitate fiecarui client. Un alt exemplu concret este și initiativa de sprijinire a clientilor in contextul modificarilor masurilor fiscale, prin care aceștia pot primi inapoi de doua sau chiar trei ori valoarea TVA-ului pentru produsele ale caror preturi au fost majorate. In prezent, compania deruleaza o noua campanie exclusiva in platforma Act for Good, cu pana la 1.000 de produse la pret redus intre 10% și 20%, accesibile prin scanarea codului AFG din aplicatie”, au adaugat reprezentantii Carrefour.

 

Laurentiu Stan, Kapital Minds: La un multiplu mediu de 0,48x aplicat la vanzari, valoarea medie de intreprindere a operatiunilor Carrefour in Romania ar fi in jurul a 1,35 mld. Euro, iar pretul incasat din vanzarea participatiilor ar fi in jurul a 1,2 mld. Euro

Vanzarea operatiunilor grupului Carrefour din Romania ar putea ajunge la o valoare de intreprindere intre 1,2 mld. Euro si 1,5 mld. Euro, cu o valoare medie in jurul a 1,35 mld. Euro, conform estimarilor lui Laurentiu Stan, fondatorul si directorul firmei de consultanta Kapital Minds.

Evaluarea are in vedere un multiplu mediu de 0,48x aplicat la vanzarile de 2,8 mld. Euro raportate de catre grupul francez Carrefour in Romania pentru 2024. Intervalul de evaluare mai larg luat in calcul se situeaza intre 0,43x si 0,53x, avand ca referinta un grup de 7 companii din acelasi sector de activitate, precum si tranzactia recent incheiata Ahold Delhaize – Profi, a precizat expertul in evaluare.

De asemenea, potrivit acestuia, pretul de vanzare (equity value) pe care Carrefour l-ar putea obtine de pe urma operatiunilor sale din Romania ar putea ajunge in jurul valorii de 1,1 mld. Euro – 1,3 mld. Euro, in functie de datoria neta luata in calcul.

Daca am aplica multiplul de vanzari obtinut la tranzactia Ahold Delhaize – Profi de 0,52x, vanzarea operatiunilor Carrefour in Romania ar ajunge la o valoare de intreprindere in jurul a 1,46 mld. Euro, respectiv un pret pe actiuni incasat de catre vanzator in jurul a 1,31 mld. Euro.

Estimarile au fost realizate pe baza cifrei de afaceri raportate pentru 2024 de grup pentru Romania, precum si a situatiilor financiare din 2024 ale Carrefour Romania, Romania Hypermarche (fosta Cora) si Supeco Investment, companii detinute 100% de catre grupul francez si care concentreaza operatiunile derulate in diferite formate fizice pe piata de retail. Pe langa acestea, grupul Carrefour mai detine si alte companii, al caror impact asupra rezultatelor la nivel local este marginal.

Toate calculele au ca referinta cursul mediu de schimb din 2024, de 4,974 RON/ Euro, si au in vedere vanzarea integrala a participatiilor detinute de catre Carrefour in companiile sale din Romania.

Grupul Carrefour a raportat pentru 2024 vanzari de peste 2,8 mld. Euro in Romania.

Carrefour activeaza cu mai multe formate pe piata de retail alimentar din Romania, pe segmentele de hypermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate, dar si pe canale de vanzare online sau alte tipuri de operatiuni.

Pilonul central al operatiunilor Carrefour la nivel local este compania Carrefour Romania, care a inregistrat in 2024 o cifra de afaceri de 12,54 mld. RON (2,52 mld. Euro) si EBITDA de aproape 382 mil. RON (aproape 76,8 mil. Euro).

A doua afacere locala ca marime este reprezentata de catre Romania Hypermarche, care opera fostele hipermarketuri Cora, cu o cifra de afaceri de aproape 1,27 mld. RON in 2024. In 2023, Carrefour a semnat achizitia hipermarketurilor Cora din Romania in cadrul unei miscari de consolidare pe piata.

O alta companie proeminenta a Carrefour in Romania este Supeco Investment, care a raportat o cifra de afaceri de peste 802 mil. RON si EBITDA de 64 mil. RON.

Toate cele 3 companii locale sunt detinute 100% de catre grupul francez Carrefour. Pe langa acestea, Carrefour mai detine participatii de 100% din Bringo Magazin, 100% din Columbus Active si 51% din Unlimitail Romania.

 

Proprietarul Kaufland: Companiile din grupul Schwarz nu iau in considerare preluarea Carrefour Romania. Carrefour si-a vandut operatiunile din Italia la un multiplu de 8,7x EBITDA

De la intrarea sa pe piata in 2001, Carrefour a combinat in cadrul strategiei sale de expansiune cresterea organica cu achizitii M&A oportuniste. Astfel, semnarea achizitiei hipermarketurilor Cora din Romania in 2023 a fost a treia achizitie de marca a Carrefour in Romania dupa preluarea lantului de supermaketuri Artima in 2007, respectiv cumpararea operatiunilor Billa din Romania de la concernul german REWE in 2015 in cadrul unei tranzactii in jurul de circa 96 – 97 mil. Euro, anuntate anterior de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Principalii competitori din Romania pe segmentul hipermarketurilor sunt reteaua franceza Auchan – care a preluat in 2012 hipermarketurile Real din Romania si pietele Europei Centrale si de Est in cadrul unei tranzactii de 1,1 mld. Euro, si Kaufland – retea din cadrul grupului german Schwarz. Auchan este una dintre afacerile imperiului familiei fondatorului sau francez Gerard Mulliez, iar miliardarul german Dieter Schwarz este proprietarul grupului care ii poarta numele si care include retelele Kaufland si Lidl.

Grupul Schwarz a anuntat in acest an un acord de preluare a retelei antreprenoriale La Cocos, insa afirma ca nu este interesat de achizitia Carrefour Romania.

“Companiile din cadrul Schwarz Group nu sunt implicate in niciun proces de vanzare al Carrefour Romania, si, prin urmare, nu iau in considerare preluarea Carrefour Romania”, au precizat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO reprezentantii grupului german Schwarz.

In cadrul strategiei sale la nivel de grup, Carrefour a anuntat recent vanzarea operatiunilor sale din Italia si interesul de a-si majora expunerea pe piata uriasa din Brazilia, ceea ce indica o repozitionare a grupului francez pe pietele sale secundare din Europa si un focus in crestere pe pietele emergente din America de Sud.

Pe 24 iulie 2025, grupul francez Carrefour a anuntat vanzarea pachetului sau de 100% din actiunile Carrefour Italia catre grupul italian NewPrincess in cadrul unei tranzactii la valoare de intreprindere de 1 mld. Euro, care corespunde unui multiplu de evaluare de circa 8,7x EBITDA, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

O tranzactie recenta de referinta pentru sectorul de retail alimentar din Romania este vanzarea retelei Profi de catre managerul regional de private equity MidEuropa catre investitorul strategic Ahold Delhaize la o valoare de intreprindere stabilita la 1,3 mld. Euro in octombrie 2023.

Tranzactia finalizata in ianuarie 2025 a stabilit un pret de achizitie de 1,253 mld. Euro pentru Ahold Delhaize, dupa cum a informat in premiera pe 20 mai 2025 jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO. In august 2025, Ahold a vandut mai departe 87 de magazine catre lantul romanesc Annabella, in cadrul unui angajament luat la momentul achizitiei Profi fata de Consiliul Concurentei pentru a elimina eventuale distorsiuni ale pietei de profil.

Aprobarea conditionata a achizitiei Profi de catre concernul Ahold Delhaize, care avea deja o prezenta solida locala in portofoliu cu reteaua Mega Image, si multitudinea de formate locale operata de catre Carrefour ar putea sugera, in cazul unei tranzactii de vanzare, un potential cumparator care nu este inca prezent direct pe piata.

De asemenea, dupa profilul afacerilor Carrefour Romania, care inregistreaza o rata mica de crestere, spre deosebire de ritmul rapid de crestere inregistrat de catre reteaua Profi, profilul unui cumparator ideal ar contura mai degraba un investitor strategic atras de o afacere matura cu greutate in piata locala decat un fond de investitii interesat de o afacere in crestere accelerata pentru a largi spatiul de exit pe termen mediu.

Digi a plasat o emisiune de obligatiuni de 600 mil. Euro la o dobanda de 4,625% pe an cu scadenta in 2031. Banii vor merge catre refinantarea integrala a unei emisiuni anterioare de 400 mil. Euro, rambursarea partiala anticipata a unor imprumuturi si finantarea unor scopuri corporative generale

Grupul de telecomunicatii Digi a anuntat pe 23 octombrie 2025 incheierea cu succes a unei emisiuni de obligatiuni de 600 mil. Euro, banii atrasi de la investitori urmand sa fie directionati pentru refinantarea unei emisiuni anterioare de obligatiuni, rambursarea partiala a unor imprumuturi si acoperirea unor scopuri corporative generale, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Dgi Romania, filiala locala a Digi Communications NV, a determinat cu succes pretul ofertei de obligatiuni senioare garantate la o rata a dobanzii de 4,625% pe an, titlurile avand scadenta in 2031.

Cea mai mare parte a veniturilor obtinute din tranzactie vor fi directionate catre rascumpararea integrala a obligatiunilor senioare garantate emise de catre Digi Romania in valoare de 400 mil. Euro, cu dobanda de 3,25%, scadente in 2028.

Separat, o parte din banii atrasi de la investitorii in noile obligatiuni Digi va fi alocata pentru rambursarea partiala anticipata a Facilitatii A a contractului de facilitati senior din data de 21 aprilie 2023, incheiat cu ING Bank N.V., BRD-Groupe Societe Generale S.A., Citibank Europe plc, Dublin – Romania Branch, Raiffeisen Bank S.A. si UniCredit S.A.. in calitate de aranjori principali si alte institutii financiare in calitate de imprumutatori.

De asemenea, alti bani din tranzactie vor merge catre rambursarea partiala anticipata a imprumutului la termen aferent Facilitatii A a contractului de facilitati senior din data de 3 iunie 2024 incheiat cu ING Bank, in calitate de aranjor principal si agent al facilitatii, si alte institutii financiare.

Banii atrasi de catre Digi de la investitorii institutionali in cadrul emisiunii de obligatiuni din octombrie 2025 vor include, printre destinatii, si rambursarea partiala anticipata a altor datorii garantate pe termen scurt, acoperirea unor scopuri corporative generale, precum si plata costurilor, cheltuielilor si comisioanelor aferente refinantari, inclusiv dobanzile acumulate si neplatite, onorariile cumparatorilor initiali, onorariile juridice si contabile si alte costuri de tranzactie, au precizat reprezentantii Digi.

Bancherii de investitii de la Barclays Bank Ireland PLC si Citigroup Global Markets Europe AG au actionat in calitate de coordonatori globali comuni si detinatori comuni ai registrului de subscrieri in timp ce ING Bank N.V., Banco Santander S.A., Societe Generale si Unicredit Bank GmbH au actionat in calitate de detinatori comuni ai registrului de subscrieri.

Noile obligatiuni emise de catre Digi sunt asteptate sa fie admise pe piata reglementata a bursei Euronext Dublin.

Digi a anuntat pe 1 octombrie 2025 finalizarea achizitiei de la Telekom Romania Mobile Communications S.A. a anumitor active, inclusiv a anumitor licente de spectru si turnuri de telecomunicatii precum si a activitatii de furnizare a serviciilor de telecomunicatii mobile preplatite, pentru un pret total anuntat anterior de 40 mil. Euro.

Digi Communications NV are o capitalizare bursiera de 9,38 mld. RON (peste 1,84 mld. Euro).

Romgaz a aprobat o noua emisiune de obligatiuni de pana la 750 mil. Euro cu maturitatea intre 5 si 7 ani

Producatorul de gaze naturale Romgaz, companie aflata in portofoliul statului roman, a aprobat o noua emisiune de obligatiuni de pana la 750 mil. Euro cu maturitatea intre 5 si 7 ani, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Actionarii Romgaz au aprobat in cadrul adunarii generale extraordinare de pe 20 octombrie 2025 una sau mai multe emisiuni de obligatiuni corporative, negarantate, neconvertibile in valoare totala maxima a principalului de 750 mil. Euro.

Potrivit reprezentantilor companiei, Romgaz va putea face o emisiune de obligatiuni cu o valoare intre minim 500 mil. Euro si maxim 750 mil. Euro, in functie de nivelul subscrierilor efective si de nivelul cuponului cu o maturitate intre 5 si 7 ani in cadrul celei de-a doua emisiuni de obligatiuni corporative din cadrul programului EMTN.

De asemenea, compania are la indemana si optiunea suplimentarii emisiunii inaugurale din programul EMTN din 7 octombrie 2024 cu obligatiuni suplimentare de pana la 250 mil. Euro, obligatiunile astfel emise formand o singura serie cu obligatiunile deja emise si fiind fungibile cu acestea.

Pe 30 septembrie 2024, Romgaz a plasat prima sa emisiune de obligatiuni pe pietele internationale si a atras 500 mil. Euro de la investitori la o cerere de peste 5 mld. Euro, in cadrul unei tranzactii cu titluri cu o maturitate de 5 ani si la un cupon de 4,75% pe an.

Romgaz a anuntat ca din banii atrasi in programul de emitere de obligatiuni va beneficia proiectul de explorare si productie de gaze din perimetrul offshore Neptun Deep, in care compania de stat are o participatie de 50% in proiect, ca si partenerul sau de asociere – OMV Petrom, controlat de grupul austriac OMV.

Romgaz este detinuta in proportie de 70% de catre statul roman, capitalizarea sa bursiera depasind 35,49 mld. RON (aproape 7 mld. Euro).

Dupa emisiunea de obligatiuni verzi de 500 mil. Euro, Electrica prinde curaj si anunta cele mai ambitioase planuri de extindere operationala: contractarea unui pachet de finantare destinat unor achizitii de pana la 1 mld. Euro si demareaza proiecte de stocare energie electrica de 1 GWh

Compania de energie Electrica SA, al carei principal actionar este statul roman, a anuntat in octombrie 2025 cele mai ambitioase planuri pentru extinderea sa operationala, care vizeaza contractarea unui pachet de finantare care sa acopere achizitii de pana la 1 mld. Euro si construirea unor proiecte de stocare de energie electrica de 1 GWh, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Compania a convocat adunarea generala extraordinara a actionarilor pe 27 noiembrie 2025 pentru aprobarea demararii procedurilor necesare obtinerii unei finantari destinate achizitiilor de societati, linii de activitate sau active individuale din domeniile de activitate ale grupului Electrica, in vederea extinderii operatiunilor atat la nivel national, cat si in statele din regiune si in statele membre ale Uniunii Europene, precum si aprobarea, de principiu, a demararii procedurilor de due diligence relevante pentru astfel de tranzactii, au precizat reprezentantii Electrica.

Potrivit acestora, valoarea achizitiilor efective urmeaza a fi in limita unui plafon cumulat de pana la 1 mld. Euro sau echivalentul in RON, pentru perioada 2025–2027, rezultand astfel necesitatea de finantari de aceeasi valoare.

La un astfel de calibru de 1 mld. Euro, achizitiile Electrica s-ar apropia de tranzactia prin care producatorul de gaze naturale Romgaz, de asemenea o companie listata controlata de catre statul roman, a preluat in 2022 participatia de 50% din proiectul offshore Neptun Deep detinuta de compania americana ExxonMobil pentru aproximativ 1,037 mld. Euro.

De asemenea, Electrica a anuntat pe 17 octombrie 2025 demararea procedurii de obtinere a autorizatiilor necesare pentru contruirea a 15 parcuri de baterii de stocare energie electrica, cu o capacitate de aproximativ 1GWh.

Electrica va valorifica astfel terenuri din patrimoniul sau si va face pasi importanti in implementarea strategiei sale pentru 2030.

Parcurile de stocare vor permite integrarea eficienta a capacitatilor regenerabile in crestere, reducand semnificativ volatilitatea preturilor si dependenta de importuri, sustine conducerea Electrica.

Electrica a inregistrat in 2025 alte doua borne majore pana acum.

Compania de energie listata pe bursa de la Bucuresti al carei principal actionar este statul roman a anuntat pe 7 iulie 2025 ca a plasat emisiunea sa inaugurala de obligatiuni verzi de 500 mil. Euro cu scadenta la 5 ani la un pret competitiv de 4,566%, in cadrul unei tranzactii in care cererea din partea investitorilor a depasit de 11,5 ori oferta de titluri Electrica.

Un alt pas important a fost anuntat pe 2 mai 2025, cand Electrica a anuntat pe contractarea unui imprumut de 3,1 mld. RON (622,8 mil. Euro) de la un sindicat format din 7 banci coordonat de catre Banca Transilvania si BCR, din care au facut parte si alti finantatori precum Raiffeisen Bank, BRD – Groupe Societe Generale, CEC Bank, ING Bank si Intesa Sanpaolo Bank.

Banii din imprumut au fost alocati pentru refinantarea partiala a expunerii bancare existente la nivelul societatii-mama Electrica si a filialelor sale – Electrica Furnizare si Distributie Energie Electrica Romania (DEER), precum si pentru dezvoltarea segmentului de productie energie electrica din surse regenerabile, precum si pentru sustinerea investitiilor de capital aferente planului CAPEX (investitii) 2025-2027 al filialei de distributie energie electrica, au precizat reprezentantii Electrica.

Statul roman detine o participatie de peste 49,78% din Electrica, a carei capitalizare bursiera pe bursa de la Bucuresti depaseste 7,8 mld. RON (peste 1,5 mld. Euro).

Emisiunea de titluri de stat Fidelis din octombrie 2025 a Ministerului Finantelor. Sursa date: Bursa de Valori Bucuresti.

Ministerul Finantelor a listat pe bursa emisiunea de titluri de stat Fidelis din octombrie 2025, care a strans aproape 440 mil. Euro de la investitori la dobanzi care pleaca de la 7,2% la titlurile in RON si 4,15% la Euro. Investitorii au plasat aproape la fel de multi bani in emisiunile de titluri in Euro cu scadenta la 10 ani si cea de 3 ani

Ministerul Finantelor a listat pe 23 octombrie 2025 o noua emisiune de titluri de stat Fidelis pe bursa de la Bucuresti, dupa ce a strans in luna octombrie circa 2,2 mld. RON de la investitori, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Ministerul Finantelor a atras 946,8 mil. RON si 246,1 mil. Euro prin sapte emisiuni de titluri de stat Fidelis pentru populatie, in cadrul celei de-a noua oferte publice derulata in acest an pe piata de capital.

Urmatoarea oferta de vanzare de titluri de stat Fidelis este estimata sa inceapa in prima decada a lunii noiembrie.

Prin intermediul celor 29 oferte derulate incepand cu august 2020, Ministerul Finantelor a atras de la populatie 59,2 mld. RON (11,9 mld. Euro), suma din care peste 30%, respectiv 18,3 mld. RON (3,6 mld. Euro), reprezinta valoarea emisiunilor de titluri de stat derulate doar in acest an.

Oferta primara de vanzare a titlurilor de stat Fidelis s-a derulat in perioada 10 – 17 octombrie si a fost intermediata de catre sindicatul format din BT Capital Partners (Lead Manager), BCR, BRD – Groupe Societe Generale, TradeVille si UniCredit Bank (in calitate de sindicat de intermediere), respectiv de catre Banca Transilvania si Libra Internet Bank (grup de distributie).

Cea mai populara emisiune Fidelis printre investitori a fost in octombrie 2025 emisiunea in RON, cu scadența de 2 ani și dobanda de 7,20%, care a inregistrat un total de 606.160.200 RON investiți, prin 6.356 de ordine.

La emisiunile de titluri de stat in Euro, cele mai multe subscrieri au mers catre recent introdusa maturitate de 10 ani, care la o dobanda de 6,50%, a atras o suma totala investita de 96.765.500 euro, echivalentul a peste 492,4 mil. RON, prin 3746 de ordine de subscriere. Aceasta a atras insa doar cu 146.000 Euro mai mult decat emisiunea de titluri Fidelis in euro cu scadența la 3 ani si dobanda de 4,15%, in care investitorii au plasat 96.619.500 euro, echivalentul a peste 491,6 mil. RON, prin 3.331 de ordine.

Ministerul Finantelor a semnalat, recent, ca ar putea testa interesul investitorilor cu maturitati la titlurile de stat Fidelis chiar mai lungi de 10 ani.

“Vom avea o transa de 10 ani si in urmatoarea oferta (octombrie 2025, n.r.). Si daca interesul se pastreaza, noi vom testa piata si cu maturitati mai lungi”, a declarat Diana Popescu, Director General Adjunct in cadrul Directiei Generale de management a datoriei  publice si fluxurilor de trezorerie al Ministerului Finantelor, la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Popularitatea emisiunilor de tiluri in euro din programul Fidelis este confirmata si de catre emisiunea de titluri cu scadența la 5 ani si dobanda de 5,25% a strans 52.711.300 euro, echivalentul a peste 268,2 mil. RON.

In ceea ce privește celelalte emisiuni in RON, tranșa cu scadența la 6 ani și dobanda de 7,90% a cumulat 126.368.000 RON, iar emisiunea cu scadența la 4 ani și dobanda de 7,60% a atras 70.562.300 RON, conform datelor Ministerului de Finante.

De asemenea, un numar de 3.235 de donatori-investitori au subscris suma de 143.718.700 RON in tranșa speciala dedicata, beneficiind de cea mai mare dobanda a ediției, de 8,20% la scadența de 2 ani. Acești investitori au beneficiat și de reducerea pragului minim de subscriere de la 5.000 RON la doar 500 RON.

Statul roman a aprobat in octombrie 2025 ajustarea tintei de deficit bugetar de la 7% din PIB pana la 8,4% din PIB, ceea ce a majorat cu circa 27 mld. RON necesarul de finantare peste plafonul initial pana la un nivel actualizat de 259 mld. RON.

La 30 septembrie 2025, Ministerul Finantelor avea acoperit in proportie de 82,9% planul de finantare revizuit la 259 mld. RON.

Gradul de executie al planului de finantare extern al statului a avansat substantial in această luna, dupa ce Ministerul Finantelor a atras 4 mld. Euro pe 2 octombrie 2025 in cadrul ultimei emisiuni de euroobligatiuni pe pietele externe la dobanzi intre 5,375% si 6,5% pe an.

Statul roman mai are in plan inca o tranzactie majora in acest an pe pietele internationale de capital, anuntandu-si intentia de a reveni cu o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata nipona, care ar putea fi, de asemenea, in format verde ca si emisiunea inaugurala din 2024.

“In toamna acestui an, probabil in octombrie – noiembrie vom avea noua emisiune. A fost o emisiune inaugurala anul trecut de 200 mil. Euro, nu a fost un volum foarte mare, insa ne asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Sigur este un proces mai lent, ei sunt un alt stil de investitori, au o alta abordare in strategia lor, in schimb trendul este unul in crestere. Ne asteptam la o participare buna din partea lor, dar si a nerezidentilor pentru ca au acces practic si investitorii non – japonezi”, a spus Diana Popescu din partea Ministerului Finantelor pe 2 octombrie la evenimentul MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025.

Agentiile internationale de evaluare financiara Fitch, Moody’s si Standard & Poor’s au anuntat recent mentinerea ratingului investitional al Romaniei, insotit insa de perspectiva negativa, pe fondul noului plan de masuri fiscale adoptat de catre guvernul roman instalat in vara lui 2025.

 

Avocatii RTPR au asistat Repono AB la achizitia unui proiect de stocare a energiei in baterii de 200 MW

Casa de avocatura RTPR a oferit servicii de asistenta juririca pentru Repono AB cu privire la achizitia unui proiect de stocare a energiei in baterii (BESS) cu o capacitate de 202 MW/404 MWh, conform informatiilor transmise catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Proiectul amplasat in judetul Arges, este la stadiul „ready-to-build”, iar dupa finalizare va fi unul dintre cele mai mari active de stocare la scara de retea din Europa de Sud-Est.

Echipa de avocati care a acordat asistenta cu privire la acest mandat a fost formata din partenerii Roxana Ionescu si Bogdan Cordos, Vlad Stamatescu (Counsel) si George Capota (Associate).

„Suntem onorati sa adaugam acest proiect in palmaresul nostru de tranzactii de M&A in sectorul energetic. Dorim sa felicitam echipa Repono si sa le multumim pentru increderea de a ne oferi acest mandat. Ne bucuram ca am contribuit la succesul acestui proiect prin expertiza noastra extinsa in multiple domenii de practica”, a declarat Roxana Ionescu, Partner RTPR.

Repono AB este un operator si dezvoltator independent de stocare a energiei, cu sediul in Suedia, axat pe implementarea sistemelor de stocare a energiei in baterii (BESS) la scara larga in intreaga Europa.

Avocatii Clifford Chance au asistat grupul polonez Green Factory la achizitia Eisberg

O echipa multijurisdictionala a firmei globale de avocatura Clifford Chance din birourile din Romania si Polonia a oferit consultanta grupului polonez Green Factory, parte a Green Holding, la finalizarea achizitiei Eisberg Romania, Eisberg Polonia si Eisberg Ungaria de la compania Bell Food Group, cu sediul in Elvetia, conform informatiilor transmise jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO.

Echipa Clifford Chance de la Bucuresti, formata din Nadia Badea (Partner), Radu Costin si Eleonora Udroiu (Counsel), Maria Moga Ciulica, Diana Borcean si Carmen Buzenche (Senior Associate), respectiv Persida Ciobanu si Roxana Barboi (Associate) au asistat Green Factory pe aspectele de drept roman aferente tranzactiei – due diligence, redactarea documentelor tranzactiei, depunerea documentatiei necesare pentru aprobarea investitiei de catre Comisia pentru Examinarea Investitiilor Straine Directe (CEISD) din Romania si finalizarea tranzactiei.

Biroul Clifford Chance Varsovia a coordonat tranzactia multijurisdictionala cu o echipa formata din Wojciech Polz (Partener), Arkadiusz Walkowicz (Attorney-at-Law) si Martyna Sieczka (Associate). Biroul de avocatura Lakatos, Köves és Társai Ügyvédi Iroda din Ungaria a acordat asistenta pe aspectele de drept ungar aferente tranzactiei.

„Tranzactiile transfrontaliere reprezinta o tendinta in crestere in peisajul actual de fuziuni si achizitii, pe masura ce companiile dinamice cauta sa se extinda si sa-si consolideze pozitia pe pietele cheie. Suntem onorati sa contribuim la intrarea cu succes a unui nou investitor strategic in Romania, la finalul unui proiect extrem de intens si complex, care reflecta puterea practicii multijurisdictionale a retelei Clifford Chance”, a spus Nadia Badea, Partner Clifford Chance in cadrul biroului din Romania.

Aceasta tranzactie marcheaza intrarea grupului polonez pe piata din Romania si este in concordanta cu obiectivul pe termen lung al Green Factory de a-si consolida pozitia de lider in sectorul productiei de alimente proaspete semipreparate din Europa Centrala si de Est.

Eisberg Romania este un pionier si un lider in productia locala de produse proaspete pentru comertul modern cu amanuntul si HoReCa, precum si un furnizor pentru toti marii comercianti cu amanuntul si furnizorii de servicii alimentare din tara.

 

Consultantii Deloitte Romania au asistat Veolia Romania la achizitia pachetului majoritar al General Me.el Electric

Consultantii Deloitte Romania au asistat Veolia Romania la tranzactia de preluare a pachetului majoritar de actiuni al companiei romanesti General Me.el Electric (GME) specializate in proiectarea, executia si mentenanta sistemelor electrice si in productia de energie solara si stocare in baterii, conform informatiilor transmise catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Prin aceasta achizitie, Veolia Romania isi consolideaza portofoliul de servicii energetice si devine un furnizor integrat de servicii de utilitati publice, in completarea solutiilor existente de apa, canalizare, gaz, energie termica.

In urma tranzactiei, conducerea GME va pastra o participatie in companie si va ramane activa pentru a asigura continuitatea proiectelor in derulare, beneficiind de resursele si know-how-ul Veolia la nivel international.

Echipa multidisciplinara din cadrul Deloitte Romania a asigurat, in aceasta tranzactie, etapele de due diligence financiar si fiscal si a oferit asistenta pe parcursul negocierii si semnarii contractului de vanzare-cumparare.

Consultantii financiari implicati in acest proiect sunt Radu Dumitrescu (Partener Coordonator), Vlad Balan (Director), Sorin Rugina (Manager), Catalina Nechita (Senior Associate), Daniel Mircia si Vlad Muresan (Associate). Din practica de Servicii Fiscale, echipa de proiect a fost formata din Dan Badin (Partener), Laura Bobar (Director), Alexandra Pana-Bacescu (Manager), Ana Bica (Senior Consultant), si Cosmin Visca (Consultant).

„Implicarea in aceasta tranzactie, care a reunit expertiza internationala a unei companii globale cu tenacitatea antreprenoriala locala, ne-a oferit o noua ocazie sa fim parte din procesul de consolidare a serviciilor intr-un domeniu esential al economiei, precum cel al energiei. Proiectul este cu atat mai important, avand in vedere ca va contribui la dezvoltarea sustenabila a sectorului energetic din Romania, in actualul context in care tranzitia energetica este o prioritate nationala si europeana”, a declarat Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Advisory in cadrul Deloitte Romania.

Veolia Romania are 3.600 de angajati si desfasoara activitati in domeniul managementului apei si energiei, deservind peste 2,1 milioane de consumatori. La nivel international, Grupul Veolia are operatiuni pe cinci continente si aproximativ 215.000 de angajati, activitatea sa fiind organizata in trei divizii principale – apa, deseuri si energie.

General Me.el Electric este prezenta pe piata locala de peste 30 de ani si are in portofoliu proiecte cu o capacitate instalata de peste 200 MW, inclusiv un parc fotovoltaic de 62 MW aflat in executie, precum si sisteme de stocare in baterii cu o capacitate totala de peste 15 MWh.

Avocatii Tuca Zbarcea & Asociatii au asistat Vodafone Romania la achizitia Telekom Romania Mobile Communications

O echipa de avocati romani si britanici de la Tuza Zbarcea & Asociatii si de la Osborne Clarke au asistat Vodafone Romania in toate etapele procesului de achizitie si finalizarea cu succes a aspectelor legale ale acestei achizitii, alaturi de alti consultanti fiscali, analisti financiari si economici selectati de Vodafone Romania, conform informatiilor transmise catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Vodafone Romania a anuntat finalizarea tranzactiei de preluare a pachetului de actiuni detinut de Hellenic Telecommunications Organization S.A. (OTE) in cadrul Telekom Romania Mobile Communications S.A. Procesul face parte dintr-un acord complex, in valoare totala (enterprise value, valoare de intreprindere – n.r.) de 70 mil. Euro, prin care Vodafone Romania a preluat de la OTE actiunile detinute la Telekom Romania Mobile Communications, iar afacerea de prepaid si anumite active ale Telekom Romania Mobile Communications au fost transferate catre DIGI Romania.

Vodafone Romania a incheiat o tranzactie de referinta prin achizitia pachetului de actiuni detinut de OTE la Telekom Romania Mobile Communications, pentru suma de aproximativ 30 mil. Euro. Prin aceasta achizitie, Vodafone Romania isi consolideaza pozitia pe piata din Romania. Cele doua companii vor continua sa functioneze ca entitati juridice separate, dar parte din acelasi grup, pana la finalizarea procesului de fuziune, estimata a avea loc in cursul anului 2026.

Concomitent, DIGI Romania a preluat de la OTE anumite active ale Telekom Romania Mobile Communications, precum si activitatea de furnizare a serviciilor de telecomunicatii mobile preplatite.

Valoarea totala a tranzactiei (enterprise value) se ridica la 70 mil. Euro.

Echipa multidisciplinara de la Tuca Zbarcea & Asociatii a fost coordonata de catre Stefan Damian, Deputy Managing Partner si a inclus avocati specializati in drept societar, fuziuni si achizitii, reglementari telecom, concurenta, antitrust, protectia datelor, drept imobiliar si dreptul muncii. Vlad Cercel, Partener (drept societar si comercial, reglementari telecom), Sergiu Cretu, Managing Associate (drept societar si comercial, fuziuni si achizitii), Raluca Vasilache, Partener (dreptul concurentei, antitrust, controlul investitiilor), Andreea Oprisan, Partener (dreptul concurentei, antitrust, controlul investitiilor), Ciprian Timofte, Partener (protectia datelor cu caracter personal), Alexandra Peres, Partener (drept imobiliar) si Mihai Anghel, Partener (dreptul muncii) au facut parte din echipa.

Alti membri ai echipei au contribuit la due diligence si la redactarea documentatiei tranzactiei, asigurand o finalizare eficienta si conforma cu legislatia in vigoare, printre care Dana Barbu, Managing Associate (proprietate intelectuala), Daniela Manolea, Avocat senior (protectia datelor cu caracter personal), Evelina Popa, Avocat senior (drept societar si comercial) si Ioana Patrascu, Avocat (drept societar si comercial).

„Suntem onorati ca am fost implicati intr-un proiect de referinta pe piata telecom din Romania: o tranzactie de durata, sofisticata, care a necesitat multa dedicare, pricepere si inspiratie. Multumim Vodafone Romania pentru aceasta oportunitate si pentru excelenta colaborare pe care am avut-o in tot acest timp cu echipele din departamentele legal si compliance. In continuare, vom oferi suport juridic cu privire la aspectele post-closing, inclusiv pe parcursul procesului de integrare organizaTionala”, a declarat Stefan Damian, Deputy Managing Partner al Tuca Zbarcea & Asociatii.

Potrivit Vodafone Romania, tranzactia va implica investitii ulterioare substantiale, cu precadere in integrarea retelei, completand cele peste 6,5 mld. Euro investite in cei 28 de ani de prezenta in Romania. Achizitia contribuie la consolidarea pietei de telecomunicatii, asigurand dimensiunea necesara pentru inovatie si investitii substantiale in viitorul industriei din Romania.

Avocatii Clifford Chance au asistat investitorul imobiliar NEPI Rockcastle la emisiunea de obligatiuni verzi de 500 mil. Euro

O echipa multijurisdictionala de avocati Clifford Chance din birourile de la Bucuresti, Londra si Amsterdam, a oferit servicii de asistenta juridica pentru investitorul NEPI Rockcastle la cea mai recenta emisiune de obligatiuni verzi, in valoare de 500 mil. Euro, conform informatiilor transmise catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Emisiunea de obligatiuni verzi a fost suprasubscrisa de opt ori de catre un grup de peste 200 de investitori institutionali.

Succesul tranzactiei reflecta increderea investitorilor in profilul de credit si in strategia de crestere durabila a NEPI Rockcastle, cel mai important grup de dezvoltare si investitii imobiliare din Europa Centrala si de Est. Obligatiunile verzi vor fi listate la bursa Euronext de la Dublin.

Tranzactia a fost intermediata de catre bancile de investitii Citibank, Deutsche Bank, Erste Group, HSBC si ING in calitate de Joint Lead Managers.

Echipa de avocati Clifford Chance a fost coordonata de catre Madalina Rachieru-Postolache (Partener) si a fost formata din Gabriel Toma (Counsel) si Martha Busuiocescu (Associate) din cadrul biroului Clifford Chance Bucuresti, Matt Fairclough (Partener) si Halim Uddin (Senior Associate) de la Clifford Chance Londra, respectiv Jurgen van der Meer (Partener), Dewi Walian (Counsel) si Marte Schaaf (Associate) din partea Clifford Chance Amsterdam.

Casa de avocatura a asistat NEPI Rockcastle pe tot parcursul proiectului, incepand cu redactarea unui supliment la prospectul de baza din mai 2025, revizuirea si negocierea contractelor, comunicarea cu toate partile implicate, asistenta in legatura cu autoritatile de reglementare si lansarea unei oferte de buy-back de obligatiuni existente ale NEPI Rockcastle, in paralel cu lansarea noii emisiunii.

„Felicitam echipa NEPI Rockcastle pentru acest succes rasunator pe piata de capital, care valideaza viziunea sa de crestere sustenabila, precum si interesul sustinut pentru tranzactii de finantari verzi. Clifford Chance se remarca printr-o practica solida in domeniu si suntem onorati sa aducem intreaga noastra expertiza juridica globala si intelegerea aprofundata a realitatilor comerciale din teren in sprijinul partenerilor nostri, pe proiecte de importanta strategica”, a spus Madalina Rachieru-Postolache, Partener in cadrul biroului Clifford Chance din Bucuresti.

In urma cu un an, o echipa multijurisdictionala de avocati Clifford Chance coordonata de nucleul de la Bucuresti a asistat NEPI Rockcastle intr-o tranzactie similara, respectiv o emisiune de obligatiuni verzi in valoare de 500 mil. Euro suprasubscrisa de peste sase ori pe pietele internationale. Tranzactia a marcat revenirea NEPI Rockcastle pe piata de eurobonduri, dupa mai bine de doi ani.

In mai 2019, Clifford Chance Badea a asistat NE Property B.V., subsidiara detinuta integral de NEPI Rockcastle, in legatura cu implementarea programului de obligatiuni (Guaranteed Euro Medium Term Programme) in valoare de 1,5 mld. Euro garantate de catre NEPI Rockcastle, precum si in legatura cu lansarea emisiunii de obligatiuni in valoare de 500 mil. Euro, in baza programului. Ulterior, echipa juridica a acordat asistenta NEPI Rockcastle in legatura cu actualizarea programului multianual de obligatiuni cu un plafon total de 4 mld. Euro.

Avocatii Clifford Chance Badea au asistat Nofar Energy la tranzactia de 45,6 mil. Euro incheiata de catre Nofar Energy pentru vanzarea participatiei sale in proiectul Ratesti Solar catre Econergy International

Clifford Chance Badea, biroul local al firmei globale de avocatura Clifford Chance, a asistat Nofar Energy in legatura cu vanzarea participatiei sale de 50% si a imprumuturilor acordate in calitate de actionar in cadrul Ratesti Solar SRL catre partenerul sau de proiect Econergy International Limited, conform informatiilor transmise catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Tranzactia in valoare de 45,6 mil. Euro este supusa aprobarilor de reglementare.

Parcul solar din Ratesti are in prezent o capacitate de productie de 155MW de energie electrica, iar Econergy intentioneaza sa investeasca in continuare si sa il extinda cu instalatii de stocare.

Echipa de avocati Clifford Chance formata din Nadia Badea, Loredana Ralea (Partner), Radu Costin, Eleonora Udroiu (Counsel) si Diana Borcean (Senior Associate) au asistat Nofar Energy pe parcursul intregului proces de vanzare, incepand cu redactarea documentatiei aferenta tranzactiei, negocierea si semnarea, precum si asistenta cu privire la aspectele relevante de reglementare.

Echipa Nofar Energy a fost coordonata de Favi Stelian (CEO Nofar Energy Romania), Ayana Wechsler (VP Global Operations), Alex Greenberg (Senior Legal Counsel) si Roxana Gherghe (CFO).

„Nofar Energy este un investitor important in energie regenerabila, cu care am dezvoltat un parteneriat puternic in ultimii ani. Apreciem relatia noastra si continuam sa le sprijinim proiectele de importanta strategica, prin expertiza noastra globala dublata de cunostintele locale aprofundate”, a spus Nadia Badea, Partner al biroului Clifford Chance Badea.

Clifford Chance Badea si Nofar Energy colaboreaza pe mai multe proiecte reprezentative de energie regenerabila in Romania, in cadrul unui plan de investitii ce vizeaza o capacitate instalata totala de peste 650 MW, pe aspecte care includ corporate M&A, contracte de Engineering, Procurement and Construction (EPC) si Operation and Management (O&M), finantari, precum si aspecte de reglementare.

In luna aprilie, o echipa multi-jurisdictionala de avocati Clifford Chance coordonata de biroul din Bucuresti a asistat Nofar Energy la semnarea unui contract EPC la cheie si O&M pentru o centrala fotovoltaica de 265 MW din Corbii Mari (judetul Dambovita). Acesta a fost al patrulea proiect EPC si O&M in care Clifford Chance Badea a asistat Nofar Energy.

In luna august a anului trecut, casa de avocatura a asistat Nofar Energy la semnarea achizitiei a 100% din actiunile Aviv Renewable Investment, compania de proiect care dezvolta un proiect fotovoltaic de 160 MW in judetul Giurgiu.

Separat, o echipa coordonata de Partener Madalina Rachieru-Postolache si Counsel Oana Ionascu a asistat Nofar Energy, prin entitatile sale romanesti Solis Imperium si RTG Solar Energy, la semnarea unui contract de imprumut la termen si a unui acord de facilitate de TVA, avand in total o valoare de 122 mil. Euro cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD) si Raiffeisen International, in calitate de creditori.

Clientii Clifford Chance Badea beneficiaza de intreaga experienta si de know-how-ul birourilor Clifford Chance din tarile care sunt deja mai avansate in dezvoltarea proiectelor de energie regenerabila. Echipa locala asista dezvoltatori, fonduri de infrastructura, companii de utilitati si banci pe parcursul intregului ciclu de dezvoltare a unui proiect de energie regenerabila – achizitia sau vanzarea proiectelor, semnarea de contracte EPC si O&M, acorduri PPA (Power Purchase Agreement), contracte de finantare sau dezvoltare, aspecte de reglementare inclusiv modificari de proiecte sau litigii.

Sursa grafic: EY.

EY: Piata de fuziuni si achizitii din Romania a marcat in primele 9 luni din 2025 o crestere de 8,5% in volum si o usoara scadere de 1,9% in valoare pana la 5,4 mld. USD. Trimestrul 3 a inregistrat o singura tranzactie peste pragul de 100 mil. USD

Piata de fuziuni si achizitii (M&A) din Romania a inregistrat in primele noua luni din 2025 o valoare de 5,4 mld. USD, in usoara scadere de 1,9% fata de perioada similara a anului trecut, insa pe fondul unei cresteri a volumului de tranzactii cu 8,5%, conform datelor consultantilor EY transmise jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO.

Astfel, numarul total de tranzactii M&A inregistrat in Romania in perioada ianuarie – septembrie 2025 a fost de 216 tranzactii, sustin consultantii EY.

Baza de date de fuziuni si achizitii a EY pentru Romania exclude tranzactiile cu participatii achizitionate sub pragul de 15%, precum si valoarea tranzactiilor pentru tranzactiile cu mai multe tari, in cazul in care valoarea activelor specifice fiecarei tari nu este dezvaluita, au precizat consultantii EY.

Trimestrul 3 din 2025 a inregistrat o singura tranzactie peste 100 milioane USD, spre deosebire de patru tranzactii in T3 2024. Cele mai mari doua tranzactii din T3 2025 au fost ambele outbound (companii romanesti care fac achizitii pe pietele externe, n.r.), o schimbare care are loc pentru prima data din 2018, intrucat astfel de tranzactii sunt de obicei inbound (investitori straini care cumpara companii din Romania, n.r.), conform EY.

Cea mai mare tranzactie a trimestrului a fost achizitia retelei de bricolaj Praktiker Hellas de catre Paval Holding pentru 151 mil. USD de la grupul canadian de investitii si asigurari Fairfax Financial Holdings Limited.

A doua cea mai mare tranzactie din T3 2025 a fost achizitia de catre Premier Energy a 51% dintr-un portofoliu de parcuri eoliene de 158 MW din Ungaria, de la Iberdrola (Spania), pentru 77 mil. USD, iar pe locul al treilea s-a situat vanzarea anuntata a Napolact, impreuna cu doua unitati locale de productie, de catre FrieslandCampina catre cea mai mare companie agroalimentara din Ungaria – Bonafarm – pentru 76 mil. USD.

De asemenea, consultantii EY au raportat in perioada de referinta ca au oferit servicii complete de asistenta sell-side M&A (pe partea de vanzare, n.r.) catre OX2 pentru vanzarea unui parc eolian onshore de 96 MW din estul Romaniei catre HELLENiQ Renewables. Proiectul este sustinut de un contract de tip virtual power purchase agreement (vPPA, contract virtual de achizitie energie pe termen lung – n.r.) pe 12 ani semnat cu grupul international Ahold Delhaize, acoperind peste 50% din productia estimata de energie electrica.

Pe categorii de investitori, investitorii strategici au continuat sa domine piata romaneasca de M&A in primele 9 luni ale anului 2025, reprezentand 86% din volumul tranzactiilor. Investitorii financiari cum sunt, de exemplu, fondurile de private equity, si-au crescut activitatea cu aproape 80% comparativ cu aceeasi perioada de referinta din 2024, cu peste o treime dintre tranzactii implicand achizitii multi – jurisdictionale (in mai multe tari, n.r.).

Activitatea inbound (achizitii realizate de catre companii straine in Romania, n.r.) a crescut modest cu 4%, totalizand 108 tranzactii, in timp ce investitorii domestici au inregistrat o crestere mai puternica de 10%, cu 89 de tranzactii anuntate. Mai mult, achizitiile inbound au depasit semnificativ tranzactii de vanzare realizate de companiile cu capital strain (79 de tranzactii) in primele 9 luni ale anului 2025, subliniind rolul pietei ca beneficiar net de investitii straine.

Cele mai active sectoare pe piata de fuziuni si achizitii (M&A) au fost in primele noua luni din 2025 dupa volumul tranzactiilor cel de Imobiliare, Ospitalitate & Constructii (45 de tranzactii) – traditional un sector de top, Tehnologie, Media & Telecomunicatii si Sanatate & Stiinte ale Vietii (cu 32 de tranzactii fiecare), urmate de sectorul Energie & Utilitati (31) si cel de Productie Avansata & Mobilitate si Produse de Consum & Retail (cu 27 de acorduri M&A fiecare).

Notabil, sectorul Sanatate & Stiinte ale Vietii a inregistrat o dinamica puternica, cu un volum in crestere cu 60% fata de anul anterior, impulsionat de activitatea sporita in achizitiile de clinici veterinare, au remarcat consultantii EY.

Dupa tara de origine a investitorului, cei din SUA au condus valul de M&A din 2025 cu 15 tranzactii, urmate indeaproape de cei din Marea Britanie (UK) cu 14 tranzactii. SUA si-au mentinut pozitia istorica de lider, in timp ce Marea Britanie a continuat dinamica inceputa in prima parte a anului. Polonia s-a clasat pe locul urmator cu 10 tranzactii, urmata de Germania si Franta cu cate 7 tranzactii fiecare, sustine EY.

Spre deosebire de piata de M&A din Romania, numarul tranzactiilor a scazut cu 7% atat la nivel global, dar si in Europa in aceasta perioada. Trimestrul 3 a marcat cel mai puternic avant al activitatii globale de M&A din 2025, sustinut de mega-tranzactii de peste 10 mld. USD si de accentul tot mai pronuntat pe repozitionarea strategica. Aceasta schimbare are loc pe fondul imbunatatirii conditiilor de finantare, al activitatii dinamice de IPO-uri si al increderii sustinute a investitorilor.

In acest context, activitatea de M&A din Romania si-a continuat parcursul ascendent, beneficiind atat de trenduri favorabile la nivel regional, cat si de fundamentele solide ale economiei locale, au concluzionat consultantii EY.

MDS 2025 std.png main

„Dealmakers. New buyers. International sellers.” Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 4 decembrie evenimentul MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025 pentru jucatorii din fuziuni si achizitii (M&A), finantari, pietele de capital, real estate si NPL

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 4 decembrie MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025, eveniment dedicat comunitatii de lideri de afaceri, investitori, antreprenori, finantatori si experti formate in jurul tranzactiilor corporative – fuziuni si achizitii, finantari, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii pe piata imobiliara, pe piata NPL din Romania si din pietele Europei Centrale si de Est.

A opta editie anuala a evenimentului are ca tema Dealmakers. New buyers. International sellers. prin care semnaleaza, pe de o parte, intrarea pe piata a unor noi cumparatori de active, dar si trecerea unor jucatori existenti in postura de cumparatori cum este cazul Vodafone sau grupul Schwarz, iar pe de alta parte, piata romaneasca este scena in care acum sunt mai proeminente tranzactiile de vanzare de valori mari din partea unor jucatori cu capital extern, fie ca sunt investitori strategici aliniati unei strategii de concentrare catre pietele de baza, fie ca sunt investitori financiari cu un orizont de exit mai scurt, pe o piata in care, de regula, mai vizibili la vanzare erau in anii anteriori antreprenorii.

Nu au lipsit tranzactiile cu antreprenori in rol de vanzatori, insa acestea sunt in plan secund dupa vanzarile semnate la Regina Maria, La Cocos, Zentiva Romania, Napolact, Cargus, respectivul valul de tranzactii din sectorul de energie regenerabila.

 

 

ARGUMENT.

  • Incetinirea economica, noul val de taxe vamale impuse de SUA altor economii care inca nu are un impact clar definit, relocarea din diferite motive (geopolitic, de strategie de concentrare pe pietele de baza sau din motive de reducere costuri/ expunere) a investitorilor strategici, dar si setul de miscari la nivel local (cresterea inflatiei, cresterea TVA acompaniata de un set mai larg de masuri fiscale cu impact diferit) sunt de asteptat sa accelereze anumite tendinte de consolidare de piata, dar si sa concentreze investitiile mai mult catre anumite sectoare precum industria de aparare, energie verde sau sectorul tehnologiilor disruptive care integreaza inteligenta artificiala (AI).
  • Piata de fuziuni si achizitii (M&A) a marcat in 2025 achizitii strategice din partea unor noi cumparatori cum a fost cazul Mehilainen – platforma finlandeza detinuta de managerul global de private equity CVC Capital Partners, grupul german Schwarz (proprietarul retelelor de retail Kaufland si Lidl), Vodafone, grupul polonez Maspex sau compania romaneasca Dedeman – care a anuntat o tranzactie de preluare a retelei Praktiker Hellas in Grecia.
  • La vanzare s-au remarcat pana acum grupuri internationale precum FrieslandCampina, OTE (controlata de catre gigantul german Deutsche Telekom) care a reusit sa finalizeze exitul sau strategic inceput in urma cu mai multi ani, dar si managerii de private equity MidEuropa, Advent, CEECAT Capital sau Morphosis Capital, care au profitat de o “fereastra” de exit pentru companiile din portofoliu.
  • Au fost si miscari de consolidare a pietei in care jucatori precum CTP pe segmentul de logistica al pietei imobiliare a facut o achizitie consistenta in cazul portofoliului local al P3, alte achizitii semnificative au fost semnate de catre companii franceze de talie Veolia, Vinci, sau Digi, care a preluat un set de active ale Telekom Romania Mobile Communications.
  • Un segment care alimenteaza constant in ultimii ani piata de M&A este sectorul de energie regenerabila unde investitori precum OX2 sau Nofar Energy vand proiecte pe o piata cu mai multi investitori interesati pe partea de achizitii precum Engie, Premier Energy, Econergy, PPC, OMV Petrom sau nou intrati precum Helleniq Energy, jucator aflat in portofoliul dinastiei elene Latsis.
  • Oportunitatile atractive de pe piata au activat in rol de investitori equity si institutiile financiare internationale EBRD, European Investment Bank si International Finance Corporation, care au anuntat investitii de capital directe in companii de energie verde, retail sau industrie si sunt disponibile sa-si continue achizitiile oportuniste ca actionari minoritari.
  • Dupa ce in 2024 au aparut primele inchideri la fondurile noi de private equity si de venture capital, anul 2025 este un an full pentru desfasurarea de capital atat pentru fonduri de investitii care au tras bani din facilitatea aferenta a PNRR, cat si la cele care au apelat la alte surse de finantare disponibile in regiune. De asemenea, continua seria de exituri ale generatiilor anterioare de fonduri, care se apropie de maturitate. Un an record pentru piata de private equity din Romania dupa seria de exituri a MidEuropa de la Profi (finalizarea vanzarii in ianuarie 2025), Regina Maria si Cargus, urmata de alte exituri semnificative ale Advent (de la Zentiva), CEECAT Capital, Morphosis Capital sau NCH.
  • Pe piata finantarilor corporate, cele mai mari imprumuturi sindicalizate vizibile s-au concentrat in sectorul de energie, unde Electrica, Rezolv Energy, Distributie Energie Oltenia au semnat fiecare credite de sute de milioane de euro, unele dintre ele cu componenta de refinantare, insa si pentru sustinerea investitiilor intr-o industrie capital intensiva. De asemenea, piata imobiliara este un alt pol de finantare constanta, unde proiectul Rivus al Iulius Group a atras o finantare – record de peste 400 mil. Euro, iar CTP, NEPI Rockcastle si alti jucatori au atras lichiditati proaspete fie din imprumuturi, fie din emisiuni de obligatiuni, finantarea verde fiind una din categoriile de finantare deja consacrate in acest sector.
  • Pe piata emitentilor de obligatiuni suverane, statul roman a venit cu noi emisiuni de euroobligatiuni, in contextul mentinerii ratingului investitional de catre toate cele trei mari agentii de evaluare, se pregateste de o noua emisiune de titluri Samurai pe piata nipona, iar pe piata locala a venit catre investitorii de retail cu titluri Fidelis cu maturitati mai lungi, de 10 ani la obligatiunile in Euro, totul in contextul unei largiri recente a spatiului necesar de finantare cu inca 27 mld. RON dupa ajustarea tintei de deficit bugetar de la 7% la 8,4%.
  • Piata de capital, desi a avut un start pierdut in 2025 amanat de instabilitatea politica din prima jumatate a anului, a devenit scena unei diversitati mai mari de profile de tranzactii fata de anii anteriori. Pe de o parte, seria emisiunilor corporative a continuat in vara cu o emisiune de obligatiuni verzi a Electrica de 500 mil. Euro, a continuat Digi cu o emisiune atat cu rol de refinantare, cat si cu o componenta noua, si este de asteptat sa revina curand pe acest segment de tranzactii Romgaz si alti emitenti corporativi. Grupul polonez Maspex a derulat o oferta publica de preluare a producatorului de vinuri Purcari in cadrul unui profil rar de tranzactie la BVB.
  • De asemenea, trimestrul 4 al anului a inceput cu IPO-ul producatorului de mezeluri Cris-Tim, care reediteaza o structura de tranzactie folosita cu succes de catre compania de energie Premier Energy in 2024, printr-o combinatie de majorare de capital cu vanzarea unui pachet minoritar de actiuni, fara sa afecteze pozitia de actionar majoritar a initiatorului listarii pe piata reglementata si marcheaza cel mai mare pariu pe piata locala de capital de pana acum al unei familii fondatoare a unei afaceri de familie.

 

 

 

 

  • FORMAT editie cu participare fizica
  • AUDIENTA – TARGET comunitatea formata din antreprenori, investitori, manageri de fonduri de investitii, investitori institutionali, executivi, bancheri, bancheri de investitii, consultanti, avocati
  • CATEGORIE DE INTERESE strategie corporate, antreprenoriat, investitii, fuziuni si achizitii (M&A), finantare, tranzactii real estate, finantare suverana.
  • DATA 4.12.2025

 

 

EVENT PARTNERS

 

 

logo BT baza 200

 

 

 

 

 

 

Logo Cris-Tim baza 300

 

 

 

 

 

Stratulat Albulescu baza 300

 

 

 

 

ForvisMazars-Logo-Color-RGB baza 300

 

 

 

 

 

onv baza 200

 

 

 

 

logoul APlus Advisory tagline baza 300

 

 

ok credit logo baza 300

 

 

 

 

sancons

 

 

 

b2 capital logo bun sper baza 300

 

 

 

 

 

Profil speakeri

  • Lideri in afaceri
  • Investitori
  • Decision makers
  • Antreprenori
  • Manageri de capital privat
  • Top manageri
  • Bancheri de investitii
  • Bancheri
  • Consultanti
  • Avocati

 

 

 

Principalele topicuri

  • Cine face noi achizitii pe piata de M&A
  • Ce oportunitati aduce fereastra de exit din private equity
  • Cum evolueaza multiplii de evaluare in diferite sectoare
  • Cum se reasaza portofoliile de private equity si de venture capital la rascrucea dintre exiturile generatiei anterioare de fonduri si intrarea pe piata a noilor platforme locale si regionale
  • Ce tranzactii sunt asteptate de catre investitori pe piata de capital
  • Cum arata peisajul de oportunitati pentru tranzactiile de finantare
  • Care este evolutia principalilor indicatori din tranzactiile in real estate
  • Ce oportunitati si randamente sunt pe radarul investitorilor
  • Cum arata perspectivele de finantare ale statului

 

 

De ce sa participi

  • Fii conectat la deciziile si tendintele care modeleaza comportamentul investitorilor
  • Afla cine cumpara si de unde se fac exituri
  • Afla ce se intampla cu randamentele de pe piata imobiliara
  • Cine finanteaza si ce, de unde vin bani proaspeti in piata
  • Urmareste oportunitatile de investitii care apar pe piata
  • Extinde-ti direct reteaua de contacte profesionale si oportunitatile de afaceri intr-un mediu targetat

 

Cei interesați să participe sau să fie parteneri ai evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025 sunt invitați să ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Accesul la eveniment se face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment.

 

 

 

Despre MIRSANU.RO

 

  • Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs din Romania dedicat tranzactiilor corporative. Ofera incepand din 2014 informatii, exclusivitati si proiecte editoriale care acopera tranzactii din fuziuni si achizitii (M&A), finantari, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii din real estate si alte tipuri de tranzactii corporative majore, valorificand astfel o experienta de aproape 25 de ani in domeniul jurnalismului financiar.
  • Se adreseaza executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor si finantatorilor si vizeaza prin continutul oferit comunitatea de profesionisti activa pe piata de fuziuni si achizitii (M&A), din administratori de fonduri de investitii, avocati, bancheri de investitii, bancheri, consultanti,brokeri si alti furnizori de servicii profesionale dedicate tranzactiilor.
  • Platforma de media MIRSANU.RO are in portofoliul sau evenimente anuale precum MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT (lansat in 2018), MIRSANU IPO CHALLENGE (lansat in 2022), MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE (lansat in 2022 sub titulatura initiala THE SUSTAINABILITY CHALLENGE) si MIRSANU INVESTORS SUMMIT (lansat in 2024), precum si alte evenimente si proiecte de continut dedicate jucatorilor activi pe pietele din Romania si din Europa Centrala si de Est (CEE).
  • O selectie de continut a fiecaruia dintre evenimentele organizate de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este publicata post-eveniment pe www.mirsanu.ro  si distribuita pe conturile proprii de pe retelele sociale.

 

Cris-Tim 17 oct main

Radu Timis Jr, CEO Cris-Tim Family Holding: Vrem sa ne pastram pozitia de actionar majoritar in companie si dupa IPO, fara sa ne diluam. Un investitor institutional international, invitat sa subscrie la IPO-ul Cris-Tim in conditiile in care compania este interesata sa angajeze tinte specifice finantarilor sustenabile. EBRD, printre investitorii institutionali care ar putea fi interesati de a subscrie in tranzactie

Familia Timis, fondatoarea afacerii de familie Cris-Tim, intentioneaza sa isi pastreze participatia majoritara pe termen mediu si in cazul finalizarii cu succes a tranzactiei de listare a companiei pe piata principala a bursei de la Bucuresti, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Intrebat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO daca familia Timis intentioneaza sa isi dilueze pe termen mai lung pozitia de actionar majoritar dupa listarea pe bursa a companiei pana la nivelul mentinerii unui prag de control, Radu Timis Jr, CEO-ul Cris-Tim Family Holding, a raspuns: “Vrem sa ne pastram pozitia de actionar majoritar”.

Cris-Tim Family Holding deruleaza in acest moment o tranzactie de listare pe bursa de la Bucuresti, in cadrul careia spera sa plaseze un pachet de pana la 35% din actiunile companiei pe piata principala la un pret oferit investitorilor de retail si institutionali situat intre 16,5 RON si 17,5 RON pe actiune.

Fondurile brute estimate a fi obtinute in urma ofertei publice de actiuni variaza intre un prag minim de 465,18 mil. RON (91,4 mil. Euro, calculat la cursul de schimb al zilei) si 493,37 mil. RON (aproape 97 mil. Euro), potrivit datelor publicate in prospectul de listare.

Oferta publica de actiuni a Cris-Tim totalizeaza pana la 27.066.667 de actiuni, din care un pachet de 6,2 milioane de actiuni noi reprezentand 22,9% din actiunile oferite, catre subscriere, respectiv un pachet de 20.866.667 de titluri reprezentand 77,09% din actiunile oferit la vanzare in cadrul tranzactiei de catre familia Timis.

De asemenea, exista si optiunea de suplimentare a pachetului de actiuni oferit catre investitori cu alte 1.353.333 de actiuni, care inseamna 1,8% din totalul actiunilor Cris-Tim.

Listarea Cris-Tim, intermediata de catre bancherii de investitii de la BCR si de la BRD, este structurata sub forma unei combinatii de majorare de capital cu o vanzare de pachet minoritar din partea familiei Timis. Casa de avocatura Clifford Chance Badea, parte a retelei londoneze Clifford Chance, asigura consultanta juridica pentru emitent.

Oferta de actiuni este impartita in doua transe, din care 85% revine investitorilor institutionali si 15% investitorilor de retail.

Investitorii de retail pot subscrie actiuni la pretul de 17,5 RON per titlu, iar in primele 4 zile lucratoare din oferta au discount de 5% din pretul final de oferta.

Prima zi de oferta publica Cris-Tim a atras deja ordine de subscriere pentru 2.711.999 de actiuni din cele 4.060.000, adica un grad de subscriere de aproape 66,8% pana la inchiderea pietei la ora 17, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Compania este controlata in proportie de 51% de catre Radu Timis si 49% de catre Cristina Teodora Timis prin intermediul vehiculului investitional Rangeglow Limited, iar alte 0,03% din actiuni sunt detinute direct de catre antreprenorul Radu Timis.

Banii atrasi prin derularea IPO-ului atat cele obtinute in urma subscrierii de acțiuni noi (parte a majorarii de capital social), cat si cele obtinute prin vanzarea de actiuni existente, vor fi folosite in proportie semnificativa pentru susținerea planurilor de investitii ale Cris-Tim.

Acționarul vanzator Rangeglow Limited va folosi o parte din sumele incasate in urma ofertei pentru rambursarea unor imprumuturi acordate de companie in valoare de 57,3 mil. Euro (inclusiv dobanzi) acumulate pana la 31 august 2025, la care se adauga orice sume suplimentare rezultate din imprumuturi noi, trageri noi conform aranjamentelor existente, precum și din acumulari de dobanzi pana la data prospectului, in limita plafonului echivalent in euro a sumei de 306 mil. RON, in urma reorganizarii si consolidarii datoriilor intra-grup.

Compania a anuntat ca va folosi fondurile din IPO pentru sustinerea planurilor sale de investitii.

Radu Timis Jr., CEO -ul companiei, si Razvan Furtuna, fost bancher care ocupa din 2017 pozitia de CFO al Cris-Tim, au explicat in cadrul unei conferinte de presa organizate pe 17 octombrie 2025 ca rambursarea unor datorii intragrup din banii asteptati sa fie incasati de pe urma listarii pe bursa este o masura aliniata strategiei de a regla datoriile dintre compania Cris-Tim Family Holding si alte firme din grupul Cris-Tim si de a separa astfel compania privata Cris-Tim Family Holding ce ar urma sa devina o companie publica in urma finalizarii cu succes a tranzactiei de listare pe bursa, in timp ce restul entitatilor din grupul Cris-Tim vor continua sa opereze in regim de companie privata.

Intrebat daca exista un acord inainte de finalizarea IPO-ului cu un grup de investitori institutionali pentru a asigura succesul listarii Cris-Tim, Radu Timis Jr. CEO al companiei, a precizat ca nu exista un astfel de acord, insa au existat discutii cu un investitor institutional international in conditiile in care compania este interesata sa angajeze tinte specifice finantarilor sustenabile.

Reprezentantii Cris-Tim nu au dezvaluit care este numele investitorului institutional cu care a fost purtata o astfel de discutie in contextul IPO-ului companiei pe bursa.

Avand in vedere istoricul IPO-urilor de pe bursa de la Bucuresti, EBRD ar putea fi un investitor interesat sa subscrie intr-o astfel de tranzactie cum este cea derulata acum de catre Cris-Tim.

EBRD a investit un capital de 77,1 mil. RON (15,5 mil. Euro) la IPO-ul companiei de energie Premier Energy pe piata principala a bursei de la Bucuresti, fiind, practic, ultima listare realizata pe acest segment de piata din mai 2024 si pana acum.

EBRD a devenit in primavara lui 2024 actionar minoritar la Premier Energy dupa IPO cu o participatie de 3,2% din companie.

EBRD a investit si in alte IPO-uri, in 2014 a luat 8,6% din actiunile Electrica in urma unei investitii de capital in jurul a 75 mil. Euro.

In mai 2024, conducerea Premier Energy anunta la lansarea IPO-ului sau pe piata principala a bursei de la Bucuresti ca a primit angajamente de la patru investitori – ancora foarte mari, cu rol de catalizator pentru finalizarea cu succes a tranzactiei.

De asemenea, pe langa investitorii institutionali straini, este asteptat ca un interes puternic pentru IPO-ul Cris-Tim sa vina si din partea investitorilor institutionali locali precum fondurile de pensii si managerii de fonduri de asset management, dornice sa isi diversifice portofoliile cu un emitent dintr-o industrie noua.

Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, declara pe 2 octombrie la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, ca Erste Asset Management se va uita la astfel de oportunitati cum este si listarea Cris-Tim pe piata principala, precum si la alte propuneri investitionale, in masura in care acestea apar pe piata.

IPO-ul Cris-Tim este cea mai mare listare a unei companii din sectorul agroalimentar din Romania si are, de asemenea, si alte note distinctive – fiind cea mai mare listare a unei afaceri de familie din Romania initiata de catre familia fondatoare.

Multiplul PER (P/E Ratio) aferent pretului de oferta la Cris-Tim variaza intre 13x si pana la 14,8x in functie de perioada luata ca referinta pentru rezultatele financiare, in functie de perioada de 12 luni stabilita ca baza de calcul, avand in vedere diferenta de sezonalitate specifica industriei intre vanzarile inregistrate in semestrul 1 si cele realizate in semestrul 2, cu un consum care creste in perioada de vara si scade in perioada de iarna, potrivit conducerii Cris-Tim.

Afacerea de familie Cris-Tim a fost fondata de catre familia Timis in urma cu 33 ani, iar acum aproximativ 4 ani a avut loc o succesiune in urma careia conducerea companiei a trecut de la prima generatie la a doua generatie, context in care Radu Timis Jr. a preluat recent pozitia de CEO, in timp ce antreprenorul Radu Timis este presedintele Consiliului de administratie al companiei.

Cris-Tim a obtinut pana acum atat cresteri ale cotei de piata, fiind lider pe piata mezelurilor din Romania, cat si majorari de profit.

Cris-Tim Family Holding a raportat pentru 2024 venituri din contractele cu clientii de 1,12 mld. RON (in crestere cu 7,1% fata de anul 2023), EBITDA de 166,8 mil. RON (mai mare cu 8,1%) si un profit net din activitati continue de 84,7 mil. RON (in crestere cu 3%). Datoria neta a companiei la 31 decembrie 2024 era de 332 mil. RON, adica la un nivel de 140% comparativ cu nivelul capitalurilor proprii, in crestere de la 121% in 2023. Raportata la EBITDA, datoria neta a Cris-Tim este de 2x.

“Vom fi o companie de crestere si vom distribui si dividende”, a punctat Radu Timis Jr., care se asteapta sa vada actiunile CFH (simbolul bursier al actiunilor Cris-Tim) intrand in indicele bursier BET al bursei de la Bucuresti, format preponderent din companii de energie si banci.

Compania a anuntat investitorii ca intentioneaza sa distribuie sub forma de dividende minimum 50% din profitul net anual individual distribuibil incepand cu exercitiul financiar imediat urmator ofertei publice. In plus, Cris-Tim ar putea decide printr-o hotarare a adunarii generale a actionarilor sa distribuie “dupa unica sa apreciere, dividende extraordinare din castigul reportat al Societatii, daca este utilizabil”, conform prospectului de oferta publica de actiuni.

La pretul maxim de oferta de 17,5 RON pe actiune, compania ar ajunge la o capitalizare de 1,421 mld. RON (peste 279 mil. Euro).

Pentru perioada 2025 – 2030, Cris-Tim are in vedere un plan de investitii in cuantum de 890 mil. RON.

Planul strategic al companiei include pe langa derularea investitiilor prevazute si o serie de achizitii M&A care sa intareasca liniile de afaceri ale Cris-Tim, in conditiile in care pana in 2030 isi propune sa fie cel mai mare jucator din industria de agribusiness.

Pe piata de mezeluri din Romania, Cris-Tim sustine ca are o cota de piata dupa valoare pe segmentul IKA (comert in format modern) de 12,9% la finele lui 2024, rivalii sai directi fiind Caroli Foods cu 8,8%, Fox cu 5,9% si Meda cu 4,6%.

Compania detine si opereaza in prezent trei fabrici, situate la Filipestii de Padure, Magureni si Bucuresti, doua fiind destinate productiei de mezeluri is de produse Ready-Meals pe haza de carne, in timp ce fabrica din Bucuresti produce salate, meniuri, supe si ciorbe din categoria produselor Ready-Meals.

Cris-Tim, a carei crestere in cei 33 ani de existenta s-a bazat preponderent pe dezvoltare organica, dar a inclus si achizitii, anunta o strategie M&A ale carei tinte sunt in anii urmatori un producator relevant de produse Ready – Meals, cu capacitate de scalare si distributie nationala, un producator de mezeluri specializat in fabricarea de produse sub marca proprie, cu prezenta consolidate in retelele de retail si un producator cu cota de piata semnificativa pe segmentul comertului modern (IKA), activ in categoriile de brand propriu si value for money.

Daca IPO-ul Cris-Tim se va incheia cu succes, ar fi primul IPO realizat pe piata principala a bursei de la Bucuresti din primavara anului 2024 pana acum.

Foto: Invalda INVL.

Managerul lituanian de private equity Invalda INVL a inchis noul sau fond regional la o capitalizare finala de 410 mil. Euro. Cumparatorul Pehart cauta sa preia pachete majoritare sau participatii minoritare semnificative pe pietele baltice, Polonia, Romania si alte piete apropiate cu tichete de capital intre 10 mil. Euro si 60 mil. Euro

Managerul de capital privat lituanian Invalda INVL a anuntat pe 15 octombrie 2025 ca noul sau fond regional INVL Private Equity Fund II a fost inchis la o capitalizare finala de 410 mil. Euro, ceea ce il face unul dintre cele mai mari fonduri de investitii din Europa Centrala si de Est, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Fondul ridicat de catre managerul baltic depaseste cu putin fondul regional Innova/7 inchis in 2024 de catre managerul polonez de capital privat Innova Capital la o capitalizare finala de 407 mil. Euro. De asemenea, INVL Private Equity II depaseste semnificativ si un alt fond regional proaspat inchis, AMC V, care a strans o capitalizare finala de 336 mil. Euro sub coordonarea Accession Capital Partners.

A doua generatie de fonduri regionale INVL Private Equity Fund II este de circa 2,5 ori mai mare decat fondul sau regional precedent, a anuntat managerul de capital baltic.

„Cu viteza si concentrare inainte, ne uitam sa sustinem companii in special din tarile Baltice, Polonia, Romania si in spatiul mai larg al UE, care isi propun sa profite de oportunitatile de crestere. Dorim sa achizitionam participatii majoritare sau minoritare semnificative cu tichete de investitie intre 10 mil. Euro si 60 mil. Euro, cu un potential optim de investitie (sweet spot) in jurul a circa 35 mil. Euro”, a declarat Deimantė Korsakaitė, Managing Partner al INVL Private Equity Fund II si al INVL Baltic Sea Growth Fund.

Noul fond regional dispune de o baza diversa de investitori, care include investitori institutionali, precum si unii dintre cei mai de succes antreprenori si birouri de familie din statele baltice. Printre investitorii cei mai importanti in fond se afla European Investment Fund, fondurile de pensii administrate de catre SEB, Luminor, si Artea, precum si IPAS INVL Asset Management din Letonia, respectiv compania de asigurari de viata UAB Artea Life Insurance.

Investitorul baltic a finalizat pe 11 iulie 2025 achizitia grupului Pehart de la managerul regional de private equity Abris Capital Partners.

IFC a condus consortiul de finantatori format impreuna cu Banca Transilvania si ING Bank Romania, care a acordat un pachet de finantare sindicalizata de peste 150 mil. Euro, destinat atat platii partiale a pretului de achizitie de catre cumparator, cat si pentru a asigura resurse pentru dezvoltarea ulterioara a grupului Pehart, atat pe cale organica, cat si prin extinderea cu achizitii M&A.

Grupul Invalda INVL administreaza un portofoliu larg de fonduri de investitii, avand sub administrare active de peste 2 mld. Euro.

In total, investitorul lituanian sustine ca a investit aproape 500 mil. Euro – capital plus finantari angajate – pentru portofoliul sau din Romania, care cuprinde pe langa platforma Pehart, un portofoliu de proiecte de energie regenerabila de circa 357 MW si circa 2.000 hectare de padure, conform declaratiilor lui Vytautas Plunksnis, Partner & Head of Private Equity in cadrul INVL Asset Management, la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Sursa foto: Cris-Tim.

Cris-Tim a lansat IPO-ul pe bursa de la Bucuresti croit dupa tiparul IPO-ului Premier Energy in cadrul celei mai mari listari initiate de catre familia fondatoare a unei afaceri antreprenoriale de familie. Producatorul de mezeluri vine catre investitori cu o tranzactie a carei valoare medie este in jurul a 94 mil. Euro si spera sa plaseze un pachet de 35% din actiunile companiei pe bursa la o capitalizare bursiera de pana la 280 mil. Euro

Producatorul de mezeluri Cris-Tim Family Holding, aflat in proprietatea familiei fondatoare Timis, a anuntat pe 16 octombrie 2025 lansarea unei tranzactii IPO a carui valoare medie este in jurul a 90 mil. Euro si care ar putea duce la listarea unei participatii de pana la 35% din companie pe piata principala a bursei de la Bucuresti, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Structura de tranzactie permite combinarea vanzarii unui pachet minoritar de catre familia Timis cu o majorare de capital, urmand astfel tiparul ultimului IPO incheiat cu succes pe piata principala a bursei de la Bucuresti, IPO-ul companiei de energie Premier Energy. Familia Timis ar urma sa isi mentina controlul companiei si dupa IPO, pastrand pachetul majoritar.

IPO-ul propus de catre Cris-Tim investitorilor de pe bursa de la Bucuresti are cateva note distinctive – este cel mai mare IPO ca valoare al unei companii antreprenoriale romanesti cu profil de productie si este, de asemenea, cel mai mare IPO al unei afaceri de familie locale initiat chiar de catre familia fondatoare.

O alta afacere antreprenoriala listata pe piata principala a bursei de la Bucuresti aflata sub controlul familiei fondatoarea este MedLife, insa acolo IPO-ul a fost realizat in 2016 printr-un exit total al unui fond de investitii si un exit partial al IFC, care este si acum actionar minoritar in companie.

In cazul incheierii cu succes a tranzactiei, listarea Cris-Tim va bifa criteriul de diversificare sectoriala, promovat de catre conducerea bursei de la Bucuresti, dar ceruta in repetate randuri si de catre investitorii institutionali.

Fondurile brute estimate a fi obtinute in urma ofertei publice de actiuni variaza intre un prag minim de 465,18 mil. RON (91,4 mil. Euro, calculat la cursul de schimb al zilei) si 493,37 mil. RON (aproape 97 mil. Euro), potrivit datelor publicate in prospectul de listare.

Oferta publica de actiuni a Cris-Tim totalizeaza pana la 27.066.667 de actiuni, din care un pachet de 6,2 milioane de actiuni noi reprezentand 22,9% din actiunile oferite, catre subscriere, respectiv un pachet de 20.866.667 de titluri reprezentand 77,09& din actiunile oferit la vanzare in cadrul tranzactiei de catre familia Timis.

De asemenea, exista si optiunea de suplimentare a pachetului de actiuni oferit catre investitori cu alte 1.353.333 de actiuni, care inseamna 1,8% din totalul actiunilor Cris-Tim.

Actiunile Cris-Tim Family Holding sunt detinute in proportie de peste 99,96% prin intermediul vehiculului investitional Rangeglow Limited, iar alte 0,03% din actiuni sunt detinute direct de catre antreprenorul Radu Timis.

Pe scurt, compania este controlata in proportie de 51% de catre Radu Timis si 49% de catre sotia acestuia, Cristina Teodora Timis.

Perioada de derulare a IPO-ului este 17 – 29 octombrie, iar pretul oferit pe actiune catre investitori este intre 16,5 RON si 17,5 RON. Investitorii de retail pot subscrie actiuni la pretul de 17,5 RON per titlu, iar in primele 4 zile lucratoare din oferta au discount de 5% din pretul final de oferta.

Pachetul de actiuni Cris-Tim oferit catre investitori este impartit in doua transe – din care o transa de 15% alocata investitorilor de retail din Romania, iar alte 85% din actiunile oferite sunt alocate pe transa investitorilor institutionali dinafara SUA.

Tranzactia este intermediata de catre consortiul format de catre bancherii de investitii de la BCR si BRD.

La pretul maxim de oferta de 17,5 RON pe actiune, compania ar ajunge la o capitalizare de 1,421 mld. RON (peste 279 mil. Euro, la cursul de schimb al zilei).

Banii atrasi prin derularea IPO-ului atat cele obtinute in urma subscrierii de acțiuni noi (parte a majorarii de capital social), cat si cele obtinute prin vanzarea de actiuni existente, vor fi folosite in proportie semnificativa pentru susținerea planurilor de investitii ale Cris-Tim.

Acțtonarul vanzator Rangeglow Limited va folosi o parte din sumele incasate in urma ofertei pentru rambursarea unor imprumuturi acordate de Companie in valoare de 57,3 mil. Euro (inclusiv dobanzi) acumulate pana la 31 august 2025, la care se adauga orice sume suplimentare rezultate din imprumuturi noi, trageri noi conform aranjamentelor existente, precum și din acumulari de dobanzi pana la data prospectului, in limita plafonului echivalent in euro a sumei de 306 mil. RON, in urma reorganizarii si consolidarii datoriilor intra-grup.

Compania a anuntat ca va folosi fondurile din IPO pentru sustinerea planurilor sale de investitii.

Pentru perioada 2025 – 2030, Cris-Tim are in vedere un plan de investitii in cuantum de 890 mil. RON, din care 768 mil. RON alocate segmentului de afaceri Mezeluri, iar 121 mil. RON alocate segmentului de afaceri ready-meals și altor obiective de investitii.

Cris-Tim a raportat pentru 2024 venituri din contractele cu clientii de 1,12 mld. RON (in crestere cu 7,1% fata de anul 2023), EBITDA de 166,8 mil. RON (mai mare cu 8,1%) si un profit net din activitati continue de 84,7 mil. RON (in crestere cu 3%).

Raportat la profitul net din 2024 si calculat la pretul maxim de oferta pe actiune, o capitalizare de 1,421 mld. RON ar oferi un multiplu de pana la 16,8x in raport cu profitul net anual raportat.

Cris-Tim isi propune sa distribuie sub forma de dividende cel putin 50% din profitul net sau anual.

Datoria neta a companiei la 31 decembrie 2024 era de 332 mil. RON, adica la un nivel de 140% comparativ cu nivelul capitalurilor proprii, in crestere de la 121% in 2023. Raportata la EBITDA, datoria neta a Cris-Tim este de 2x.

Compania a incheiat primul semestru din 2025 cu EBITDA de 86,2 mil. RON, in crestere cu 12,4%, si un profit net de 47,5 mil. RON, mai mare cu 29,1% fata de perioada similara din 2024.

Segmentul de mezeluri este principala linie de afaceri a companiei cu o pondere de minim 86% in veniturile din contractele cu clientii in perioada 2022 – 2024 si 88% in primul semestru din 2025.

Segmentul ready-meals este cea de a doua linie de afaceri a companiei cu o pondere de minim 9,4% in veniturile din contractele cu clientii in perioada 2022 – 2024 si 10,6% in primul semestru din 2025. Compania a incheiat primul semestru din 2025 cu venituri din contractele cu clientii aferente celor doua linii principale de afaceri de 527,1 mil. RON, in crestere cu 4,25% fata de perioada similara din 2024.

Pe piata de mezeluri din Romania, Cris-Tim sustine ca are o cota de piata dupa valoare pe segmentul IKA (comert in format modern) de 12,9% la finele lui 2024, rivalii sai directi fiind Caroli Foods cu 8,8%, Fox cu 5,9% si Meda cu 4,6%.

Compania detine si opereaza in prezent trei fabrici, situate la Filipestii de Padure, Magureni si Bucuresti, doua fiind destinate productiei de mezeluri is de produse Ready-Meals pe haza de carne, in timp ce fabrica din Bucuresti produce salate, meniuri, supe si ciorbe din categoria produselor Ready-Meals.

Cris-Tim, a carei crestere in cei 33 ani de existenta s-a bazat preponderent pe dezvoltare organica, dar a inclus si achizitii, anunta ca o strategie M&A ale carei tinte sunt in anii urmatori un producator relevant de produse Ready – Meals, cu capacitate de scalare si distributie nationala, un producator de mezeluri specializat in fabricarea de produse sub marca proprie, cu prezenta consolidate in retelele de retail si un producator cu cota de piata semnificativa pe segmentul comertului modern (IKA), activ in categoriile de brand propriu si value for money.

Daca IPO-ul Cris-Tim se va incheia cu succes, ar fi primul IPO realizat pe piata principala a bursei de la Bucuresti din primavara anului 2024 pana acum.

ACP Credit finanteaza cu capital de crestere reteaua de clinici stomatologice Dental Elite si isi largeste portofoliul din Romania

Fondul regional de private debt ACP Credit a anuntat pe 14 octombrie 2025 finantarea cu capital de crestere pentru reteaua de clinici stomatologice Dental Elite, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Tranzactia este a noua derulata de catre ACP Credit din capitalul fondului I si corespunde strategiei de diversificare sectoriala a managerului de fond, care a finantat anterior in Romania companii de leasing, retele de distributie de aparate auditive sau lanturi de clinici veterinare.

Finantarea atrasa reprezinta una dintre cele mai mari investitii de capital de pe nisa serviciilor  stomatologice, sustine Bogdan Ciucu, co-fondator al Dental Elite.

Dental Elite a intrat pe piata de profil in 2018 la Brasov.  Compania antreprenoriala a desfasurat pana acum o investitie cumulata de peste 4 mil. Euro in 4 clinici multidisciplinare lansate la Brasov si Bucuresti.

Reteaua de 5 clinici dispune de peste 110 profesionisti, inclusiv 42 de medici.

Potentialul de a deveni lider pe nisa in care activeaza este vazuta ca o oportunitate atractiva de catre noul investitor, potrivit lui Ciprian Nicolae, Managing Partner si CIO al ACP Credit.

Valoarea tranzactiei nu a fost facuta publica de catre partile implicate.

Fondul de private debt al ACP Credit urmareste, de regula, tichete de 5 – 15 mil. Euro per tranzactie si vizeaza segmentul IMM-uri cu potential mare de crestere, care cauta oportunitati de scalare, oportunitati de fuziuni si achizitii (M&A) sau refinantarea unor facilitati de imprumut bancar.

Printre tranzactiile recente realizate in Romania de catre ACP Credit se numara finantarile atrase de catre companii precum PartnerVet de pe nisa serviciilor veterinare, Mogo IFN Romania sau finantarea de achizitie acordata Clarfon pentru preluarea retelei de aparate auditive Audiolux.

Statul roman a plasat 4 mld. Euro la dobanzi intre 5,375% si 6,5% pe an in cadrul ultimei emisiuni de euroobligatiuni din 2025

Ministerul Finantelor a anuntat pe 13 octombrie 2025 ca a atras 4 mld. Euro la dobanzi intre 5,375% si 6,5% pe an in cadrul ultimei emisiuni de euroobligatiuni din acest an, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Statul roman a vandut obligatiuni in 3 transe in cadrul tranzactiei derulate pe 2 octombrie 2025.

Defalcat pe transe, tranzactia a fost structurata printr-o transa de 2 mld. Euro cu maturitatea de 7 ani, la un randament de 5,486% si o rata de dobanda de 5,375% pe an, o alta transa de 1 mld. Euro cu maturitatea de 12 ani la un randament de 6,208% si o rata de dobanda de 6,125% pe an, respectiv o alta transa de 1 mld. Euro cu maturitatea de 20 de ani, la un randament de 6,620% si o rata de dobanda de 6,500% pe an.

Tranzactia a marcat cateva recorduri precum cel mai mare volum total maxim al ordinelor din partea investitorilor inainte de fixarea marjelor in valoare de 17,5 mld. Euro, respectiv cea mai mare reducere de spread de 45 bps (0,45%, n.r.) pentru transele de titluri cu scadentele de 7 si 20 de ani si 40 bps (0,4%, n.r.) pentru transa euroobligatiunilor cu maturitatea de 12 ani) ce a permis reducerea cea mai semnificativa a primelor de emisiune si a inregistrat cea mai mare operatiune de rascumparare anticipata realizata de catre statul roman printr-o emisiune de euroobligatiuni, ce a totalizat circa 1 mld. Euro, sustine emitentul obligatiunilor suverane.

„Succesul Romaniei pe pietele internationale de capital, in prima zi dupa adoptarea rectificarii bugetare, confirma increderea investitorilor in directia economica a tarii si in masurile adoptate. Semnalul transmis sprijina continuarea reformelor pentru stabilitate macroeconomica si sustenabilitate fiscala. Vom actiona ferm pentru corectarea dezechilibrelor si pentru un mediu investitional predictibil si atractiv”, a declarat Alexandru Nazare, Ministrul Finantelor.

Transa euroobligatiunilor cu maturitatea de 7 ani a fost distribuita in proportie de 36% catre investitori inregistrati in Marea Britanie, 28% a fost alocata catre investitori americani, 15% din titluri au mers catre investitori din Europa de Vest au luat 7% din tranzactie, in timp ce investitorii din Europa Centrala si de Est au primit 7% din titlurile suverane emise, cei din Romania au primit o cota de 4%, iar cei din Asia si din Orientul Mijlociu au avut o pondere de 3%.

Pe transa obligatiunilor emise in euro cu maturitatea de 12 ani, s-au remarcat investitorii din Europa de Vest, care au primit o alocare de 22%, in timp ce ponderea investitorilor inregistrati in Marea Britanie a fost de 34%, in timp ce expunerea directa a investitorilor americani a ajuns la 10%. Alocari semnificative din transa titlurilor emise pe 12 ani au mai primit investitorii institutionali din Romania cu o pondere de 9% si cei din regiunea Europei Centrale si de Est cu 8%, in timp ce restul Europei a luat 2%, iar cei din Asia si Orientul Mijlociu au avut o cota de 5%.

La transa de titluri emise in euro cu maturitatea cea mai lunga, cea de 20 de ani, distributia geografica a investitorilor a acoperit majoritar Marea Britanie cu o cota de 58%, urmata de catre investitorii americani cu 16%, cei din Europa de Vest 11%, cei din restul Europei 5%, in timp ce investitorii institutionali regionali din CEE au luat 3% din transa, urmati de cei din Romania cu 2%, iar investitorii din Asia si din Orientul Mijlociu au avut o pondere de 5%.

Din punct de vedere al tipurilor de investitori, se distinge preponderenta investitorilor de tipul “real money”, respectiv fonduri de active administrate privat care au avut o pondere in cadrul maturitatilor de 7, 12, respectiv 20 de ani de 71%, 51% si respectiv 69%. Cea mai mare participare a fondurilor de pensii si asigurari a fost la transa de 12 ani (18%). Fondurile suverane si institutiile oficiale au avut o participare echilibrata in cadrul tuturor transelor emisiunii, cu o pondere de 5% pentru maturitatile de 7 si 20 de ani si o participare usor mai ridicata, de 8%, in transa de 12 ani.

Tranzactia a fost intermediata de catre bancherii de investitii de la Citigroup Global Markets Europe AG, Erste Group Bank AG, HSBC Continental Europe, ING Bank N.V., J.P. Morgan SE si Raiffeisen Bank International AG.

Emisiunea de euroobligatiuni a statului roman pe pietele externe din octombrie 2025 a fost ultima din acest an si a patra de la inceputul anului.

Aceasta tranzactie face parte din strategia Romaniei de a se finanta extern in 2025, asigurand atat acoperirea necesarului de finantare, cat si consolidarea rezervei de valuta a statului.

Totodata, corelat cu aceasta emisiune, Romania a continuat procesul de administrare activa a portofoliului de datorie prin utilizarea unei operatiuni de rascumparare anticipata a euroobligatiunilor scadente in anul 2026, in scopul limitarii riscului de refinantare si extinderii maturitatii medii reziduale a portofoliului.

De asemenea, Ministerul Finantelor a anuntat ca va reveni in octombrie – noiembrie 2025 cu o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza, unde se asteapta sa participe mai multi investitori fata de emisiunea inaugurala de obligatiuni verzi de 200 mil. Euro.

“In toamna acestui an, probabil in octombrie – noiembrie vom avea noua emisiune. A fost o emisiune inaugurala anul trecut de 200 mil. Euro, nu a fost un volum foarte mare, insa ne asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Sigur este un proces mai lent, ei sunt un alt stil de investitori, au o alta abordare in strategia lor, in schimb trendul este unul in crestere. Ne asteptam la o participare buna din partea lor, dar si a nerezidentilor pentru ca au acces practic si investitorii non – japonezi”, a declarat Diana Popescu, Director General Adjunct in cadrul Directiei Generale de management a datoriei  publice si fluxurilor de trezorerie al Ministerului Finantelor, la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Planul initial de finantare al statului roman de 232 mld. RON pentru 2025, construit pe o tinta de deficit bugetar de 7% din PIB a fost majorat cu 27 mld. RON odata cu actualizarea tintei de deficit la 8,4% pentru acest an la rectificarea bugetului de stat aprobata la inceputul lunii octombrie.

Agentiile internationale de evaluare financiara Fitch, Moody’s si Standard & Poor’s au anuntat recent mentinerea ratingului investitional al Romaniei, insotit insa de perspectiva negativa, pe fondul noului plan de masuri fiscale adoptat de catre guvernul roman instalat in vara lui 2025.

Credit foto: MIRSANU.RO.

George Badescu, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Traim un timp al cresterilor de taxe si al repozitionarilor dupa pandemie care creeaza consumatorilor un sentiment de prudenta, o atitudine defensiva. In retail, este asteptata o crestere de 1% in 2025 vs 2024, iar investitiile vor continua, insa nu la nivelul anterior. “Ar fi o surpriza sa vedem noi tranzactii in viitorul apropiat”

“Fara indoiala, orice crestere de taxe, si putem vorbi ca nu este vorba despre o anumita crestere de taxe punctuala, traim un timp al cresterilor de taxe, al vestilor ingrijoratoare, al repozitionarilor, toate acestea dupa pandemie. Cand zic repozitionari, ma refer nu numai la materii prime, ci si la zona de procesare, unde nu neaparat costurile raman elementul principal, dar si accesibilitatea in conditii geopolitice noi in care s-ar putea ca accesul la aceste materii prime sau procesare cu costuri scazute sa nu mai fie posibil si atunci ele se relocheaza”, a declarat George Badescu, Director Executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR), la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Exista clar această tendinta de relocare a productiei in anumite zone, mai ales cea alimentara”, a punctat reprezentantul AMRCR.

“Nu este deloc o veste buna si, in general, un mediu care sa nu fie foarte infestat cu vesti ingrijoratoare ce, practic, creeaza o atitudine defensiva a consumatorilor, de prudenta. Pe de alta parte, nu as maximiza impactul acestor cresteri de taxe neaparat in ceea ce priveste zona alimentara. Nu avem doar cresterea de TVA. Din pacate, zona de retail are si alte taxe chiar semnificative – pe cifra de afaceri, taxa pe stalp, ca sa nu mai vorbim de plafonari ale marjelor si multe alte suprareglementari”, sustine George Badescu.

“Toate aceste lucruri au facut ca aceasta industrie care avea un aport foarte important in PIB sa inregistreze o incetinire accentuata a cresterii, a valorii reprezentate in PIB si toate acestea credem noi ca genereaza un efect nu neaparat negativ, dar care pune sub presiune si alte business-uri colaterale, business-uri transversale”, a adaugat acesta.

“S-a vorbit mult inainte ca este o crestere bazata pe consum. Nu stiu daca o scadere bazata tot pe consum este o veste buna. Eu, personal, cred ca nu. Cresterile sunt cresteri, chiar daca sunt bazate pe consum sau pe productie. Deci, exista un impact, insa pe de alta parte, aceasta industrie este bine consolidata in Romania. Exista o expertiza la nivel de resurse umane care reuseste si din aceasta perspectiva a expertizei, a experientei sa atenueze poate aceste influente”, a concluzionat reprezentantul asociatiei marilor retaileri.

“Ramane insa de vazut cum vor fi afectate investitiile”, a atras atentia directorul executiv al AMRCR.

Investitiile vor continua in retail?

“Nu la nivelul anterior, dar probabil ca exista in continuare spatiu”, a nuantat George Badescu.

“Industria de retail ramane intr-o zona consolidata. Sunt anumite tendinte, dar, deocamdată, efectele lor nu sunt atat de disruptive in raport cu potentialul care exista in continuare atat in zona de consum, cat si in comportamentul consumatorului”, a subliniat reprezentantul AMRCR.

Potrivit acestuia, sectorul de retail are o pondere in jurul a 18% din PIB, cu o cifra de afaceri consolidata de 150 mld. RON (circa 30 mld. Euro) si mizeaza pe o crestere anticipata de 1% in 2025 fata de 2024.

 

Care investitori vor fi mai activi – cei romani sau cei straini si unde sunt asteptate miscari – in retailul alimentar sau cel non – alimentar

“Aici trebuie sa ne uitam si la elementul regional, ca sa spun asa. Nu cred ca vor fi atat de mari schimbari in perioada imediat urmatoare”, estimeaza George Badescu.

“In general, in retailul alimentar, acesti investitori internationali care lucreaza in domeniu se bazeaza in proportie de peste 90% pe expertiza si forta de munca romaneasca, sunt deja consolidati, familiari cu specificul pietei din Romania si, de aceea, cred ca vor ramane in continuare principalii jucatori cu investitii”, a semnalat acesta.

“Sigur nu la nivelul anterior, dar totusi la un nivel care sa fie unul semnificativ”, a precizat reprezentantul asociatiei marilor retele comerciale.

“In zona non-alimentara, cred ca vor fi noi intrari pe piata”, este de parere George Badescu.

Potrivit acestuia, existau si in anii anteriori semnale din partea unor investitori care doreau sa intre pe piata si chiar daca nu au intrat, nu inseamna ca nu este un astfel de interes.

“In general, in zona de non- alimentar, sunt investitii ale antreprenorilor locali, fie singuri, fie intr-o combinatie cu fonduri de investitii sau cu alti investitori privati nu neaparat europeni”, a spus reprezentantul AMRCR.

“Nu as vedea miscari de mare impact”, a adaugat el.

Antreprenorii romani vor marca noi achizitii de tip M&A, dupa tranzactia Altex – Kingfisher?

“Ar fi o mica surpriza daca acest lucru s-ar intampla pentru ca ceea ce vad totusi este ca acesti antreprenori locali, care incearca sa se profileze ca amploare a business-ului mai sus, incearca, de fapt, sa se asigure si prin implicarea in altfel de business-uri care sa nu fie poate intr-o zona de vulnerabilitate. Adica sa nu fie unilateral in businesss-ul care trebuie sa recunoastem totusi ca a inceput sa depinda destul de mult si de reglementari si nationale si europene intr-o masura care pune intr-adevar o presiune mare pe astfel de investitii”, afirma George Badescu.

Sunt asteptate noi tranzactii de vanzare sau de exit pe piata de retail in perioada urmatoare?

“Poate sunt si discutii despre reevaluarea anumitor piete (…) Pana la urma eu as merge pe stabilitate in perioada imediat urmatoare”, explica directorul executiv al AMRCR.

“Tranzactiile tin cont de mai multe lucruri. S-a mai vorbit despre intrarea in Romania a altor posibili mari jucatori pe zona de retail alimentar, insa sunt multe lucruri care sunt la mijloc. As da un exemplu, trebuie sa se calibreze si pe formatul magazinelor care exista. Deci, daca facem o analiza riguroasa, ar fi o surpriza ca in viitorul apropiat sa asistam la astfel de tranzactii, ci, mai degraba, la o reasezare putin in interiorul celor existente”, a concluzionat acesta.

“Din perspectiva asociatiei, au fost niste miscari pe piata de retail din Romania ceea ce nu s-a intamplat prea des in ultimii ani, ma refer in special la zona de food. In zona de non-food, au fost poate mai multe miscari. Avem si jucatori noi pe piata”, a adaugat George Badescu.

“As spune ca poate o alta tendinta importanta este aceea de a mari portofoliul formaturilor atat in ceea ce priveste relatia cu consumatorul, cat si in ceea ce priveste gestionarea managementului sau poate a riscului pana la urma”, afirma reprezentantul asociatiei marilor retaileri.

“Cu alte cuvinte, avem toate aceste retele care si-au creat formaturi, nu erau atat de importante in trecut, ma refer la zona de convenienta. Acum fiecare are undeva un magazin intr-o zona sa spunem centrala a oraselor cu obiectivul de a oferi servicii consumatorilor care poate nu merg la hipermarketuri sau in zona de discount. Dar avem si aceste retele care practic intr-un sistem sa spunem de franciza ofera ocazia unor antreprenori locali, nu neaparat intr-o zona de mare capital, sa isi asume o afacere si sa fie in acest fel contributori la business-ul clasic al respectivului retailer. Avem <<La doi pasi>>, <<Shop and Go>> sau altii”, a mai spus acesta.

“Pe undeva ni se pare ca discutia poate este putin unilaterala in sensul ca da, exista un deficit comercial, insa acum cum este el structurat, putem observa ca daca ne referim strict la zona unde putem sa spunem ca e de competenta sau este legata cumva de zona industriei alimentare si a comertului din aceasta zona”, a atras atentia reprezentantul AMRCR.

“Putem vedea ca sunt anumite produse care cumva este dificil sa spunem ca ar putea fi rezolvate printr-un efort intern pentru ca sunt produse care, practic, nu sunt disponibile natural in Romania, sunt exotice – cafea, cacao, care culmea intr-un anume fel au si fost victima anumitor evolutii a costurilor foarte mari. Ma refer, de exemplu, la cacao, la cafea. Dar avem si alte situatii de produse care poate ar putea fi produse in Romania, dar, deomcamdata, nu exista productie de acest fel cum ar fi, de exemplu, hrana pentru animale. Exista perspective in acest sens”, sustine George Badescu.

“Abordarea catre acest deficit comercial trebuie sa tina cont de faptul ca indiferent ce s-ar face, alte produse cerute de consumatori vor ramane in continuare pe o cerere as zice substantiala. Pe de alta parte, productia interna in multe cazuri pe acele produse care ar putea fi produse pe piata romaneasca ramane destul de departe de zona de autosuficienta, si aici am putea avea si o alta discutie daca pana la urma este chiar economic in anumite produse care ar fi pe zona de autosuficienta, dar ca si costuri, nu ar putea sa se ridice la un nivel de competitivitate cu alte piete”, a adaugat el.

“Avem poate si o situatie legata de Ucraina, care este un jucator mare, in general, pe piata aceasta alimentara. Exista si alte situatii, s-a vorbit si de anumite directive si abordari la nivelul pietei comunitare. As spune ca, cel putin daca nu se vor mai mari taxele asa cum intelegem ca este chiar si pozitia oficiala a guvernului, care este acum in functie, as spune ca undeva este această stabilitate poate cu putin plus mai degraba decat altfel”, afirma Badescu.

 

Cum difera impactul TVA-ului si al masurilor fiscal in retailul alimentar fata de retailul non-alimentar

“In ultimii 10 ani, in zona alimentara, a fost o mare intensitate, agitatie. A fost subiectul unor suprareglementari nu doar la nivel national, ci si la nivel comunitar, si am senzatia in acest moment ca lucrurile vor capata mai multa amploare si in zona aceasta non-alimentara”, a nuantat reprezentantul asociatiei marilor retaileri.

“Avem pe langa directiva europeana de deforestare, si una in textile si, in general, avem mai multa legislatie si primara, si secundara, chiar si tertiara, si in zona de reciclare, cu care aceasta parte a industriei, cea non-alimentara incepe sa se confrunte”, a adaugat George Badescu.

Potrivit acestuia in zona de retail non-alimentar este si o mai mare volatilitate pentru ca operatorii de profil nu au anvergura retelelor alimentare.

“Pe de alta parte, ca si consumatori, putem vedea ca poate nu mai exista acel consumator care era poate extrem de interesat in nevoile primare sau de asigurare a alimentelor. S-a vazut asta si in pandemie”, a continuat Badescu.

“Romania este, dupa cum se stie, una dintre tarile cu cei mai multi proprietari de locuinte. Exista o crestere masiva a acestei preferinte sau o actualizare a locuintelor in general, o actualizare a modului de viata, inclusiv pentru petrecerea de timp liber, ceea ce ofera si oportunitati pentru cresterea business-ului, in general. Dar la nivelul reglementarilor, anticipam si incercam sa ne conformam la reglementari care pun totusi presiune pe business”, afirma reprezentantul AMRCR.

“Cred ca trebuie vazuta si din aceasta perspectiva. Kingfisher (vanzatorul retelei locale catre Altex, n.r.) sa zicem ca era mai degraba intr-o zona britanica, ce nu mai este neaparat in UE, insa, cel putin, ca si tendinta, aici as vedea si antreprenoriatul romanesc ca fiind performant si cred ca acest lucru va continua, chiar daca pe piata au aparut si in ultimele luni jucatori atat in zona alimentara, dar si in zona nealimentara. In zona de mobilier, chiar am vazut zilele trecute noi jucatori pe aceasta piata. As spune ca aici este o oportunitate poate mai mare decat in zona alimentara, dar care, cu siguranta, va trebui sa se adapteze, sa se conformeze la o legislatie care deocamdata nu a fost nici atat implementata, nici atat de mult cunoscuta”, a mai spus George Badescu, Director Executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR), in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Supporting Partners ai MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025 sunt Sancons Capital & Investment si Vetimex Capital.

 

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025

 

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential

 

Marius Cara, European Investment Bank Group: Ne uitam la cateva tranzactii de project finance in Romania. Cautam sa co-investim alaturi de alte institutii financiare internationale pentru ca noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea unui proiect. EIB a intrat actionar cu o investitie de capital de 30 mil. Euro in proiectul eolian Pestera 2 de peste 500 mil. Euro al investitorului financiar Copenhagen Infrastructure Partners

 

Cristian Nacu, IFC: Ne uitam la tranzactii prin care sa luam direct participatii equity sau quasi equity in companii, unde putem prelua pana la maxim 20% din actiuni. Am facut deja finantari de circa 500 mil. USD si abia a trecut primul trimestru din noul an financiar, deci ne asteptam sa depasim si in acest an 2 mld. USD fonduri proprii si fonduri atrase. “Vrem sa sprijinim anumite companii de stat sa acceseze finantari comerciale de la IFC”

 

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: In octombrie – noiembrie, vom avea noua emisiune de titluri Samurai pe piata japoneza, la care asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Este posibil ca noua emisiune Samurai sa depaseasca emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro de anul trecut, vom vedea care este feedback-ul investitorilor. La emisiunile de titluri Fidelis, daca se pastreaza interesul investitorilor pentru transele mai lungi, vom testa piata cu maturitati mai mari

 

Liviu Dobre, Agricover: Mai bine de 1,5 mld. RON din finantarile pe care le atragem vin de la institutii financiare internationale precum EBRD, IFC sau BSTDB. Piata de capital este o oportunitate pentru noi chiar si la nivel de emisiune de obligatiuni, insa asteptam momentul potrivit pentru ca astazi costurile de finantare de pe piata de capital romaneasca sunt prea ridicate pentru a putea oferi ceva competitiv catre clientii nostri. Revine Agricover cu IPO pe bursa? “Nu vedem nimic in plan apropiat. Vrem sa ne concentram pe crestere”

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Din pachetul de finantare bancara de circa 150 mil. Euro contractat pentru Pehart, circa 125 mil. Euro reprezinta finantare sustenabila. Intregul nostru portofoliu din Romania, care mai include proiecte de energie regenerabila si paduri, este verde sau legat de sustenabilitate. Cea mai mare parte a fondului nostru de energie regenerabila este concentrat in Romania, unde avem 357 MW dintr-un portofoliu de 390 MW, iar investitiile totale depasesc 250 mil. Euro din care o mare parte va fi finantata prin debt

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Obligatiunile sustenabile si in format verde au o pondere intre 10% si 20% intr-un fond de obligatiuni in Euro pe care il administram, dar, probabil, ca aceasta pondere va creste. Emisiunile corporative de valori mai mici sunt mai putin preferate chiar daca sunt sustenabile. Vedem un interes al clientilor catre diversificare, inclusiv diversificare internationala, in portofoliile administrate, unde expunerea pe instrumente cu venit fix a scazut in ultimii ani de la 80% catre 60%

 

Richard Wilkinson, CTP: Circa 7 mld. Euro, adica aproape 80% din toata baza noastra de finantare la nivel de grup, inseamna finantare verde sau cu un link ESG. Evaluarile de active din Romania vor continua sa creasca pe termen lung. “Oamenii inteleg ca diferenta de randament intre un activ din Romania si unul din Germania este prea mare, iar riscurile de lichiditate din Romania sunt exagerate”

 

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Pregatim vanzarea unui proiect de 300 MW in 2026, care va fi cu adevarat o tranzactie mare. Si suntem acum la momentul ofertelor neangajante pentru vanzarea unui proiect de 77 MW. Cele doua proiecte pot fi vandute impreuna sau vor fi doua tranzactii separate in functie de interesul investitorilor. Cum arata “bucataria” in care investitorul suedez in energie verde si-a pregatit vanzarea unui proiect de 99 MW pentru un pret de 200 mil. Euro si care ar putea zgudui anul viitor piata de M&A din Romania cu tranzactii de circa 3 ori mai mari

 

Alin Negrescu, KPMG Romania: Tendintele internationale si locale au impact negativ in sectoare precum componente auto, industria de prelucrare, retail sau sectorul rezidential. Vom vedea investitori noi si investitii in sectorul de aparare, energie verde, logistica si transporturi. Anul 2026 vine cu tinte de conformare ESG pentru companii precum CBAM si regulamentul de defrisari

 

Tamas Vincze, East Grain: In 2025 ne apropiem de investitii de 35 – 40 mil. Euro capital investit plus debt, din care pana la 65% inseamna tranzactii M&A. Ne uitam la tichete M&A de la 2 – 3 mil. Euro pana la 15 mil. Euro. Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata si vedem in timp real o reasezare a capitalului. Ce este in capul listei de prioritati ale unei companii antreprenoriale

 

Dan Huru, MeetGeek: In zona de tech, totul este accelerat de efectul AI – rundele se inchid mai repede, produsele si bazele de clienti cresc mai repede. Produsele sunt mult mai avansate decat piata, dar piata nu este pregatita sa adopte zona AI. Am luat pana acum in total finantare de circa 3 mil. Euro de la investitori si ne dorim sa crestem de 4 – 5 ori in urmatoarele 12 luni

 

George Badescu, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Traim un timp al cresterilor de taxe si al repozitionarilor dupa pandemie care creeaza consumatorilor un sentiment de prudenta, o atitudine defensiva. In retail, este asteptata o crestere de 1% in 2025 vs 2024, iar investitiile vor continua, insa nu la nivelul anterior. “Ar fi o surpriza sa vedem noi tranzactii in viitorul apropiat”

 

 

Sursa foto: MeetGeek.

Dan Huru, MeetGeek: In zona de tech, totul este accelerat de efectul AI – rundele se inchid mai repede, produsele si bazele de clienti cresc mai repede. Produsele sunt mult mai avansate decat piata, dar piata nu este pregatita sa adopte zona AI. Am luat pana acum in total finantare de circa 3 mil. Euro de la investitori si ne dorim sa crestem de 4 – 5 ori in urmatoarele 12 luni

“Ce putem vedea noi ca si trend este ca, datorita inteligentei artificiale, lucrurile se misca mult mai accelerat decat se miscau inainte in zona de tech. Totul este mult mai accelerat. Rundele se pot inchide mai repede. Produsele cresc mai repede. Baza de clienti poate sa creasca mai usor in functie de viralitate. Deci, as spune ca produsele sunt mult mai avansate decat piata in momentul asta. Inainte putea sa existe un echilibru. Acum sunt produse foarte avansate, dar piata nu este pregatita sa le adopte in zona asta de AI”, a declarat Dan Huru, Fondator si CEO al startup-ului MeetGeek, care activeaza pe nisa AI, la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Ce impact produce fenomenul inteligentei artificiale (AI) in diferitele sectoare din economie?

“In primul rand, cred ca tine de nivelul de competitie intr-un anumit domeniu. Daca competitia este scazuta atunci exista mai putine motive de a reflecta asupra operatiunilor tale ca si companie si atunci nu te uiti neaparat intr-o zona de automatizare. Unde este competitie, de obicei, companiile cauta sa se diferentieze intr-un anumit fel, ba printr-un serviciu mai bun, ba prin operatiuni mai eficiente si atunci cauta solutii de digitalizare, inclusiv pe noi”, a punctat fondatorul start-upului de tech.

“Noi suntem agnostici la industrie. Vindem si in IT, si in universitati, si in servicii financiare, chiar si in government (sectorul guvernamental, n.r.)  chiar si in alte tari, in sectorul nonprofit, chiar si sectorul medical. Deci atingem destul de multe industrii. De obicei, industriile care sunt mai aproape de digitalizare vin mai devreme ca si clienti, inteleg mai bine, se duc intr-o zona mai avansata”, sustine Dan Huru.

“Daca vorbim de industrii mai traditionale, mai conservatoare oil and gas sau constructii vin mai spre sfarsit, dar depinde mult si de tipologia companiei si de cat mult interes exista in zona de inovare”, a adaugat acesta.

“Nu cred ca exista vreo industrie care va scapa de acest val si trebuie sa intelegem cum sa-l folosim”, a subliniat cofondatorul MeetGeek.

Startup-ul de inteligenta artificiala Meetgeek a anuntat in septembrie 2025 ca a atras o runda de finantare de 1,6 mil. Euro condusa de catre managerul de fonduri de venture capital Early Game Ventures, la care a participat si Inspire Capital.

Unde vor fi investiti bani atrasi de la investitori?

“In primul rand, noi eram profitabili de dinainte de runda. Am ridicat aceasta runda pentru a scala produsul la mai multe companii. Deci o sa investim foarte mult in marketing si sales (vanzari – n.r.). Avem niste obiective de venituri (revenue) pentru la anul, pentru urmatoarele 12 – 18 luni. Si in functie de cum evoluam, cat de rapid reusim sa crestem, este posibil sa accesam o runda de finantare mai devreme decat intervalul de 12 – 18 luni”, a raspuns Dan Huru.

“Conteaza mult ARR-ul (nivelul veniturilor anuale recurente, n.r.), avem obiectiv de 10 milioane in urmatoarele 12 luni. Asta este unul dintre obiective. Al doilea obiectiv este sa scalam baza noastra de clienti in zona de mid market enterprise in urmatorul an, noi avem o piata foarte mare de IMM si mid market, unde sunt companii de la 500 la 5.000 de angajati”, afirma cofondatorul MeetGeek.

“Noi ne dorim sa crestem cam 4 – 5x in urmatoarele 12 luni”, a semnalat Dan Huru.

“Am inceput trei cofondatori in 2021. In primii doi ani, am dezvoltat produsul, am vorbit cu foarte multi clienti potentiali sa intelegem ce trebuie dezvoltat. Am facut foarte multe studii de piata sa vedem ce exista si ulterior am intrat intr-o faza comerciala in 2023. Si de atunci am crescut destul de rapid”, sustine acesta.

“Am luat mai multe runde de finantare mai mici. Am inceput cu o runda de pre-seed si apoi doua <<convertible note-uri>> (imprumuturi acordate de catre investitori care pot fi convertite ulterior in actiuni, n.r.)”, a spus CEO-ul companiei de tehnologie MeetGeek.

“In total, am ridicat cam 2,8 – 3 mil. Euro in total pana acum”, a precizat Dan Huru.

“Ceea ce am reusit noi sa facem a fost sa fim globali din prima zi si asta este o provocare importanta pentru multe companii de tech din Romania sa iasa din piata locala si sa se duca global, daca au acest obiectiv”, a nuantat antreprenorul.

 

Cum variaza evaluarea startup-urilor de tech

“Daca vorbim despre evaluari, la modul general cel putin in zona noastra, in functie de etapa la care esti, evaluarea se face putin diferit. Daca esti in faza dinainte de a genera orice venit, adica inca nu monetizezi produsul, evaluarea e bazata mai mult pe echipa, pe potentialul tehnologiei”, a spus Dan Huru.

“Noi acum cand intrasem in ultima runda,eram deja intr-o faza in care eram profitabili, avem deja clienti si atunci evaluarea s-a facut mai mult in functie de aspectele astea – cati clienti, ce venit ai, cum e distribuit si aici sunt niste cutume in zona de fond de capital, niste multiplicatori in functie de regiune, in functie de competitie, de piata”, afirma acesta.

“Pentru noi a fost putin mai usor pentru ca aveam deja o relatie creata cu investitorii existenti si ne-a fost mult mai usor sa ridicam o runda noua pentru a scala produsul avand in vedere istoricul pe care il aveam si conteaza foarte mult istoricul si ce puteai sa demonstrezi inainte. Ai ridicat niste bani si ai reusit sa faci ceva cu ei, sa executi corect si atunci e mai usor”, sustine CEO-ul MeetGeek.

“Si in spatiul nostru conteaza foarte mult executia si cum faci pentru ca altfel nu mai exista diferentiatorii astia in zona de software. Mai degraba conteaza cum executi si cum reusesti sa discuti cu clientii, cat de repede te adaptezi la nevoile lor si cat de repede poti sa iterezi astfel incat sa vii cu un produs mai bun si cu un mod de a lucra cu clientii mai bun, sa fii mai flexibil din punct de vedere business, nu neaparat produs”, este de parere antreprenorul din sectorul startup-urilor de tehnologie.

Cum a evoluat ecosistemul de venture capital pentru startup-uri?

“Ca si ecosistem este mult mai bine, cel putin la nivel local in Romania sau in regiune. Sunt mult mai multe fonduri disponibile fata de acum 5 – 10 ani, cand era mult mai greu sa incepi ceva. Si capitalul de start este mai bun, sumele alocate sunt mult mai bune si ecosistemul s-a maturizat”, a raspuns Dan Huru.

“S-au relansat de anul acesta si de anul trecut, au fost vreo 2 – 3 ani mai inceti, dar a depins foarte mult si de disponibilitatea fondurilor de capital din regiune. Nu sunt foarte multe fata de ceea ce vedem in Vest sau comparativ cu SUA. La nivel global, din ceea ce vedem noi, a existat o frana, foarte multi bani s-au dus in startup-uri de inteligenta artificiala, de fapt marea majoritate a capitalului si in acest cadru este o competitie foarte mare pentru atragerea fondurilor”, a adaugat el.

“Nu este usor mai ales pentru o firma din Romania. Noi am reusit sa atragem capital local, nu neaparat din SUA. Si in regiunea noastra trebuie sa faci mai multe cu mai putin. Dar in acelasi timp este si un avantaj pentru ca te ajuta sa iei decizii mai bune intr-un fel, dar ne lipseste putin curajul care exista in Vest, mai ales in SUA. Daca ar fi sa vorbim doar despre noi, avem competitie in SUA, care are finantare mult mai mare, dar in acelasi timp noi suntem mai eficienti din punct de vedere cost, mai eficienti din punct de vedere teza”, a precizat cofondatorul MeetGeek.

 

Cum este afectata cresterea companiei de diferitele tendinte internationale si locale

“Noi suntem mai putin afectati in sensul ca avem clienti globali, din mai multe tari, si atunci masurile fiscale dintr-o anumita tara nu ne impacteaza atat de tare, insa ne pot impacta operational. Cu ce pot impacta mai ales la nivel local? De exemplu, daca discutam cu companii poate impacta la nivel de optimism sau de pesimism. Adica solutia noastra este una avansata de AI, vine intr-o poza unde deja exista un layer digital, o firma s-a digitalizat pana la un anumit punct si atunci solutia noastra de AI vine peste acest layer digital. Daca o companie romaneasca este undeva la inceput este foarte greu sa adopte o astfel de platforma, adica sunt prea multe concepte, nu sunt pregatiti”, este de parere Dan Huru.

“Daca exista pesimism local si exista aceasta perioada de taxe si altele, exista un pesimism care face mai grea adoptia digitala, pe de o parte. Si atunci nu este un mediu extraordinar in care sa faci astfel de parteneriate. Pe de alta parte, exista companii care vad in asta o motivatie in plus de a deveni mai eficienti din punct de vedere operational, de a automatiza procese, de a folosi instrumente pentru a deveni mai profitabili sau pentru a ajunge la mai mult business. Este si cealalta parte a monedei”, a mai spus Dan Huru, Fondator si CEO al startup-ului MeetGeek,  in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Supporting Partners ai MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025 sunt Sancons Capital & Investment si Vetimex Capital.

 

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025

 

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential

 

Marius Cara, European Investment Bank Group: Ne uitam la cateva tranzactii de project finance in Romania. Cautam sa co-investim alaturi de alte institutii financiare internationale pentru ca noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea unui proiect. EIB a intrat actionar cu o investitie de capital de 30 mil. Euro in proiectul eolian Pestera 2 de peste 500 mil. Euro al investitorului financiar Copenhagen Infrastructure Partners

 

Cristian Nacu, IFC: Ne uitam la tranzactii prin care sa luam direct participatii equity sau quasi equity in companii, unde putem prelua pana la maxim 20% din actiuni. Am facut deja finantari de circa 500 mil. USD si abia a trecut primul trimestru din noul an financiar, deci ne asteptam sa depasim si in acest an 2 mld. USD fonduri proprii si fonduri atrase. “Vrem sa sprijinim anumite companii de stat sa acceseze finantari comerciale de la IFC”

 

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: In octombrie – noiembrie, vom avea noua emisiune de titluri Samurai pe piata japoneza, la care asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Este posibil ca noua emisiune Samurai sa depaseasca emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro de anul trecut, vom vedea care este feedback-ul investitorilor. La emisiunile de titluri Fidelis, daca se pastreaza interesul investitorilor pentru transele mai lungi, vom testa piata cu maturitati mai mari

 

Liviu Dobre, Agricover: Mai bine de 1,5 mld. RON din finantarile pe care le atragem vin de la institutii financiare internationale precum EBRD, IFC sau BSTDB. Piata de capital este o oportunitate pentru noi chiar si la nivel de emisiune de obligatiuni, insa asteptam momentul potrivit pentru ca astazi costurile de finantare de pe piata de capital romaneasca sunt prea ridicate pentru a putea oferi ceva competitiv catre clientii nostri. Revine Agricover cu IPO pe bursa? “Nu vedem nimic in plan apropiat. Vrem sa ne concentram pe crestere”

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Din pachetul de finantare bancara de circa 150 mil. Euro contractat pentru Pehart, circa 125 mil. Euro reprezinta finantare sustenabila. Intregul nostru portofoliu din Romania, care mai include proiecte de energie regenerabila si paduri, este verde sau legat de sustenabilitate. Cea mai mare parte a fondului nostru de energie regenerabila este concentrat in Romania, unde avem 357 MW dintr-un portofoliu de 390 MW, iar investitiile totale depasesc 250 mil. Euro din care o mare parte va fi finantata prin debt

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Obligatiunile sustenabile si in format verde au o pondere intre 10% si 20% intr-un fond de obligatiuni in Euro pe care il administram, dar, probabil, ca aceasta pondere va creste. Emisiunile corporative de valori mai mici sunt mai putin preferate chiar daca sunt sustenabile. Vedem un interes al clientilor catre diversificare, inclusiv diversificare internationala, in portofoliile administrate, unde expunerea pe instrumente cu venit fix a scazut in ultimii ani de la 80% catre 60%

 

Richard Wilkinson, CTP: Circa 7 mld. Euro, adica aproape 80% din toata baza noastra de finantare la nivel de grup, inseamna finantare verde sau cu un link ESG. Evaluarile de active din Romania vor continua sa creasca pe termen lung. “Oamenii inteleg ca diferenta de randament intre un activ din Romania si unul din Germania este prea mare, iar riscurile de lichiditate din Romania sunt exagerate”

 

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Pregatim vanzarea unui proiect de 300 MW in 2026, care va fi cu adevarat o tranzactie mare. Si suntem acum la momentul ofertelor neangajante pentru vanzarea unui proiect de 77 MW. Cele doua proiecte pot fi vandute impreuna sau vor fi doua tranzactii separate in functie de interesul investitorilor. Cum arata “bucataria” in care investitorul suedez in energie verde si-a pregatit vanzarea unui proiect de 99 MW pentru un pret de 200 mil. Euro si care ar putea zgudui anul viitor piata de M&A din Romania cu tranzactii de circa 3 ori mai mari

 

Alin Negrescu, KPMG Romania: Tendintele internationale si locale au impact negativ in sectoare precum componente auto, industria de prelucrare, retail sau sectorul rezidential. Vom vedea investitori noi si investitii in sectorul de aparare, energie verde, logistica si transporturi. Anul 2026 vine cu tinte de conformare ESG pentru companii precum CBAM si regulamentul de defrisari

 

Tamas Vincze, East Grain: In 2025 ne apropiem de investitii de 35 – 40 mil. Euro capital investit plus debt, din care pana la 65% inseamna tranzactii M&A. Ne uitam la tichete M&A de la 2 – 3 mil. Euro pana la 15 mil. Euro. Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata si vedem in timp real o reasezare a capitalului. Ce este in capul listei de prioritati ale unei companii antreprenoriale

 

Dan Huru, MeetGeek: In zona de tech, totul este accelerat de efectul AI – rundele se inchid mai repede, produsele si bazele de clienti cresc mai repede. Produsele sunt mult mai avansate decat piata, dar piata nu este pregatita sa adopte zona AI. Am luat pana acum in total finantare de circa 3 mil. Euro de la investitori si ne dorim sa crestem de 4 – 5 ori in urmatoarele 12 luni

 

George Badescu, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Traim un timp al cresterilor de taxe si al repozitionarilor dupa pandemie care creeaza consumatorilor un sentiment de prudenta, o atitudine defensiva. In retail, este asteptata o crestere de 1% in 2025 vs 2024, iar investitiile vor continua, insa nu la nivelul anterior. “Ar fi o surpriza sa vedem noi tranzactii in viitorul apropiat”

 

 

 

Sursa foto: East Grain.

Tamas Vincze, East Grain: In 2025 ne apropiem de investitii de 35 – 40 mil. Euro capital investit plus debt, din care pana la 65% inseamna tranzactii M&A. Ne uitam la tichete M&A de la 2 – 3 mil. Euro pana la 15 mil. Euro. Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata si vedem in timp real o reasezare a capitalului. Ce este in capul listei de prioritati ale unei companii antreprenoriale

“Au fost multe efecte. Cand s-a declansat razboiul in Ucraina in 2022, stim cu totii ce s-a intamplat cu preturile produselor agricole, au crescut pana in ceruri, dupa aceea au urmat si ingrasamintele, inputurile agricole ale fermierilor. De aici oarecum s-a creat un bulgare pentru ca multi au ramas intr-o pozitie nefavorabila tinand de stocuri, care dupa aceea foarte repede au si scazut ca si pret, dar costurile le-au asumat cand au fost la cel mai inalt nivel”, a declarat Tamas Vincze, CEO al companiei agricole East Grain, la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Si, oarecum, s-a creat acest “gap” (gol, n.r.) in P&L (contul de profit si pierdere al companiei, n.r.) care s-a transformat intr-un gap de finantare. Gap-ul acesta de finantare a fost temporar amanat cu anumite programe guvernamentale cu garantii cu IMM Invest, cu Agro IMM Invest, cu toate acestea, care au ajutat cu putine credite subventionate, dar acelea expira in perioada asta. Si aici as adauga ca au venit si factorii climatici, care din ultimii 4 ani, 3 ani au fost cu seceta destul de serioasa”, a adaugat Tamas Vincze.

„Asa nici fermierii nu au avut oportunitatea de a-si reveni din punct de vedere financiar. Acum este presiunea dubla – a rezultatelor proaste din ultimii 3 ani plus datoriile acumulate si aici este si o chestie macroeconomica pentru ca dobanzile la care s-au imprumutat, chiar daca dobanda aia o fi fost subventionata o perioada – 9 luni sau cat o fi fost, dar, dupa aceea, a fost o dobanda mare, iar noi aici in Romania platim oarecum cele mai mari dobanzi din UE”, a adaugat CEO-ul East Grain.

“De aceea ce vedem astazi in agricultura din Romania este un peisaj destul de sumbru as zice”, este de parere Tamas Vincze.

“Eu vad ca in agribusiness in ultimul an si jumatate – doi ani s-a creat un asa zis <<perfect storm>> (furtuna perfecta). Adica toate circumstantele ingreuneaza oarecum lucrul in general, si al fermierilor si al lantului de valoare”, a punctat CEO-ul East Grain.

“Fiecare criza in sine este o oportunitate de reasezare de capital. Vedem in timp real aceasta reasezare de capital”, sustine Tamas Vincze.

“Pot sa spun din exemplul nostru cu colaborarea noastra si investitia Agrofert in East Grain. S-a intamplat in 2023 si am facut closing-ul (finalizarea tranzactiei, n.r.) in 2024. Aceasta a venit pe fondul unei necesitati de capital suplimentar. Am vazut ca exista oportunitati multiple in piata din Romania si in cea din regiune. Dar pentru asta trebuie sa fim foarte puternic capitalizati. Asa ne-am gasit reciproc cu Agrofert, care a cautat o oportunitate de a intra pe aceasta piata”, a subliniat CEO-ul East Grain.

Tranzactia de preluare a pachetului de 65% din East Grain de catre grupul Agrofert a fost finalizata pe 15 mai 2024.

Conglomeratul ceh Agrofert, cu operatiuni la nivel international, a raportat pentru 2024 venituri de peste 211,69 mld. coroane cehe (in jurul a 8,4 mld. Euro), un profit consolidat de peste 7 mld. coroane cehe (in jurul a 281 mil. Euro). Agrofert este controlat de catre miliardarul ceh Andrej Babis, fost premier si proaspat castigator cu propriul partid al alegerilor parlamentare recente din Cehia.

“Am vazut această necesitate de capitalizare (tranzactia cu Agrofert, n.r.). Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata. Tot lantul este subcapitalizat. Asadar noi suntem intr-o pozitie in care ne-am capitalizat si ne uitam la oportunitati”, a semnalat Tamas Vincze.

“Oportunitati sunt, dar sunt si niste incertitudini. Acele oportunitati conteaza cum le fructifici mai departe. O oportunitate este daca ai facut o tranzactie, ai achizitionat ceva, dar dupa aceea trebuie sa o si fructifici. Iar aici, mai am semne de intrebare: Cat va mai dura aceasta perioada? Ce perioada urmeaza? Ce ne aduce clima? Ce ne aduce fiscalitatea? Ce aduce piata si contextul macroeconomic? Sunt multe necunoscute, dar este clar ca este spatiu pentru o reasezare a capitalului”, a spus CEO-ul East Grain.

Grupul East Grain are o cifra de afaceri anuala in jurul a 190 mil. Euro si activeaza pe piete din regiune precum Romania, Ungaria si Serbia.

 

Cum arata strategia M&A a East Grain

“Am facut cateva tranzactii in ultimii doi ani, fie asset deal (preluare de active, n.r.), fie infiintare de companii noi, fie achizitii de companii noi.”, a precizat Tamas Vincze.

“Avem in pipeline cateva tranzactii, desi nu mai suntem atat de activi ca acum 6 luni. La ce ne focusam noi mai degraba este lantul de aprovizionare. Deci, nu neaparat crestere pe orizontala, ci sa ne consolidam pozitia ca si un jucator pe lant – adica de la productia primara pana la procesare cat mai departe si cat mai aproape de consumatorul final. Asta este oarecum strategia si asa ne formam si pipeline-ul de M&A (fuziuni si achizitii) si de investitii”, a detaliat acesta.

“Avem si investitii in plan, nu neaparat doar M&A, fie ca este vorba de extinderi, fie ca este vorba de constructii noi. Nu ne oprim pentru ca noi credem ca este o oportunitate, iar mancare va trebui sa fie intotdeauna pe mesele oamenilor”, explica CEO-ul East Grain.

“Daca finalizam closing-urile (inchideri de tranzactii, n.r.) la ce mai avem in derulare, anul acesta ajungem aproape de 35 – 40 mil. Euro capital investit plus debt (finantare). Este un an de varf. Anul viitor cu siguranta vom fi mai jos decat atat”, a nuantat Tamas Vincze.

“In totalul investitiilor am inclus si investitiile in active, nu este doar M&A. M&A-ul are o pondere cam de 60 – 65% anul acesta. Anul viitor poate fi diferit”, a adaugat el.

“Tichetele M&A la care ne uitam sunt de la 2 – 3 mil. Euro pana la maxim 15 mil. Euro”, a punctat reprezentantul East Grain.

 

Ce tipuri de finantare reala sunt disponibile pentru companiile din agricultura

“As incepe cu ce nu este disponibil din punctul meu de vedere. Bani de private equity vedem foarte rar si cu rata mica de succes”, sustine Tamas Vincze.

“Agricultura este un animal foarte specific. Are o ciclicitate, are o volatilitate foarte mare. Daca cineva dintr-un turn financiar din New York se uita pe P&L-ul firmelor din agricultura, as zice ca mai bine fuge si cumpara imobiliare. Pentru ca are o volatilitate foarte mare. Agricultura trebuie sa stii sa o vezi pe termen lung din cauza caracterului sezonier, din cauza volatilitatii mari a preturilor, a materiilor prime, a factorului climatic, care nu poate fi discountat in agricultura. Nu doar pe 5 – 7 ani neaparat cum se uita fondurile de private equity”, este de parere CEO-ul companiei antreprenoriale East Grain.

“Asadar, finantare reala in agricultura as vedea finantari prin IFN-uri specializate sau banci specializate pe agricultura care inteleg ce inseamna agricultura. Si sunt prea putine in Romania, cu respectiv pentru cei de la Agricover”, afirma Tamas Vincze.

“Ce mai vad eu ca si model de succes este cel al investitorului strategic. Cine intelege agricultura este prezent in lant unde vrea sa mai adauge verigi in lant, sa controleze mai bine lantul sau, pur si simplu, sa integreze orizontal”, a precizat reprezentantul East Grain.

Care sunt prioritatile unei companii antreprenoriale in acest context – este mai preocupata de oportunitatile de crestere, de salvare a unui business, de restrangere de costuri?

“La noi primul punct pe lista este sa capturam oportunitatile pe care ni le ofera piata. Punctul doi pe lista este de eficientizare. Avem departamente in business unde facem <<downsizing>> (reduceri, n.r.), rationalizare. Nu neaparat vrem sa avem crestere de volum, dar fara marja. Oarecum este si aceasta tot o rationalizare. Adica privim catre oportunitati, dar si sa rationalizam ceea ce nu functioneaza. Deci este o dualitate la noi si cred ca multi se uita in acest fel”, a mai spus Tamas Vincze, CEO al companiei agricole East Grain, in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Supporting Partners ai MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025 sunt Sancons Capital & Investment si Vetimex Capital.

 

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025

 

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential

 

Marius Cara, European Investment Bank Group: Ne uitam la cateva tranzactii de project finance in Romania. Cautam sa co-investim alaturi de alte institutii financiare internationale pentru ca noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea unui proiect. EIB a intrat actionar cu o investitie de capital de 30 mil. Euro in proiectul eolian Pestera 2 de peste 500 mil. Euro al investitorului financiar Copenhagen Infrastructure Partners

 

Cristian Nacu, IFC: Ne uitam la tranzactii prin care sa luam direct participatii equity sau quasi equity in companii, unde putem prelua pana la maxim 20% din actiuni. Am facut deja finantari de circa 500 mil. USD si abia a trecut primul trimestru din noul an financiar, deci ne asteptam sa depasim si in acest an 2 mld. USD fonduri proprii si fonduri atrase. “Vrem sa sprijinim anumite companii de stat sa acceseze finantari comerciale de la IFC”

 

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: In octombrie – noiembrie, vom avea noua emisiune de titluri Samurai pe piata japoneza, la care asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Este posibil ca noua emisiune Samurai sa depaseasca emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro de anul trecut, vom vedea care este feedback-ul investitorilor. La emisiunile de titluri Fidelis, daca se pastreaza interesul investitorilor pentru transele mai lungi, vom testa piata cu maturitati mai mari

 

Liviu Dobre, Agricover: Mai bine de 1,5 mld. RON din finantarile pe care le atragem vin de la institutii financiare internationale precum EBRD, IFC sau BSTDB. Piata de capital este o oportunitate pentru noi chiar si la nivel de emisiune de obligatiuni, insa asteptam momentul potrivit pentru ca astazi costurile de finantare de pe piata de capital romaneasca sunt prea ridicate pentru a putea oferi ceva competitiv catre clientii nostri. Revine Agricover cu IPO pe bursa? “Nu vedem nimic in plan apropiat. Vrem sa ne concentram pe crestere”

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Din pachetul de finantare bancara de circa 150 mil. Euro contractat pentru Pehart, circa 125 mil. Euro reprezinta finantare sustenabila. Intregul nostru portofoliu din Romania, care mai include proiecte de energie regenerabila si paduri, este verde sau legat de sustenabilitate. Cea mai mare parte a fondului nostru de energie regenerabila este concentrat in Romania, unde avem 357 MW dintr-un portofoliu de 390 MW, iar investitiile totale depasesc 250 mil. Euro din care o mare parte va fi finantata prin debt

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Obligatiunile sustenabile si in format verde au o pondere intre 10% si 20% intr-un fond de obligatiuni in Euro pe care il administram, dar, probabil, ca aceasta pondere va creste. Emisiunile corporative de valori mai mici sunt mai putin preferate chiar daca sunt sustenabile. Vedem un interes al clientilor catre diversificare, inclusiv diversificare internationala, in portofoliile administrate, unde expunerea pe instrumente cu venit fix a scazut in ultimii ani de la 80% catre 60%

 

Richard Wilkinson, CTP: Circa 7 mld. Euro, adica aproape 80% din toata baza noastra de finantare la nivel de grup, inseamna finantare verde sau cu un link ESG. Evaluarile de active din Romania vor continua sa creasca pe termen lung. “Oamenii inteleg ca diferenta de randament intre un activ din Romania si unul din Germania este prea mare, iar riscurile de lichiditate din Romania sunt exagerate”

 

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Pregatim vanzarea unui proiect de 300 MW in 2026, care va fi cu adevarat o tranzactie mare. Si suntem acum la momentul ofertelor neangajante pentru vanzarea unui proiect de 77 MW. Cele doua proiecte pot fi vandute impreuna sau vor fi doua tranzactii separate in functie de interesul investitorilor. Cum arata “bucataria” in care investitorul suedez in energie verde si-a pregatit vanzarea unui proiect de 99 MW pentru un pret de 200 mil. Euro si care ar putea zgudui anul viitor piata de M&A din Romania cu tranzactii de circa 3 ori mai mari

 

Alin Negrescu, KPMG Romania: Tendintele internationale si locale au impact negativ in sectoare precum componente auto, industria de prelucrare, retail sau sectorul rezidential. Vom vedea investitori noi si investitii in sectorul de aparare, energie verde, logistica si transporturi. Anul 2026 vine cu tinte de conformare ESG pentru companii precum CBAM si regulamentul de defrisari

 

Tamas Vincze, East Grain: In 2025 ne apropiem de investitii de 35 – 40 mil. Euro capital investit plus debt, din care pana la 65% inseamna tranzactii M&A. Ne uitam la tichete M&A de la 2 – 3 mil. Euro pana la 15 mil. Euro. Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata si vedem in timp real o reasezare a capitalului. Ce este in capul listei de prioritati ale unei companii antreprenoriale

 

Dan Huru, MeetGeek: In zona de tech, totul este accelerat de efectul AI – rundele se inchid mai repede, produsele si bazele de clienti cresc mai repede. Produsele sunt mult mai avansate decat piata, dar piata nu este pregatita sa adopte zona AI. Am luat pana acum in total finantare de circa 3 mil. Euro de la investitori si ne dorim sa crestem de 4 – 5 ori in urmatoarele 12 luni

 

George Badescu, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Traim un timp al cresterilor de taxe si al repozitionarilor dupa pandemie care creeaza consumatorilor un sentiment de prudenta, o atitudine defensiva. In retail, este asteptata o crestere de 1% in 2025 vs 2024, iar investitiile vor continua, insa nu la nivelul anterior. “Ar fi o surpriza sa vedem noi tranzactii in viitorul apropiat”

 

 

 

Sursa foto: KPMG.

Alin Negrescu, KPMG Romania: Tendintele internationale si locale au impact negativ in sectoare precum componente auto, industria de prelucrare, retail, utilitati sau sectorul rezidential. Vom vedea investitori noi si investitii in sectorul de aparare, energie verde, logistica si transporturi. Anul 2026 vine cu tinte de conformare ESG pentru companii precum CBAM si regulamentul de defrisari

“Nu stiu daca am mai intalnit un context atat de complex si de complicat, cu foarte multe transformari, cu foarte multe presiuni care vin din zona geopolitica, comerciala si, bineinteles, sociala, fapt care face ca in zona de business, fiecare economie, fiecare companie sa fie intr-o stare permanenta de alerta”, a declarat Alin Negrescu, Tax Partner &  Head of Indirect Tax la firma de consultanta si audit in cadrul KPMG Romania, la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Este un intreg amalgam de masuri si presiuni care vin din partea SUA. Fie ca ne referim la presiunile de natura geopolitica, vedem o repozitionare a SUA sub administratia Trump in ceea ce priveste relatia cu China, relatia cu UE.Este cu certitudine o negociere, un proces extrem de dur si de complicat pe care administratia SUA l-a initiat si daca vorbim de Europa vedem cat sunt de dure si de complicate sunt aceste negocieri. Avem acest 15% tarife vamale care sunt la nivel declarativ agreate, dar ele nu au intrat inca in piata. Vedem ce mai urmeaza”, a spus consultantul KPMG.

“Toate chestiunile astea ne afecteaza. Toate aceste chestiuni au un impact foarte mare pe ceea ce inseamna presiune asupra pietelor. Vedem o volatilitate foarte mare asupra pietelor ca vorbim de energie, ca vorbim de alte zone. Este o volatilitate si o incertitudine destul de mare. Vedem o presiune foarte mare pe lanturile comerciale, fluxurile de aprovizionare, o reasezare, o fragmentare foarte mare a acestor fluxuri. Si aici, daca ne gandim la Romania, sunt foarte multe provocari, dar noi cred ca avem foarte multe oportunitati pe care daca stim sa jucam inteligent, le putem fructifica cu foarte mare succes.”, a punctat Alin Negrescu.

Potrivit acestuia, se simte o prudenta din partea investitorilor dinafara tarii, care nu este legata de ceea ce se intampla la nivel local, ci este conectata mai degrabă cu tendintele inregistrate la nivel regional si global.

Astfel, sunt ingrijorari din partea investitorilor din industria de prelucrare cum este cazul industriei textile cu companii care au inchis sau si-au revizuit planurile de investitii

Pe de alta parte, sunt asteptate sa vina investitii in sectoare precum sectorul de aparare, energie verde, logistica, transporturi pe fondul unor repozitionari din Asia catre Europa.

“Vedem o preocupare din ce in ce mai mare si nu doar a Romaniei, a foarte multor economii, a foarte multor state in ceea ce priveste independenta energetica. Romania are mari oportunitati. Am vazut in ultimii ani o dinamica foarte buna in ceea ce priveste tranzitia catre energia verde, foarte multe proiecte pe zona de energie verde. Vedem ce se intampla cu proiectul Neptun Deep. Sunt foarte multe oportunitati si Romania are nu numai o pozitionare, dar si o oportunitate foarte mare de a atrage aceste investitii”, este de parere consultantul KPMG.

“Exista un interes foarte mare chiar daca poate dinamica investitiilor in acest segment nu a fost una cel putin in ultima vreme foarte sustinuta sau am vazut o stagnare, dar interesul exista. Discutiile pe care le avem cu diferite companii care se uita catre Romania ne dovedeste acest lucru. Avem si zona de defense (industria de aparare, n.r.). Vedem toate discutiile care au loc pe tot ceea ce inseamna conflictul pe care il avem in Ucraina – agresiunea Rusiei asupra Ucrainei si tot contextul de suport care se creeaza in zona Ucrainei”, a adaugat acesta.

“Sunt foarte multe discutii pe care si noi ca si companie de consultanta le avem atat cu autoritatile din Romania, Comisia Europeana, dar si investitori care se uita la Romania ca la o piata nu doar de desfacere, de vanzare a unor produse de <<defence>> (industria de aparare, n.r.), dar si ca o piata pentru productia acestor echipamente, munitie”, sustine Alin Negrescu.

“Este o oportunitate extraordinara si trebuie sa prindem acest tren. Pe langa investitiile in infrastructura, investiitile in zona de defense in perioada urmatoare vor fi un tren pe care suntem obligati sa il prindem. Stim foarte bine de acest proiect SAFE. Sunt foarte multe fonduri care vin pe zona asta”, afirma consultantul KPMG

 

Ce impact au noile masuri fiscale anuntate asupra sectoarelor din economie

“In primul rand, cand vorbim de majorarea ratei de TVA ne ducem cu impactul direct pe ceea ce inseamna zona de consum, deci tot ce inseamna parte de retail, productie de bunuri de larg consum. Toata zona aceasta este direct impactata de aceasta majorare. Si nu doar majorarea de TVA, ci toata reasezarea cotelor de TVA. Se vede, se simte deja un impact in zona de imobiliare, in special pe zona de rezidential. Dupa aceea, cred ca pe zona a ceea ce inseamna partea de utilitati, avem si acolo un impact semnificativ, care este cauzat, pe de o parte de masurile fiscale, dar si de masurile care tin de partea sociala, de suport pe care statul il acorda pe partea de preturi la energie”, a subliniat Alin Negrescu.

“Cresterea de TVA si sa nu uitam de cresterile de accize care s-au dus in combustibili si care se reflecta dupa aceea in lant pe absolut orice domeniu pentru ca avem un efect de propagare si eu, sincer, sper ca aceste masuri de crestere a fiscalitatii sa se diminueze sau sa se stabilizeze cumva pentru ca din punctul meu de vedere marea problema a Romaniei este in zona de cheltuieli bugetare si de colectare. Trebuie sa ne axam pe masuri de imbunatatire a colectarii, trebuie sa ne concentram, din punctul meu de vedere, in prima parte a anului viitor pe masuri de relansare a motorului economiei pentru ca avem nevoie de asa ceva”, a precizat consultantul KPMG.

„Avem nevoie de o absorbtie extraordinar de buna pe ceea ce inseamna fonduri europene, sa investim foarte tare in infrastructura pentru ca, fara aceste lucruri, toate aceste masuri fiscale, nu cred ca vor da rezultatul scontat si anume acela de reducere a deficitului bugetar. Am vazut acum tinta declarata de catre premier care este acum undeva la 8,4%. Din punctul meu de vedere, e foarte dificil sa il tinem (deficitul, n.r.) sub 9% la finalul anului”, a adaugat acesta.

 

Care este impactul tendintelor internationale si locale in sectorul componentelor auto si al pietelor industriale

“Sectorul automotive (componente auto), pe langa faptul ca este un sector extrem de important pentru economia romaneasca, este peste 10% din PIB, care este conectat la ceea ce inseamna exporturi pentru ca in jur de 85% – 90% din ceea ce se produce in Romania se exporta fie ca vorbim despre exporturi inafara UE, fie ca vorbim de livrari catre UE”, a semnalat Alin Negrescu, Alin Negrescu, Head of Automotive & Industrial Markets in cadrul KPMG Romania.

“El trece prin aceste zbateri, nu este strain de ceea ce se intampla la nivel global. Pentru ca tot ceea ce vorbeam cu razboaiele comerciale, cu ceea ce se intampla pe zona de repozitionare geopolitica in economia globala au un impact indirect si asupra sectorului romanesc si in special asupra sectorului automotive. El este conectat direct la ceea ce inseamna economia si fluxurile globale si automat avem niste presiuni foarte mari. A scazut foarte mult cererea, avem această presiune care vine din zona de tranzitie catre economia verde, catre partea de electrificare si toata zona aceasta, poate nu a fost foarte bine administrata la nivel de UE daca ne uitam la ceea ce se intampla cu competitivitatea, concurenta cu piata chineza si la ceea ce se intampla cu producatorii de automobile din China”, a adaugat acesta.

“Sunt presiuni foarte mari si probabil ca in perioada urmatoare ne vom astepta si la restructurari in ceea ce priveste personalul si la restructurari in ceea ce priveste business-ul acestor companii. Vedem deja in zona automotive in Romania in randul marilor companii anumite reorganizari, anumite vanzari, anumite splitari de companii. Probabil ca o sa urmeze si in perioada imediat urmatoare pana cand vom avea o anumita stabilizare pentru ca noi depindem de ceea ce se intampla la nivel global”, a mentionat consultantul KPMG.

Potrivit acestuia, Romania este un pion important in ceea ce priveste sectorul auto in Europa.

“Suntem in top 5 – 6 economii cu industrie automotive extrem de dezvoltata si avem si doi mari producatori de automobile in Romania”, afirma Alin Negrescu.

“Deci cu siguranta vom avea in perioada urmatoare cateva zbateri pe acest sector, inclusiv pe sectorul industrial, de industrial markets (piete industriale) cred ca lucrurile vor fi destul de tulburi in perioada urmatoare. Acest lucru vine alimentat cumva si de ceea ce se intampla la nivelul economiei locale, si ma refer aici la masurile fiscale. Vedem o presiune care vine din zona asta de fiscalitate, care sper ca se vor incheia, se vor stabiliza, nu vom mai avea niste cresteri de taxe in perioada urmatoare pentru ca toate aceste schimbari pun o presiune foarte mare pe sectorul de business in general, nu doar pe automotive”, a punctat reprezentantul KPMG Romania.

“Inflatia care se pare ca va ajunge undeva in jur de 10% la finalul anului, dupa cum am vazut niste estimari ale Bancii Nationale in zona aceasta, va avea si ea un impact semnificativ.”, a adaugat el.

 

Tintele de conformare ale companiilor la politicile ESG pentru 2026: Taxa pe carbon si regulamentul de defrisari

“ESG-ul devine din ce in ce mai important si chiar daca global si regional la nivelul UE asistam la o oarecare reducere a ritmului de implementare pe zona asta de transparentizare si raportare, sustenabilitatea devine limbajul comun al economiei si pana la urma este esentiala pentru sustenabilitatea unei afaceri”, este de parere Alin Negrescu.

“Pentru anul viitor avem tinte in ceea ce priveste CBAM-ul (Mecanismul de Ajustare la Frontiera pentru Carbon, asa – numita taxa pe carbon – n.r.) si regulamentul in ceea ce priveste defrisarile care este acum intr-o discutie legata de termen. Se incearca, este o presiune destul de mare la nivelul Comisiei Europene de a se amana termenul de implementare care este prevazut pentru anul viitor. Si această presiune vine pe de o parte din nevoia de a acorda mai mult timp companiilor de a se pregati pentru acest tip de raportare si, pe de alta parte, vine si din ceea ce se intampla la nivel global si cu competitivitatea sau nevoia de a ramane competitivi in fata pietelor externe Uniunii Europene”, a precizat consultantul KPMG.

“Pe CBAM, lucrurile merg in continuare. Incepand de la anul, vom intra intr-o obligativitate, deci suntem intr-o perioada de tranzitie continua in ceea ce priveste aceste raportari. Dar ce pot sa spun este ca se simte cel putin la nivelul companiilor multinationale se simte o presiune din ce in ce mai mare care vine de la grup catre local cu privire la conformarea la toate aceste standarde pentru ca pana la urma vorbim de o anumita amprenta pe care companiile trebuie sa si-o impuna in ceea ce priveste aceste raportari de sustenabilitate cu impact in absolut toate domeniile. Vorbim de accesul la finantare – in ziua de astazi orice finantare care se discuta pune din ce in ce mai mult accent pe partea de sustenabilitate si ESG, pe aceasta parte a raportarii companiilor”, a mai spus Alin Negrescu, Tax Partner &  Head of Indirect Tax al KPMG Romania, in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Supporting Partners ai MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025 sunt Sancons Capital & Investment si Vetimex Capital.

 

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025

 

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential

 

Marius Cara, European Investment Bank Group: Ne uitam la cateva tranzactii de project finance in Romania. Cautam sa co-investim alaturi de alte institutii financiare internationale pentru ca noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea unui proiect. EIB a intrat actionar cu o investitie de capital de 30 mil. Euro in proiectul eolian Pestera 2 de peste 500 mil. Euro al investitorului financiar Copenhagen Infrastructure Partners

 

Cristian Nacu, IFC: Ne uitam la tranzactii prin care sa luam direct participatii equity sau quasi equity in companii, unde putem prelua pana la maxim 20% din actiuni. Am facut deja finantari de circa 500 mil. USD si abia a trecut primul trimestru din noul an financiar, deci ne asteptam sa depasim si in acest an 2 mld. USD fonduri proprii si fonduri atrase. “Vrem sa sprijinim anumite companii de stat sa acceseze finantari comerciale de la IFC”

 

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: In octombrie – noiembrie, vom avea noua emisiune de titluri Samurai pe piata japoneza, la care asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Este posibil ca noua emisiune Samurai sa depaseasca emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro de anul trecut, vom vedea care este feedback-ul investitorilor. La emisiunile de titluri Fidelis, daca se pastreaza interesul investitorilor pentru transele mai lungi, vom testa piata cu maturitati mai mari

 

Liviu Dobre, Agricover: Mai bine de 1,5 mld. RON din finantarile pe care le atragem vin de la institutii financiare internationale precum EBRD, IFC sau BSTDB. Piata de capital este o oportunitate pentru noi chiar si la nivel de emisiune de obligatiuni, insa asteptam momentul potrivit pentru ca astazi costurile de finantare de pe piata de capital romaneasca sunt prea ridicate pentru a putea oferi ceva competitiv catre clientii nostri. Revine Agricover cu IPO pe bursa? “Nu vedem nimic in plan apropiat. Vrem sa ne concentram pe crestere”

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Din pachetul de finantare bancara de circa 150 mil. Euro contractat pentru Pehart, circa 125 mil. Euro reprezinta finantare sustenabila. Intregul nostru portofoliu din Romania, care mai include proiecte de energie regenerabila si paduri, este verde sau legat de sustenabilitate. Cea mai mare parte a fondului nostru de energie regenerabila este concentrat in Romania, unde avem 357 MW dintr-un portofoliu de 390 MW, iar investitiile totale depasesc 250 mil. Euro din care o mare parte va fi finantata prin debt

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Obligatiunile sustenabile si in format verde au o pondere intre 10% si 20% intr-un fond de obligatiuni in Euro pe care il administram, dar, probabil, ca aceasta pondere va creste. Emisiunile corporative de valori mai mici sunt mai putin preferate chiar daca sunt sustenabile. Vedem un interes al clientilor catre diversificare, inclusiv diversificare internationala, in portofoliile administrate, unde expunerea pe instrumente cu venit fix a scazut in ultimii ani de la 80% catre 60%

 

Richard Wilkinson, CTP: Circa 7 mld. Euro, adica aproape 80% din toata baza noastra de finantare la nivel de grup, inseamna finantare verde sau cu un link ESG. Evaluarile de active din Romania vor continua sa creasca pe termen lung. “Oamenii inteleg ca diferenta de randament intre un activ din Romania si unul din Germania este prea mare, iar riscurile de lichiditate din Romania sunt exagerate”

 

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Pregatim vanzarea unui proiect de 300 MW in 2026, care va fi cu adevarat o tranzactie mare. Si suntem acum la momentul ofertelor neangajante pentru vanzarea unui proiect de 77 MW. Cele doua proiecte pot fi vandute impreuna sau vor fi doua tranzactii separate in functie de interesul investitorilor. Cum arata “bucataria” in care investitorul suedez in energie verde si-a pregatit vanzarea unui proiect de 99 MW pentru un pret de 200 mil. Euro si care ar putea zgudui anul viitor piata de M&A din Romania cu tranzactii de circa 3 ori mai mari

 

Alin Negrescu, KPMG Romania: Tendintele internationale si locale au impact negativ in sectoare precum componente auto, industria de prelucrare, retail sau sectorul rezidential. Vom vedea investitori noi si investitii in sectorul de aparare, energie verde, logistica si transporturi. Anul 2026 vine cu tinte de conformare ESG pentru companii precum CBAM si regulamentul de defrisari

 

Tamas Vincze, East Grain: In 2025 ne apropiem de investitii de 35 – 40 mil. Euro capital investit plus debt, din care pana la 65% inseamna tranzactii M&A. Ne uitam la tichete M&A de la 2 – 3 mil. Euro pana la 15 mil. Euro. Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata si vedem in timp real o reasezare a capitalului. Ce este in capul listei de prioritati ale unei companii antreprenoriale

 

Dan Huru, MeetGeek: In zona de tech, totul este accelerat de efectul AI – rundele se inchid mai repede, produsele si bazele de clienti cresc mai repede. Produsele sunt mult mai avansate decat piata, dar piata nu este pregatita sa adopte zona AI. Am luat pana acum in total finantare de circa 3 mil. Euro de la investitori si ne dorim sa crestem de 4 – 5 ori in urmatoarele 12 luni

 

George Badescu, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Traim un timp al cresterilor de taxe si al repozitionarilor dupa pandemie care creeaza consumatorilor un sentiment de prudenta, o atitudine defensiva. In retail, este asteptata o crestere de 1% in 2025 vs 2024, iar investitiile vor continua, insa nu la nivelul anterior. “Ar fi o surpriza sa vedem noi tranzactii in viitorul apropiat”

 

 

 

Photo: OX2.

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Pregatim vanzarea unui proiect de 300 MW in 2026, care va fi cu adevarat o tranzactie mare. Si suntem acum la momentul ofertelor neangajante pentru vanzarea unui proiect de 77 MW. Cele doua proiecte pot fi vandute impreuna sau vor fi doua tranzactii separate in functie de interesul investitorilor. Cum arata “bucataria” in care investitorul suedez in energie verde si-a pregatit vanzarea unui proiect de 99 MW pentru un pret de peste 200 mil. Euro si care ar putea zgudui anul viitor piata de M&A din Romania cu tranzactii de circa 3 ori mai mari

“Dimensiunea portofoliului nostru la acest moment este de 1 GW, chiar un pic peste 1 GW, care inseamna cele doua proiecte in constructie plus multe alte proiecte, dar proiecte medii si mari. Portofoliul este preponderent eolian, adica in proportie de circa 80 – 90%. Si este in diverse faze”, a declarat Lacramioara Diaconu – Pintea, Country Manager al OX2 Romania, la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Iar noi ne propunem sa crestem acest portofoliu. Practic, noi am dublat portofoliul in aproape un an, atat prin crestere organica, cat si prin achizitii. In continuare, am cumparat si ne uitam in piata sa achizitionam proiecte in diverse stadii de dezvoltare. Evident, componenta de racordare la retea este una foarte importantă”, a subliniat Lacramioara Diaconu – Pintea.

Ce tranzactii de vanzare mai are in pregatire investitorul in energie regenerabila OX2 in Romania?

“Cu privire la tranzactii viitoare, in momentul de fata suntem cu un proiect lansat in piata deja de 77 MW pentru care am structurat un proces de M&A si suntem in curand la momentul in care primim oferte neangajante din partea investitorilor si vedem un interes ridicat”, a punctat Contry Managerul OX2 Romania.

“Este un proiect care va fi pus in functiune la sfarsitul anului 2027”, a adaugat Lacramioara Diaconu – Pintea.

“Si anul viitor, adica aproape in acelasi timp, dar decalat cu vreo 2 – 3 luni, vom mai avea o alta tranzactie pe care vrem sa o finalizam tot in cursul anului viitor. Deci, ambele tranzactii incep in cursul acestui an, dar se vor finaliza in 2026 cand ajung si la FID (decizie finala de investitie)”, a semnalat ea.

“Acela este un proiect de 300 MW, deci este cu adevarat o tranzactie mare.”, a mentionat Country Manager-ul OX2 Romania.

“Ele vor putea fi si impreuna tranzactionate sau ca doua tranzactii separate. Urmeaza sa vedem in functie de interesul pe care il vor avea investitorii”, a precizat Lacramioara Diaconu – Pintea din postura vanzatorului.

In 2024, investitorul de talie internationala OX2 de origine suedeza a vandut un proiect de 99 MW pentru circa 214 mil. Euro, ceea ce indica un calibru de circa 3 ori mai mare in cazul tranzactiei de vanzare a proiectului de 300 MW, care are potentialul de a deveni una dintre cele mai mari tranzactii din 2026 de pe piata de fuziuni si achizitii din Romania.

“Tranzactia din 2025 cu Helleniq Renewables este pentru un proiect de 96 MW din judetul Galati. Ce a insemnat aceasta tranzactie? Nu doar preluarea drepturilor de proiect, adica un proiect ready to build, dar a marcat si un FID (final investment decision) al proiectului. Practic, noi OX2 am structurat si un PPA, care a fost semnat anterior tranzactiei de catre noi cu Ahold Delhaize – cei care in Romania detin Mega Image si Profi, si care sunt un jucator mare la nivel global. A insemnat si faptul ca noi am semnat si tot procurement-ul, toata achizitia de turbine cu Vestas, tot EPC-ul de electrice si civile, care inseamna practic ca esti gata sa incepi sa construiesti acel proiect si, in cazul lor, finantarea urmeaza sa fie structurata ulterior”, a explicat Lacramioara Diaconu – Pintea.

“Dar in alte situatii, cum a fost in tranzactia de anul trecut, un investitor ar structura si finantarea prin project finance la acest moment pentru a se asigura ca are fondurile necesare daca doreste structurarea finantarii prin project finance”, a nuantat ea.

“Intr-adevar, cele doua proiecte (cel de 99 MW vandut in 2024 si cel de 96 MW vandut in 2025, n.r.) sunt legate pentru ca, practic, proiectele sunt unul langa celalalt. Cel de anul trecut de 99 MW este deja in constructive. Suntem la a patra turbina montata, tot cu tehnologie Vestas, deci setup-ul este identic, cu diferenta, cum spuneam, ca in acel caz Nala Renewables a si structurat ca si parte din pachetul de semnare o finantare prin project finance la vremea respectiva cu Erste, BCR si ulterior au sindicalizat si catre alte banci”, a semnalat Country Managerul OX2.

“Iar la vremea respectiva, aveam un PPA si mai mare, practic, cel mai mare PPA din Romania cu 70% din capacitatea proiectului de 99 MW contractata la acea vreme cu un mare jucator global. In curand pe la jumatatea lunii octombrie vom putea spune si care este aceasta contraparte pentru ca pana acum a fost solicitarea lor sa nu publicam acest lucru”, a precizat Lacramioara Diaconu – Pintea.

“Deci, avem in spate doua PPA-uri semnate si structurate de noi OX2. Este unul dintre punctele noastre forte pe langa faptul ca stim sa construim si sa operam proiecte eolienne, dar si solare si BESS (baterii, n.r.). Stim sa structuram PPA-uri si suntem mandri ca avem aceste doua proiecte in constructie la acest moment. Suntem singurul operator din Romania care construieste in acelasi timp doua proiecte eoliene”, sustine ea.

Lacramioara Diaconu – Pintea a fost numita in ianuarie 2023 pe pozitia de Country Manager al OX2 in Romania, avand o experienta indelungata de executiv pe piata de energie din Romania, unde a detinut pozitii de conducere, inclusiv cea de membru al Directoratului OMV Petrom – cea mai mare companie din Romania.

 

OX2 a cumparat proiecte de 250 MW in 2025 pe piata din Romania. Cum se uita la oportunitatile de pe piata locala

“Suntem un cumparator foarte pretentios pentru ca, la randul nostru, stim cum trecem prin acest proces de la T zero si stim la ce sa ne uitam. Evident ca este importanta resursa de vant sau resursa de soare, daca este cazul sa cumparam un proiect fotovoltaic. Sincer, nu am cumparat fotovoltaic pentru ca au fost extrem de ridicate preturile, nejustificat de ridicate incat nu mai exista un <<business case>> la sfarsitul zilei. Si asta era in urma un an, iar lucrurile au evoluat exact in aceasta directie. Preturile au scazut foarte mult”, afirma Lacramioara Diaconu – Pintea.

“Nu excludem sa cumparam PV (proiect fotovoltaic, n.r.) daca sunt preturi foarte rezonabile de achizitie si conditii foarte bune in ansamblu – care inseamna nr. 1 resursa, apoi daca este o conexiune la retea ca si calendar intr-un orizont de timp cat mai scurt, nu dupa 2030 unde se duc foarte multe ATR-uri si contracte de racordare care exista la momentul actual in piata”, a detaliat ea.

“Sunt 60 GW de proiecte si PV si eoliene cu contracte de racordare sau ATR. Cu siguranta, eu tot spun acest procent, poate 10% – 15% din numarul acestor proiecte se vor construi vreodata.”, a subliniat Country Manager-ul pentru Romania al OX2.

“Dar, din pacate, ele congestioneaza reteaua astfel incat in momentul in care vrei cu adevarat sa duci mai departe un proiect, care poate e foarte bun din toate aspectele – conexiunea la retea ca si cost, insa nu ca si durata,  resurse de vant, conditii de mediu, conditii de inaltime pentru ca poti avea niste avize foarte restrictive, mai ales din perspectiva inaltimii maxime pe care poti sa o folosesti, sa nu le poti conecta intr-un orizont scurt de timp”, a adaugat Lacramioara Diaconu – Pintea.

“Este ceva la care ne uitam foarte atent in acest moment – cum se poate descongestiona reteaua de pe hartie. Avem 5% garantie la emiterea ATR-ului introdusa de curand care va filtra, cu siguranta, va descongestiona, insa nu este suficient de rapid procesul pentru ca toata lumea mai cauta portite de scapare”, a mentionat aceasta.

“In general, noi am filtrat, am incercat sa cumparam mai mult si nu am reusit pentru ca nu am gasit calitatea pe care o cautam si toate aceste criterii importante a fi bifate nu le-am identificat la proiecte la care ne-am uitat. Am reusit sa cumparam anul acesta 250 MW, acum ne uitam la un pipeline de 1 GW. Dar cu multe dificultati, trebuie sa recalibram, sa luam proiectele respective si sa le imbunatatim. Sunt foarte scumpe conexiunile la retea si unele sunt foarte indepartate (ca timeline, n.r.)”, a semnalat investitorul in energie regenerabila.

 

Cum isi finanteaza OX2 achizitiile de pe piata de energie verde

“Noi finantam cu equity (capital) mare parte din dezvoltare si, fireste, daca pentru a securiza niste sloturi de exemplu transformatoare sau chiar si sloturi pentru livrarea echipamentelor critice cu privire la turbine, anterior unui FID (decizie finala de investitie) se mai pot angaja anumite sume, evident, ca ajungem si la debt (datorie), adica la fonduri prin linii de finantare la nivel de grup”, a raspuns Lacramioara Diaconu – Pintea.

“Deci, nu finantam deocamdată in alte moduri aceste proiecte ale noastre pe care le avem in Romania”, a precizat ea.

Potrivit acesteia, OX2 la nivel de grup a avut la inceputul anului o decizie finala de investitie pentru un proiect de 700 MW in Finlanda, pe care il construieste si il tine pe bilantul propriu, care a fost finantat cu project finance printr-o sindicalizare bancara la care a participat un consortiu de cateva banci la nivel global si a fost una dintre cele mai mari finantari din industrie din 2025.

“La achizitii este importanta structura. Dincolo de suma pe care o platesti in functie de unde e piata la un anumit moment, este si calitatea proiectului – daca ai o resursa de vant cu un factor de capacitate de 35% – 37%, atunci este un proiect bun. Acesta este numarul de ore de vant intr-un an pe care il poti avea intr-o anumita zona. Daca este un factor de capacitate slabut, automat si pretul tranzactiei este altul”, explica Lacramioara Diaconu – Pintea.

“Sau daca este o conexiune la retea foarte buna, este un pret mai bun. Daca termenul este dincolo de 2030 si este 300.000 – 400.000 Euro pe MW costul doar ca sa te conectezi, nu mai e un proiect atat de bun. Nu mai platesti un premium la achizitie”, a adaugat ea.

“Dar structura este foarte importantă, noi cautam o structura <<back – loaded>> (in care obligatiile de plata sunt, de regula, catre finalul unei perioade contractuale agreate, n.r.), cu un <<signing bonus>> minimal dupa care incepem sa platim niste <<milestone payments>> (plati prevazute la momentul realizarii unei anumite borne a proiectului, n.r.) in functie de progresul proiectului. Daca dezvoltatorul de la care cumparam, practic, noi co-dezvoltam in acel moment, daca reuseste sa aduca proiectul la o faza mai avansata, mai platim o suma pentru progres”, a precizat Country Manager-ul pentru Romania al OX2.

“In general, este important si succesul nostru, adica daca nu reusim sa vindem un proiect atunci si dezvoltatorul primeste acel milestone payment legat de succesul nostru, chiar daca proiectul este ready to build si este o plata atasata acelui ready to build si ea nu se apropie de 100%. Daca noi reusim ca proiectul sa fie vandut, succesul meu este si succesul lui. Si atunci primeste o suma importantă si la sfarsit cand il punem in functiune, dezvoltatorul de la origini mai primeste si el o suma. Deci, practic, ramane co-interesat pana proiectul este pus in functiune”, afirma Lacramioara Diaconu – Pintea.

Cat de mare este investitia OX2 pe piata din Romania pana acum?

“Fiecare proiect inseamna cateva sute de mii euro pe MW investiti ca sa il aduci la o anumita faza si ce platim noi la dezvoltatori. Pot fi cateva milioane bune pe fiecare proiect in functie de faza in care l-ai adus. Daca ar fi sa trag acum o linie, probabil, ne ducem undeva la 50 – 100 mil. Euro. Probabil ca 100 mil. Euro nu, dar undeva spre 50 mil. Euro am putea sa ne ducem cu tot ce am investit in Romania in momentul de fata”, estimeaza Country Manager-ul OX2 Romania.

“OX2 este parte dintr-unul dintre cele mai mari fonduri de private equity la nivel global EQT, care este cu sediul in Suedia, deci este un fond nordic, dar cu investitii in foarte multe companii la nivel global. EQT a gasit ca OX2 are un format si un model de business care poate fi imbunatatit, motiv pentru care suntem nu doar pe modelul initial de business al OX2, dar am devenit si un hybrid IPP, ceea ce inseamna ca o parte din investitiile noastre vor ramane in portofoliu si pe bilantul nostru”, explica Lacramioara Diaconu – Pintea.

“Romania daca va avea si un context de investitii foarte bun va intra pe acest model. Pana atunci proiectele pe care noi le dezvoltam, le construim si le operam, merg catre un investitor. Deci, practic, noi contribuim la atragerea unui investitor de calibru international in Romania”, a adaugat ea.

 

Ce impact au tendintele internationale si locale asupra investitorilor de pe piata de energie verde

“La acest moment nu este ceva foarte clar conturat in sensul in care se poate vedea in costul cu principalele echipamente. Dar <<big money>> (bani multi) sunt in momentul in care apar sumele foarte mari si cu impactul aferent in momentul in care discuti pretul unei tranzactii cu un investitor si constati ca poate pretul nu este cel pe care il doreai tu pentru ca sunt niste factori de risc pe care Romania ii are atasati”, este de parere Country Manager-ul pentru Romania al OX2.

“Si unul pana de curand era incertitudinea politica. Cred eu ca ne-am mai linistit un pic aici. Pe urma este legat de deficitul bugetar, care tine costul de finantare, deci acel risk free rate pe care il dau obligatiunile de stat, care inca sunt scumpe si automat ridica costul finantarii in Romania si este parte din discount rate-ul pe care il folosesti intr-o evaluare, intr-un discounted cash flow.”, a adaugat Lacramioara Diaconu – Pintea.

“Astfel incat face costul finantarii cu toate riscurile – ca vorbim de deficitul bugetar si obligatiuni, dar si faptul ca este perspectiva de crestere de inflatie si de crestere de taxe, toate se reflecta in acest factor de actualizare weighted average cost of capital (WACC) pe care il folosesti in orice exercitiu de evaluare. Cu cat acesta este mai mare atunci orice investitor care vrea sa aduca bani in Romania, sa investeasca in Romania va cere o rata de rentabilitate mai mare ca sa-si acopere acest cost mai mare decat in alte tari. Iar in competitia asta pentru capital, eu o vad in cadrul grupului, concuram cu Italia, cu Polonia sa atragem inclusiv decizia interna de a deveni IPP si in Romania, adica sa tinem investitiile pe balance sheet-ul nostru. Si daca in Romania este mai scump si automat asteptarea unui investitor este diferita fata de o alta tara, pierdem in competitia pentru capital. Si aici vad eu o ingrijorare pentru ca altfel daca este sa creasca pretul la materii prime – aluminiu, cupru, – nu creste doar in Romania, creste peste tot pe Glob”, precizeaza această.

“Romania are insa avantajul ca este foarte atractiva din perspectiva de enegie eoliana. PV are toata lumea in zona, suntem saturati si noi precum spaniolii si polonezii In schimb si potential dar si un cadru mai echilibrat pentru conectarea, pentru toate conditiile pentru un proiect eolian, Romania are un pas mare in fata in competitia cu Polonia, Italia, dar sunt si alte tari care nu au potentialul pe care nu il avem noi – si regulatory si fizic efectiv sa existe o resursa buna de vant. Avem acest potential pe care ne-am dorit foarte mult, nu numai noi, dar cred ca mai sunt cativa jucatori in piata care pot face diferenta astfel incat sa avem un numar de MW pusi in functiune mult mai mare decat avem in momentul de fata. Avem sub 100 MW, anul acesta poate se mai pun 300 – 400 MW si la anul tot la fel, ceea ce este foarte putin fata de cat putem sa avem si fata de cat este in tintele noastre fata de EU si fata de strategia energetica pe care o avem”, a mai spus Lacramioara Diaconu – Pintea, Country Manager al OX2 Romania, in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Supporting Partners ai MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025 sunt Sancons Capital & Investment si Vetimex Capital.

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025

 

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential

 

Marius Cara, European Investment Bank Group: Ne uitam la cateva tranzactii de project finance in Romania. Cautam sa co-investim alaturi de alte institutii financiare internationale pentru ca noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea unui proiect. EIB a intrat actionar cu o investitie de capital de 30 mil. Euro in proiectul eolian Pestera 2 de peste 500 mil. Euro al investitorului financiar Copenhagen Infrastructure Partners

 

Cristian Nacu, IFC: Ne uitam la tranzactii prin care sa luam direct participatii equity sau quasi equity in companii, unde putem prelua pana la maxim 20% din actiuni. Am facut deja finantari de circa 500 mil. USD si abia a trecut primul trimestru din noul an financiar, deci ne asteptam sa depasim si in acest an 2 mld. USD fonduri proprii si fonduri atrase. “Vrem sa sprijinim anumite companii de stat sa acceseze finantari comerciale de la IFC”

 

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: In octombrie – noiembrie, vom avea noua emisiune de titluri Samurai pe piata japoneza, la care asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Este posibil ca noua emisiune Samurai sa depaseasca emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro de anul trecut, vom vedea care este feedback-ul investitorilor. La emisiunile de titluri Fidelis, daca se pastreaza interesul investitorilor pentru transele mai lungi, vom testa piata cu maturitati mai mari

 

Liviu Dobre, Agricover: Mai bine de 1,5 mld. RON din finantarile pe care le atragem vin de la institutii financiare internationale precum EBRD, IFC sau BSTDB. Piata de capital este o oportunitate pentru noi chiar si la nivel de emisiune de obligatiuni, insa asteptam momentul potrivit pentru ca astazi costurile de finantare de pe piata de capital romaneasca sunt prea ridicate pentru a putea oferi ceva competitiv catre clientii nostri. Revine Agricover cu IPO pe bursa? “Nu vedem nimic in plan apropiat. Vrem sa ne concentram pe crestere”

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Din pachetul de finantare bancara de circa 150 mil. Euro contractat pentru Pehart, circa 125 mil. Euro reprezinta finantare sustenabila. Intregul nostru portofoliu din Romania, care mai include proiecte de energie regenerabila si paduri, este verde sau legat de sustenabilitate. Cea mai mare parte a fondului nostru de energie regenerabila este concentrat in Romania, unde avem 357 MW dintr-un portofoliu de 390 MW, iar investitiile totale depasesc 250 mil. Euro din care o mare parte va fi finantata prin debt

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Obligatiunile sustenabile si in format verde au o pondere intre 10% si 20% intr-un fond de obligatiuni in Euro pe care il administram, dar, probabil, ca aceasta pondere va creste. Emisiunile corporative de valori mai mici sunt mai putin preferate chiar daca sunt sustenabile. Vedem un interes al clientilor catre diversificare, inclusiv diversificare internationala, in portofoliile administrate, unde expunerea pe instrumente cu venit fix a scazut in ultimii ani de la 80% catre 60%

 

Richard Wilkinson, CTP: Circa 7 mld. Euro, adica aproape 80% din toata baza noastra de finantare la nivel de grup, inseamna finantare verde sau cu un link ESG. Evaluarile de active din Romania vor continua sa creasca pe termen lung. “Oamenii inteleg ca diferenta de randament intre un activ din Romania si unul din Germania este prea mare, iar riscurile de lichiditate din Romania sunt exagerate”

 

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Pregatim vanzarea unui proiect de 300 MW in 2026, care va fi cu adevarat o tranzactie mare. Si suntem acum la momentul ofertelor neangajante pentru vanzarea unui proiect de 77 MW. Cele doua proiecte pot fi vandute impreuna sau vor fi doua tranzactii separate in functie de interesul investitorilor. Cum arata “bucataria” in care investitorul suedez in energie verde si-a pregatit vanzarea unui proiect de 99 MW pentru un pret de 200 mil. Euro si care ar putea zgudui anul viitor piata de M&A din Romania cu tranzactii de circa 3 ori mai mari

 

Alin Negrescu, KPMG Romania: Tendintele internationale si locale au impact negativ in sectoare precum componente auto, industria de prelucrare, retail sau sectorul rezidential. Vom vedea investitori noi si investitii in sectorul de aparare, energie verde, logistica si transporturi. Anul 2026 vine cu tinte de conformare ESG pentru companii precum CBAM si regulamentul de defrisari

 

Tamas Vincze, East Grain: In 2025 ne apropiem de investitii de 35 – 40 mil. Euro capital investit plus debt, din care pana la 65% inseamna tranzactii M&A. Ne uitam la tichete M&A de la 2 – 3 mil. Euro pana la 15 mil. Euro. Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata si vedem in timp real o reasezare a capitalului. Ce este in capul listei de prioritati ale unei companii antreprenoriale

 

Dan Huru, MeetGeek: In zona de tech, totul este accelerat de efectul AI – rundele se inchid mai repede, produsele si bazele de clienti cresc mai repede. Produsele sunt mult mai avansate decat piata, dar piata nu este pregatita sa adopte zona AI. Am luat pana acum in total finantare de circa 3 mil. Euro de la investitori si ne dorim sa crestem de 4 – 5 ori in urmatoarele 12 luni

 

George Badescu, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Traim un timp al cresterilor de taxe si al repozitionarilor dupa pandemie care creeaza consumatorilor un sentiment de prudenta, o atitudine defensiva. In retail, este asteptata o crestere de 1% in 2025 vs 2024, iar investitiile vor continua, insa nu la nivelul anterior. “Ar fi o surpriza sa vedem noi tranzactii in viitorul apropiat”

 

 

 

Sursa: CTP.

Richard Wilkinson, CTP: Circa 7 mld. Euro, adica aproape 80% din toata baza noastra de finantare la nivel de grup, inseamna finantare verde sau cu un link ESG. Evaluarile de active din Romania vor continua sa creasca pe termen lung. “Oamenii inteleg ca diferenta de randament intre un activ din Romania si unul din Germania este prea mare, iar riscurile de lichiditate din Romania sunt exagerate”

“Sincer, practic, tot ce am facut in ultimii 3 – 4 ani este sustenabil, fie ca vorbim despre emisiuni cu obligatiuni verzi ori credite bancare cu componenta ESG. Tot ce facem acum este verde sau are un link ESG. In ceea ce priveste baza totala de finantare, probabil ca este peste 80% la acest moment (nivelul finantarii cu componenta ESG din totalul finantarii grupului, n.r.), deci in jurul a 7 mld. Euro”, a declarat Richard Wilkinson, CFO al grupului imobiliar CTP, la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Am luat in vara un imprumut sindicalizat de 500 mil. Euro. In acest an, am avut angajamente de peste 1,2 mld. Euro de la peste 10 entitati internationale diferite din Europa si, de asemenea, din Asia”, a punctat directorul financiar al grupului CTP, care a investit peste 1 mld. Euro pe piata de logistica din Romania.

Potrivit acestuia, proiectele respecta criteriile EPC aferente activelor verzi pentru cladiri noi si instalarea de centrale fotovoltaice.

In iulie 2025, CTP a anuntat semnarea unei facilitati de imprumut sindicalizat negarantat corelat cu obiective de sustenabilitate de 500 mil. Euro, dupa ce in primavara a avut o emisiune de obligatiuni verzi.

“Mereu vom emite regulat obligatiuni si vom apela frecvent la imprumuturi din piata bancara pentru ca este natural pentru noi fiind o companie in crestere care activeaza intr-o industrie capital intensiva. Avem nevoie in mod regulat de mai multi bani nu doar pentru a acoperi rambursari care ajung la scadenta, dar si pentru a finanta cresterea viitoare”, a precizat Richard Wilkinson.

“Intr-adevar, ieri (1 octombrie, n.r.) am platit prima emisiune de obligatiuni verzi pe care am emis-o acum 5 ani. A fost o borna frumoasa”, a adaugat acesta.

Este in acest moment CTP concentrata pe partea de finantare catre refinantari a unor datorii contractate anterior sau catre bani noi?

“Este un pic din ambele, dar in acest moment sunt mai concentrati catre bani noi. Nu avem maturitati mari de acoperit in urmatorii 3 ani. Daca te uiti la profilul de maturitati al CTP, suntem destul de flat in ultimii 2 ani”, a comentat CFO-ul grupului CTP.

“Noi suntem la jumatatea acestui an la un cash de 1,3 mld. Euro si suntem confortabili cu asta”, a mai spus acesta.

CTP este cel mai mare investitor imobiliar din sectorul parcurilor de logistica la nivelul Uniunii Europene listat pe bursa, ocupand pozitie de lider pe piata de profil de pe continent, cat si pe cea din Romania.

 

Cum arata pipeline-ul de achizitii al CTP din Romania pana la finele acestui an, dupa ce deja a finalizat o achizitie majora la nivel local

“Nu pot comenta asta. Am fost un cumparator activ in ultimii si ne asteptam ca asta sa continue si sa securizam terenuri atractive in special, dar si active pentru dezvoltare. Daca le vedem, le putem securiza. Ma astept ca asta sa continue, adica sa incercam sa fim achizitivi pe pietele din Europa Centrala, dar si in Europa de Vest, de asemenea”, a raspuns Richard Wilkinson.

Este spatiu inca pentru noi tranzactii M&A pe piata de logistica din Romania sau singura optiune a ramas dezvoltarea organica?

“Este spatiu pentru amandoua. Este o cerere continua si deci un spatiu nou. Am vazut asta in ultimii ani si ne asteptam sa continue sa vedem asta si in anii urmatori. Dar sunt si oportunitati in derulare de achizitii. Nu este usor, nu a fost niciodata asa in Romania, dar daca te uiti suficient de mult si esti suficient de intelligent, vei gasi o cale”, a subliniat reprezentantul CTP.

Potrivit acestuia, CTP are o cota de piata in Romania sub 30%, potrivit ultimelor statistici ale firmei de consultanta imobiliara CBRE.

Cat din banii necesari operatiunilor CTP din Romania vin de la grup?

“Cea mai mare parte a banilor vin de la grup. Avem o singura facilitate de imprumut in Romania cu doua banci – una greceasca (Alpha Bank Romania) si una olandeza (ING). Este singurul lucru pe care il avem din Romania, in rest totul vine de la grup in proportie covarsitoare. Cam trei sferturi din finantare vine de la nivelul grupului”, a semnalat directorul financiar al grupului CTP.

Sunt mai scumpe achizitiile pe piata din Romania fata de anii anteriori?

“Oamenii inteleg ca diferenta de yield (randamentul, n.r.) intre un activ din Romania si, sa spunem, un activ din Germania este prea mare, ca sa spunem simplu. Exagereaza riscurile de lichiditate din Romania. Noi suntem increzatori pe termen lung ca evaluarile de active din Romania vor continua sa creasca”, sustine Richard Wilkinson.

Cat din finantarea unei achizitii M&A este asigurata din datorie?

“Depinde de cumparator si ce este acolo, ce incercam sa facem. Pentru cineva ca noi, suntem la un raport de 45% loan to value (raportul dintre valoarea finantarii si valoarea proiectului finantat, n.r.) care este tinta la nivel de grup. Si suntem confortabili cu acest nivel”, a precizat CFO-ul CTP.

“Insa alti investitori pot avea tinte diferite”, a nuantat acesta.

Cum evolueaza diferenta de randament (yield) intre piata din Romania si pietele de profil din Europa de Vest?

“Ne asteptam sa continue sa se contracte. Daca vorbim la modul general, credem ca in zona Euro nu vor mai fi atat de mari (diferentele de randament, n.r.) pentru o perioada de timp foarte lunga”, a subliniat Richard Wilkinson.

“Cred ca veti vedea o compresie rezonabila a yield-ului in urmatoarele 12 pana la 18 luni in cele mai multe dintre pietele central – europene, in mod similar cu ceea ce s-a intamplat in Cehia in urma cu cativa ani. Astazi, Cehia este la o diferenta undeva pana la 75 puncte de baza (0,7%) fata de Germania, in timp ce Romania este mai degrabă undeva intre 250 puncte de baza pana la 275 puncte de baza (2,5 – 2,75%), ceea ce este o diferenta prea mare”, este de parere directorul financiar al investitorului imobiliar.

Ce impact au tendintele internationale si ultimele trenduri conturate la nivel local asupra operatiunilor si asupra investitiilor CTP?

“Primul lucru pe care il facem este sa ne ascultam chiriasii. Vorbim cu ei si aflam ceea ce vor cu adevarat sa faca si, in functie de asta, decidem daca apetitul este in schimbare in mod pozitiv sau negativ. Acum este o cerere buna din partea chiriasilor si deci nimic nu se va schimba in Romania in opinia noastra. Asta se va schimba daca feedback-ul chiriasilor nostri se va schimba. Daca te uiti la CTP, a fost foarte bun sa se uite dincolo de zgomotul pe termen scurt pe care jurnalistilor le place sa il creeze pentru ca asta vinde ziarul sau povestea devine mai vizibila prin click-uri (clicking stories,lb. eng.)”, sustine Richard Wilkinson.

„Dar, in realitate, trendurile pe termen lung sunt mai importante acolo. Daca te uiti la trendul pe termen lung, Romania ramane una dintre cele mai bune locatii din punct de vedere al costului pentru productia externalizata din Europa, in interiorul UE, in interiorul zonei Schengen, fara bariere in intreaga Europa, cu o forta de muncă tanara, dinamica, bine educata, cu niveluri in crestere ale venitului disponibil. Romania ar trebui sa aiba mai degraba un pic mai mult incredere in sine decat un pic mai putina”, a mai spus Richard Wilkinson, CFO al grupului imobiliar CTP, in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Supporting Partners ai MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025 sunt Sancons Capital & Investment si Vetimex Capital.

 

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025

 

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential

 

Marius Cara, European Investment Bank Group: Ne uitam la cateva tranzactii de project finance in Romania. Cautam sa co-investim alaturi de alte institutii financiare internationale pentru ca noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea unui proiect. EIB a intrat actionar cu o investitie de capital de 30 mil. Euro in proiectul eolian Pestera 2 de peste 500 mil. Euro al investitorului financiar Copenhagen Infrastructure Partners

 

Cristian Nacu, IFC: Ne uitam la tranzactii prin care sa luam direct participatii equity sau quasi equity in companii, unde putem prelua pana la maxim 20% din actiuni. Am facut deja finantari de circa 500 mil. USD si abia a trecut primul trimestru din noul an financiar, deci ne asteptam sa depasim si in acest an 2 mld. USD fonduri proprii si fonduri atrase. “Vrem sa sprijinim anumite companii de stat sa acceseze finantari comerciale de la IFC”

 

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: In octombrie – noiembrie, vom avea noua emisiune de titluri Samurai pe piata japoneza, la care asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Este posibil ca noua emisiune Samurai sa depaseasca emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro de anul trecut, vom vedea care este feedback-ul investitorilor. La emisiunile de titluri Fidelis, daca se pastreaza interesul investitorilor pentru transele mai lungi, vom testa piata cu maturitati mai mari

 

Liviu Dobre, Agricover: Mai bine de 1,5 mld. RON din finantarile pe care le atragem vin de la institutii financiare internationale precum EBRD, IFC sau BSTDB. Piata de capital este o oportunitate pentru noi chiar si la nivel de emisiune de obligatiuni, insa asteptam momentul potrivit pentru ca astazi costurile de finantare de pe piata de capital romaneasca sunt prea ridicate pentru a putea oferi ceva competitiv catre clientii nostri. Revine Agricover cu IPO pe bursa? “Nu vedem nimic in plan apropiat. Vrem sa ne concentram pe crestere”

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Din pachetul de finantare bancara de circa 150 mil. Euro contractat pentru Pehart, circa 125 mil. Euro reprezinta finantare sustenabila. Intregul nostru portofoliu din Romania, care mai include proiecte de energie regenerabila si paduri, este verde sau legat de sustenabilitate. Cea mai mare parte a fondului nostru de energie regenerabila este concentrat in Romania, unde avem 357 MW dintr-un portofoliu de 390 MW, iar investitiile totale depasesc 250 mil. Euro din care o mare parte va fi finantata prin debt

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Obligatiunile sustenabile si in format verde au o pondere intre 10% si 20% intr-un fond de obligatiuni in Euro pe care il administram, dar, probabil, ca aceasta pondere va creste. Emisiunile corporative de valori mai mici sunt mai putin preferate chiar daca sunt sustenabile. Vedem un interes al clientilor catre diversificare, inclusiv diversificare internationala, in portofoliile administrate, unde expunerea pe instrumente cu venit fix a scazut in ultimii ani de la 80% catre 60%

 

Richard Wilkinson, CTP: Circa 7 mld. Euro, adica aproape 80% din toata baza noastra de finantare la nivel de grup, inseamna finantare verde sau cu un link ESG. Evaluarile de active din Romania vor continua sa creasca pe termen lung. “Oamenii inteleg ca diferenta de randament intre un activ din Romania si unul din Germania este prea mare, iar riscurile de lichiditate din Romania sunt exagerate”

 

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Pregatim vanzarea unui proiect de 300 MW in 2026, care va fi cu adevarat o tranzactie mare. Si suntem acum la momentul ofertelor neangajante pentru vanzarea unui proiect de 77 MW. Cele doua proiecte pot fi vandute impreuna sau vor fi doua tranzactii separate in functie de interesul investitorilor. Cum arata “bucataria” in care investitorul suedez in energie verde si-a pregatit vanzarea unui proiect de 99 MW pentru un pret de 200 mil. Euro si care ar putea zgudui anul viitor piata de M&A din Romania cu tranzactii de circa 3 ori mai mari

 

Alin Negrescu, KPMG Romania: Tendintele internationale si locale au impact negativ in sectoare precum componente auto, industria de prelucrare, retail sau sectorul rezidential. Vom vedea investitori noi si investitii in sectorul de aparare, energie verde, logistica si transporturi. Anul 2026 vine cu tinte de conformare ESG pentru companii precum CBAM si regulamentul de defrisari

 

Tamas Vincze, East Grain: In 2025 ne apropiem de investitii de 35 – 40 mil. Euro capital investit plus debt, din care pana la 65% inseamna tranzactii M&A. Ne uitam la tichete M&A de la 2 – 3 mil. Euro pana la 15 mil. Euro. Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata si vedem in timp real o reasezare a capitalului. Ce este in capul listei de prioritati ale unei companii antreprenoriale

 

Dan Huru, MeetGeek: In zona de tech, totul este accelerat de efectul AI – rundele se inchid mai repede, produsele si bazele de clienti cresc mai repede. Produsele sunt mult mai avansate decat piata, dar piata nu este pregatita sa adopte zona AI. Am luat pana acum in total finantare de circa 3 mil. Euro de la investitori si ne dorim sa crestem de 4 – 5 ori in urmatoarele 12 luni

 

George Badescu, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Traim un timp al cresterilor de taxe si al repozitionarilor dupa pandemie care creeaza consumatorilor un sentiment de prudenta, o atitudine defensiva. In retail, este asteptata o crestere de 1% in 2025 vs 2024, iar investitiile vor continua, insa nu la nivelul anterior. “Ar fi o surpriza sa vedem noi tranzactii in viitorul apropiat”

 

 

 

horia braun erdei tsc2022 main

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Obligatiunile sustenabile si in format verde au o pondere intre 10% si 20% intr-un fond de obligatiuni in Euro pe care il administram, dar, probabil, ca aceasta pondere va creste. Emisiunile corporative de valori mai mici sunt mai putin preferate chiar daca sunt sustenabile. Vedem un interes al clientilor catre diversificare, inclusiv diversificare internationala, in portofoliile administrate, unde expunerea pe instrumente cu venit fix a scazut in ultimii ani de la 80% catre 60%

“Ne uitam la toate aceste oportunitati de pe piata, cu precadere pe piata de capital catre actiuni. Ne asteptam sa existe si ceva miscare in sectorul de stat pentru ca exista niste jaloane in PNRR pentru listari, dar anul acesta devine din ce in ce mai ingusta pista de lansare”, a declarat Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Ne uitam, cu siguranta, si la aceasta oportunitate (IPO-ul anuntat de catre Cris-Tim pe piata principala a bursei de la Bucuresti – n.r.) si la alte oportunitati. Stiu ca sunt discutii in diverse faze, dar totdeauna tine si de conjunctura. Sunt multe discutii care se pot concretiza si pe ultima suta de metri se poate renunta din diverse motive legate de piata. Ar fi bine ca tot acest proces, care are o componenta birocratica, sa fie un pic mai suplu”, a punctat Horia Braun – Erdei.

“Nici pe zona de obligatiuni nu stiu daca vom avea neaparat ceva pana la finele anului, mai ales daca vorbim de banci. Acolo cred ca, daca era ceva de emis, s-ar fi emis pana acum pentru ca acolo sunt facute calcule de cerinte de capital. In realitate, bancile nu au nevoie de finantare, cat au nevoie de acel buffer ce tine de capital din perspectiva rezolutiei bancare, acel capital MREL”, a precizat CEO-ul Erste Asset Management, unul dintre cei mai mari manageri de fonduri de investitii de pe piata locala de asset management.

A investit Erste Asset Management Romania in valul de emisiuni corporative din ultimul an, in care au fost atat obligatiuni verzi sau in format sustenabil emise de catre Banca Transilvania, Autonom sau- Electrica, respectiv in emisiuni de obligatiuni in format clasic precum Romgaz si CEC Bank?

“Cu siguranta, le-am avut in vedere pe toate. Nu pot sa dau cifre exacte, am investit in toate, cred ca cu o singura exceptie, insa nu sume foarte mari pentru ca noi administram fonduri ale caror active depind de interesul investitorilor.”, a raspuns Horia Braun – Erdei.

“Probabil, per total, cateva zeci de milioane de lei as zice pe acolo, dar depinde de tipul instrumentului si depinde de emitent si mai ales de amploarea emisiunii”, estimeaza acesta.

“In general, in ultima perioada am fost foarte atenti si cu componenta de lichiditate. Deci emisiunile mai mici sunt mai putin preferate chiar daca sunt sustenabile. Eventual, le cumparam tinand cont de acest criteriu, dar toate fondurile pe care le administram sunt fonduri deschise din care investitorii pot sa rascumpere in orice zi, oricand. Deci, trebuie sa fim pregatiti sa tranzactionam acele obligatiuni pe piata fara sa existe impact asupra pretului astfel incat am preferat emisiunile cu amploare mai mare”, a adaugat CEO-ul Erste Asset Management Romania.

“Ne-am uitat ceva mai atent de data asta la emisiunile in valuta in euro si datorită faptului ca am avut mai mare interes al investitorilor catre astfel de produse. Aceasta a fost o particularitate a ultimei perioade. In general, emisiunile mai mari sunt pe pietele internationale si daca cineva iese pe piata internationala, iese cu suma mai mare pentru ca doar asa face sens”, explica Horia Braun – Erdei.

Cele mai mari investitii au mers catre emisiunile de talie mare ale Bancii Transilvania, Electrica, si Romgaz?

“Da, acolo au fost expuneri mai mari, dar, din nou, nu au fost expuneri foarte mari pentru ca totdeauna ne uitam si la proportia pe care expunerile pe emitenti corporativi o au in portofoliu. Si, trebuie sa fim sinceri, marjele pe care le-au oferit aceste emisiuni fata de titlurile de stat, fata de eurobonduri nu au fost extraordinar de mari. Adica din punct de vedere investitional, atractivitatea nu a fost extraordinar de mare. Sigur, au existat si exceptii”, a spus reprezentantul Erste Asset Management Romania.

Cat ocupa obligatiunile sustenabile si in format verde din ansamblul portofoliului administrat de catre Erste Asset Management?

“Pentru un singur fond, un fond de obligatiuni in Euro, acolo avem o pondere ceva mai mare, as zice undeva intre 10% si 20% din portofoliu, dar probabil ca va creste. Acolo este palpabil. In rest, mai putin”, a raspuns Horia Braun – Erdei.

 

Cum arata expunerile fondurilor de investitii pe titlurile de stat

“Produsele cu expunere pe titluri de stat cu scadente mai lungi, nu numai in cazul nostru, ci la nivelul intregii piete de asset management, in general, au cunoscut iesiri nete de bani. Deci, exista o competitie oarecum fata de titluri Fidelis, daca vorbim in special de acele maturitati mai lungi, adica fonduri clasice de obligatiuni”, afirma Horia Braun – Erdei.

“Pe de alta parte, fondurile de obligatiuni pe termen scurt nu sunt <<money market>>, dar sunt <<money market like>>. Nu putem sa indeplinim criterii de investitii specifice unor fonduri monetare datorită pietei locale, dar sunt in piata multe fonduri care investesc in titluri cu scadente de sub 1 an, sub 2 ani sau sub 3 ani, cu risc evident mai mic si aici exista totusi o nisa in care reusim sa atragem bani, exista active in administrare in crestere, in cazul nostru si la nivel de piata”, a continuat acesta.

“Si exista interes ceva mai mare pentru instrumentele denominate in euro, unde sigur ca si alternativele de a plasa si de a economisi sunt mai limitate, bancile neoferind dobanzi atat de atractive la depozitele bancare”, a spus CEO-ul Erste Asset Management Romania.

“Ne-am gasit cumva nisa, dar este o oarecare inghesuiala acolo in acel segment de piata, si faptul ca Ministerul de Finante emite in conditii diferite competitiv – lipsa impozitarii a acestor plasamente, si, pe de alta parte, modul cum este construita curba de randamente de catre Ministerul de Finante, se tine cont de piata doar pentru scadentele scurte si acolo avem cumva si noi loc. Dar cand se duc catre scadente mai lungi, acolo ofera un plus de randament titlurilor Fidelis care depasesc nivelurile din piata si atunci competitia este mai dificila in acel context”, a semnalat Horia Braun – Erdei.

Cum se vad obligatiunile verzi ale emitentilor suverani in portofoliile administrate de catre Erste Asset Management?

“Deocamdata, avem destul de putine emisiuni din partea statului roman si nu exista o diferentiere destul de clara intre emisiunile verzi si celelalte din perspectiva pricing-ului si al unui interes delimitat cel putin la nivel local”, afirma reprezentantul Erste Asset Management.

“La nivelul grupului nostru, la nivelul companiei – mama, exista o metodologie legata de investitiile sustenabile, care nu tine cont neaparat de tipologia instrumentului, cat mai mult de analiza emitentului. Deci, practic, daca avem un emitent care nu se incadreaza in criteriile de sustenabilitate, nu conteaza ca emite obligatiune verde sau sustainability – linked, nu va putea fi eligibil pentru o investitie intr-un fond incadrat ca sustenabil. Ne uitam la emitent in primul rand, din fericire, Romania se incadreaza, cel putin in criteriile minime, nu neaparat la criteriile maxime, deci nu are loc intr-un fond sustenabil de impact, dar intr-un fond care integreaza criterii de sustenabilitate, acolo poate fi accesat”, a adaugat acesta.

“Grupul nostru are niste destul de ambitioase in ceea ce priveste integrarea criteriilor de sustenabilitate in procesul de investitii si suntem si noi parte din acest proces si ne dorim sa oferim la un moment dat si produse, fonduri de investitii care sa integreze criterii de sustenabilitate, dar nu sa o facem investind pe piete internationale asa cum fac multe alte produse la nivel global si european, ci sa gasim oportunitati si posibilitati de a investi sustenabil in Romania. Si atunci daca avem posibilitatea de a investi in obligatiuni verzi emise de statul roman sau de alte entitati private, ne uitam foarte atent la lucrul acesta si nu as zice neaparat ca facem rabat la randament, dar tinem cont de acest aspect cand luam decizia de investitii si oferim o preferinta mai mare catre genul acesta de instrumente, dar tinand cont si de analiza emitentului”, a subliniat Horia Braun – Erdei.

 

Care este politica de investitii a Erste Asset Management ca investitor LP in fonduri de private equity si cum este impartit portofoliul administrat pe clase de active

“Exista un fond de fonduri de private equity administrat de colegii nostri de la Viena, practic, un prim fond care a fost inchis undeva aproape de 100 mil. Euro si care cred ca a investit si in BlackPeak Capital, dar nu numai. Are o politica regionala si are undeva intre 12 si 15 expuneri pe fonduri de private equity si, probabil, ca se va continua pe acest tip de produs, deci s-ar putea sa vedem ceva follow up in zona această si cu acelasi tip de politica – diversificat, mai multe tipuri de fonduri, se investeste si in fonduri de investitii din Romania, dar si in fonduri din alte tari din regiune. Iar fundraising-ul s-a mai dezmortit un pic, asta e bine de remarcat”, a punctat CEO-ul Erste Asset Management Romania.

“Unde ne plasam noi cumva in piata? Suntem pe locul 4 ca si active in administrare pentru fonduri locale, dar asta si pentru ca avem o oarecare predilectie mai mare catre active ceva mai riscante. Deci, daca ne uitam la distributia sau structura claselor de active unde avem expunere si investitori cu sume in crestere, suntem mai expusi pe partea de actiuni si, mai ales, fonduri diversificate”, a detaliat Horia Braun – Erdei.

“Practic, aici vedem cele mai mari intrari si ceva mai putin pe partea de instrumente cu venit fix asta si datorita faptului ca distribuitorul nostru BCR are alte produse in zona aceasta cu venit fix care sunt oferite clientilor si atunci exista un fel de competitie interna intre astfel de produse. Dar acest interes pentru fonduri diversificate si cu expunere mai mare pe actiuni il vedem ca o tendinta din ce in ce mai vizibila”, a semnalat acesta.

“Astazi, dintre investitorii in activele noastre aproape 61% sunt inca pe instrumente cu venit fix, istoric din urma, iar restul sunt fonduri diversificate si actiuni asta fata de situatia de acum cativa ani cand expunerea pe instrumente cu venit fix era de 70 – 80%, deci se vede clar o tendinta de diversificare din partea clientilor. La fel vedem si un interes si pentru diversificare internationala”, a precizat CEO-ul Erste Asset Management Romania.

“Compania noastra – mama ofera fonduri internationale prin intermediul BCR, sunt disponibile peste 50 de fonduri si clientii pot accesa si pietele globale prin intermediul produselor de asset management.Si, in acelasi timp, avem si o ramura de business de administrare de portofolii individuale – discretionary portfolio management, care este practic una dintre cele mai dinamice linii de business ale noastre pentru ca vedem o crestere constanta an de an si aici majoritatea covarsitoare a tipurilor de strategii sau modele de portofolii pe care le oferim sunt in zona de active mai riscante, in zona de actiuni cu expunere si local si international. Deci, se vede un grad mai ridicat de sofisticare si a interesului clientilor si noi incercam sa tinem pasul cu interesul lor”, a adaugat el.

“Anul acesta a fost un an cu provocari, dupa cum bine stim. In prima parte a anului am fost si noi afectati sa zicem intr-o anumita masura de tumultul politic, de reticenta unor investitori de a face pasul catre noi subscrieri intr-un context mai incert, insa dupa luna mai am inceput sa vedem un interes crescand in ceea ce priveste fondurile noastre si in ceea ce priveste piata de capital. A si performat bine piata de capital, deci performantele investitionale sunt destul de bune anul acesta practic nu exista niciun fond pe care sa il administram si sa nu aiba crestere de la inceputul anului. Si cred ca asta se intampla pentru al treilea an la rand, deci este un istoric destul de favorabil”, a mai spus Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Supporting Partners ai MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025 sunt Sancons Capital & Investment si Vetimex Capital.

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025

 

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential

 

Marius Cara, European Investment Bank Group: Ne uitam la cateva tranzactii de project finance in Romania. Cautam sa co-investim alaturi de alte institutii financiare internationale pentru ca noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea unui proiect. EIB a intrat actionar cu o investitie de capital de 30 mil. Euro in proiectul eolian Pestera 2 de peste 500 mil. Euro al investitorului financiar Copenhagen Infrastructure Partners

 

Cristian Nacu, IFC: Ne uitam la tranzactii prin care sa luam direct participatii equity sau quasi equity in companii, unde putem prelua pana la maxim 20% din actiuni. Am facut deja finantari de circa 500 mil. USD si abia a trecut primul trimestru din noul an financiar, deci ne asteptam sa depasim si in acest an 2 mld. USD fonduri proprii si fonduri atrase. “Vrem sa sprijinim anumite companii de stat sa acceseze finantari comerciale de la IFC”

 

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: In octombrie – noiembrie, vom avea noua emisiune de titluri Samurai pe piata japoneza, la care asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Este posibil ca noua emisiune Samurai sa depaseasca emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro de anul trecut, vom vedea care este feedback-ul investitorilor. La emisiunile de titluri Fidelis, daca se pastreaza interesul investitorilor pentru transele mai lungi, vom testa piata cu maturitati mai mari

 

Liviu Dobre, Agricover: Mai bine de 1,5 mld. RON din finantarile pe care le atragem vin de la institutii financiare internationale precum EBRD, IFC sau BSTDB. Piata de capital este o oportunitate pentru noi chiar si la nivel de emisiune de obligatiuni, insa asteptam momentul potrivit pentru ca astazi costurile de finantare de pe piata de capital romaneasca sunt prea ridicate pentru a putea oferi ceva competitiv catre clientii nostri. Revine Agricover cu IPO pe bursa? “Nu vedem nimic in plan apropiat. Vrem sa ne concentram pe crestere”

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Din pachetul de finantare bancara de circa 150 mil. Euro contractat pentru Pehart, circa 125 mil. Euro reprezinta finantare sustenabila. Intregul nostru portofoliu din Romania, care mai include proiecte de energie regenerabila si paduri, este verde sau legat de sustenabilitate. Cea mai mare parte a fondului nostru de energie regenerabila este concentrat in Romania, unde avem 357 MW dintr-un portofoliu de 390 MW, iar investitiile totale depasesc 250 mil. Euro din care o mare parte va fi finantata prin debt

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Obligatiunile sustenabile si in format verde au o pondere intre 10% si 20% intr-un fond de obligatiuni in Euro pe care il administram, dar, probabil, ca aceasta pondere va creste. Emisiunile corporative de valori mai mici sunt mai putin preferate chiar daca sunt sustenabile. Vedem un interes al clientilor catre diversificare, inclusiv diversificare internationala, in portofoliile administrate, unde expunerea pe instrumente cu venit fix a scazut in ultimii ani de la 80% catre 60%

 

Richard Wilkinson, CTP: Circa 7 mld. Euro, adica aproape 80% din toata baza noastra de finantare la nivel de grup, inseamna finantare verde sau cu un link ESG. Evaluarile de active din Romania vor continua sa creasca pe termen lung. “Oamenii inteleg ca diferenta de randament intre un activ din Romania si unul din Germania este prea mare, iar riscurile de lichiditate din Romania sunt exagerate”

 

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Pregatim vanzarea unui proiect de 300 MW in 2026, care va fi cu adevarat o tranzactie mare. Si suntem acum la momentul ofertelor neangajante pentru vanzarea unui proiect de 77 MW. Cele doua proiecte pot fi vandute impreuna sau vor fi doua tranzactii separate in functie de interesul investitorilor. Cum arata “bucataria” in care investitorul suedez in energie verde si-a pregatit vanzarea unui proiect de 99 MW pentru un pret de 200 mil. Euro si care ar putea zgudui anul viitor piata de M&A din Romania cu tranzactii de circa 3 ori mai mari

 

Alin Negrescu, KPMG Romania: Tendintele internationale si locale au impact negativ in sectoare precum componente auto, industria de prelucrare, retail sau sectorul rezidential. Vom vedea investitori noi si investitii in sectorul de aparare, energie verde, logistica si transporturi. Anul 2026 vine cu tinte de conformare ESG pentru companii precum CBAM si regulamentul de defrisari

 

Tamas Vincze, East Grain: In 2025 ne apropiem de investitii de 35 – 40 mil. Euro capital investit plus debt, din care pana la 65% inseamna tranzactii M&A. Ne uitam la tichete M&A de la 2 – 3 mil. Euro pana la 15 mil. Euro. Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata si vedem in timp real o reasezare a capitalului. Ce este in capul listei de prioritati ale unei companii antreprenoriale

 

Dan Huru, MeetGeek: In zona de tech, totul este accelerat de efectul AI – rundele se inchid mai repede, produsele si bazele de clienti cresc mai repede. Produsele sunt mult mai avansate decat piata, dar piata nu este pregatita sa adopte zona AI. Am luat pana acum in total finantare de circa 3 mil. Euro de la investitori si ne dorim sa crestem de 4 – 5 ori in urmatoarele 12 luni

 

George Badescu, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Traim un timp al cresterilor de taxe si al repozitionarilor dupa pandemie care creeaza consumatorilor un sentiment de prudenta, o atitudine defensiva. In retail, este asteptata o crestere de 1% in 2025 vs 2024, iar investitiile vor continua, insa nu la nivelul anterior. “Ar fi o surpriza sa vedem noi tranzactii in viitorul apropiat”

 

 

 

Sursa foto: INVL.

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Din pachetul de finantare bancara de circa 150 mil. Euro contractat pentru Pehart, circa 125 mil. Euro reprezinta finantare sustenabila. Intregul nostru portofoliu din Romania, care mai include proiecte de energie regenerabila si paduri, este verde sau legat de sustenabilitate. Cea mai mare parte a fondului nostru de energie regenerabila este concentrat in Romania, unde avem 357 MW dintr-un portofoliu de 390 MW, iar investitiile totale depasesc 250 mil. Euro din care o mare parte va fi finantata prin debt

„In cazul Pehart, avem un pachet de datorii de la IFC, care este o filiala a Bancii Mondiale, Banca Transilvania si ING, iar din pachetul de 150 mil. Euro, aproximativ 125 mil. Euro reprezinta finantare legata de sustenabilitate si am agreat, ca parte a finantarii, sa investim in reducerea emisiilor, in principal in noile investitii care vor fi directionate catre reducerea consumului de gaze, de electricitate si scurgeri de agenti frigorifici, apoi vom incerca sa crestem ponderea ambalajelor post-consum reciclate atunci cand ambalam produsele noastre si vom lucra pentru cresterea diversitatii de gen la toate nivelurile organizationale”, a declarat Vytautas Plunksnis, Partner & Head of Private Equity in cadrul INVL Asset Management, la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„De asemenea, ceea ce am agreat sa facem, ca parte din aceasta finantare, este in mod clar logic si aduce beneficii nu numai mediului inconjurator, ci si companiei insasi, pentru ca daca folosesti mai putin gaz in procesul de productie, asta inseamna ca ai costuri mai mici si poti vinde mai mult daca esti un producator mai eficient”, a punctat managerul baltic de investitii.

„Investitorul final care a investit in acest proiect este INVL Baltic Sea Growth Fund, asa ca, conform clasificarii SFDR, sunt asa-numite fonduri de articol 8, asa ca se poate spune ca aceasta parte este, de asemenea, verde sau mai verde decat ar fi un fond de articol 6 care nu integreaza sustenabilitatea in proces. Asadar, acest fond si acum succesorul sau, INVL Private Equity Fund II, integreaza sustenabilitatea in procesul de investitii si, deoarece avem in plan crearea de valoare pentru companie, cum sa adaugam mai multi bani si sa crestem valoarea ca parte a investitiei, avem si un plan ESG si ceea ce ne propunem sa imbunatatim in perioada in care este in portofoliul nostru, astfel incat din finantarea prin datorie de 150 mil. Euro, aproximativ 125 de mil. Euro sunt legate de sustenabilitate, iar capitalul propriu, a carui valoare nu o dezvaluim, este asigurat de catre un fond de articol 8”, a precizat Vytautas Plunksnis.

“Companiile mai mari lucreaza de obicei cu institutii financiare mai mari. Cu cat creditorul tau este mai mare, cu atat este mai concentrat catre sustenabilitate (finantarea sustenabila, n.r.)”, a subliniat reprezentantul managerului baltic de active INVL Asset Management.

“Cred ca, in total, investitiile noastre in Romania pot ajunge pana la 500 de mil. Euro, in functie de cum calculezi investitiile la valoarea lor de intreprindere (capital investit plus datorii, n.r.). Se intampla ca in energie regenerabila am investit din fondul de articol 9, ceea ce este benefic pentru independenta energetica si pentru diversificarea cu noi surse de aprovizionare. De asemenea, avem aproximativ 2.000 de hectare de padure in Romania, asa ca toate proiectele noastre din Romania sunt verzi sau legate de sustenabilitate”, a semnalat Vytautas Plunksnis.

„De asemenea, din totalul fondurilor administrate de catre INVL, care se ridica la 2 mld. Euro, aproximativ trei sferturi din aceasta suma reprezinta fonduri de Articolul 8 sau Articol 9, ceea ce inseamna ca sustenabilitatea este o parte importanta a procesului lor de investitii”, a adaugat acesta.

Vede INVL in Romania alte tinte de achizitii de calibrul Pehart?

„Ne uitam la tinte si vorbim cu antreprenorii, dar, garantat, nu avem tranzactii in Romania in faza de due diligence unde sa cheltuim bani, dar ne uitam la active si cred ca tara are un potential bun pentru investitii”, a raspuns reprezentantul investitorului baltic de private equity.

„In prezent, fondul nostru pentru energie regenerabila este concentrat in mare masura pe Romania pentru ca din cei 390 MW pe care ii dezvoltam, 357 MW sunt in Romania. Asadar, in prezent construim deja 50 MW, 120 MW sunt in constructie si vor fi gata anul viitor si ne pregatim pentru constructia a 175 MW. Prin pregatire, ma refer la doua componente – una este obtinerea autorizatiilor si atingerea stadiului de <<ready to build>> care va fi atinsa, iar cealalta parte este atragerea finantarii, pentru ca in total, investitiile noastre vor depasi 250 mil. Euro, ceea ce este in mod clar suma care trebuie finantata, o mare parte din aceasta trebuie finantata prin datorii, iar noi aranjam aceste finantari”, a precizat Vytautas Plunksnis din partea INVL Asset Management.

„Strategia este foarte simpla – investim in proiecte aflate in stadiul de pre- ready to build sau ready to build, le construim, acestea incep sa genereze venituri si apoi le vindem altor investitori care nu doresc sa isi asume riscuri de dezvoltare si se concentreaza mai mult pe fluxuri de numerar stabile. Asadar, in prezent, daca cineva doreste sa achizitioneze acest portofoliu dupa ce este construit, dupa ce riscul este redus, suntem gata sa discutam, dar, ca o chestiune de strategie, nu comentam stadiul negocierilor si, evident, aceasta este o tranzactie relativ mare, asa ca, atunci cand totul va fi semnat, cu siguranta, ca vom anunta cat de mult vom putea si cat ne va permite cumparatorul sa anuntam.”, a adaugat acesta.

Care este pipeline-ul de tranzactii al INVL in Romania si in regiune?

„Tocmai am anuntat o achizitie in Estonia, sper ca vom anunta foarte curand urmatoarea achizitie in tarile baltice si in Polonia, la care tocmai am stabilit detaliile finale.  Asa ca ramanem foarte activi pentru ca avand peste 300 de mil. Euro de investit ne face un partener atractiv in situatiile in care oamenii au nevoie de exit, dar, evident, ca in prezent suntem mult mai puternici in tarile baltice si in Polonia, iar portofoliul nostru de tranzactii in pregatire (pipeline) este mult mai avansat in apropierea Lituaniei”, a raspuns investitorul baltic de talie regionala.

Fondurile administrate de catre INVL sunt interesate sa cumpere active ESG din Romania precum Green Group si din regiune?

„Nu comentam tranzactiile care nu sunt finalizate, iar raspunsul ar fi acelasi in cazul tranzactiilor la care lucram sau nu. Ati observat corect ca in Letonia avem un reciclator de PET, care este foarte similar, dar mai mic decat Green Group, iar ultima tranzactie pe care am anuntat-o din partea noului fond este achizitia celei mai mari companii estone de gestionare a deseurilor EKT care detine o cota de piata de aproximativ 50% in Estonia. Deci, ne plac proiectele de economie circulara, ne place reciclarea, dar vom comunica despre tranzactii concrete imediat ce acestea sunt semnate si agreate”, a raspuns Vytautas Plunksnis.

„Romania este una dintre tarile in care am inceput sa investim. Deci, Pehart este prima tranzactie in capital privat, dar avem si un portofoliu de energie regenerabila, precum si ceva paduri, asa ca, daca le adaugam pe toate, suntem un investitor strain semnificativ in Romania”, a punctat reprezentantul INVL Asset Management.

“Cred ca Romania are un potential foarte bun si cred ca modul in care investitorii straini vad tara este mult mai pozitiv decat cei la nivel local. Este un fenomen destul de ciudat, dar stii, este o tara de 20 milioane de oameni si orice industrie iei are un consum sub media europeana, deci aceasta poveste de convergenta se va intampla. Sunt si provocari, iar cel mai mare risc este geopolitic, dar este la fel si in tarile baltice. Insa suntem cu totii membri ai Uniunii Europene si ai NATO si ce avem nevoie ca sa ramanem puternici este sa investim in economiile locale pentru ca ceea ce incearca masina de propaganda sa realizeze este ca fiecare sa fie speriat si sa nu investeasca”, a subliniat reprezentantul managerului baltic de fonduri de investitii care are sub administrare active totale de circa 2 mld. Euro.

„Cred ca pentru investitorii care vor sa cumpere, piata este astazi ceva mai buna  decat pentru cei care vor sa vanda. Insa tranzactii proeminente (high profile) precum Regina Maria, Profi, Pehart indica faptul ca pentru active bune intotdeauna vor fi cumparatori buni care sunt pregatiti sa accepte riscurile si care se asteapta ca proiectele noastre din Romania sa fie foarte bune pentru investitorii nostri”, a mai spus Vytautas Plunksnis, Partner & Head of Private Equity al INVL Asset Management, in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Supporting Partners ai MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025 sunt Sancons Capital & Investment si Vetimex Capital.

 

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025

 

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential

 

Marius Cara, European Investment Bank Group: Ne uitam la cateva tranzactii de project finance in Romania. Cautam sa co-investim alaturi de alte institutii financiare internationale pentru ca noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea unui proiect. EIB a intrat actionar cu o investitie de capital de 30 mil. Euro in proiectul eolian Pestera 2 de peste 500 mil. Euro al investitorului financiar Copenhagen Infrastructure Partners

 

Cristian Nacu, IFC: Ne uitam la tranzactii prin care sa luam direct participatii equity sau quasi equity in companii, unde putem prelua pana la maxim 20% din actiuni. Am facut deja finantari de circa 500 mil. USD si abia a trecut primul trimestru din noul an financiar, deci ne asteptam sa depasim si in acest an 2 mld. USD fonduri proprii si fonduri atrase. “Vrem sa sprijinim anumite companii de stat sa acceseze finantari comerciale de la IFC”

 

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: In octombrie – noiembrie, vom avea noua emisiune de titluri Samurai pe piata japoneza, la care asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Este posibil ca noua emisiune Samurai sa depaseasca emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro de anul trecut, vom vedea care este feedback-ul investitorilor. La emisiunile de titluri Fidelis, daca se pastreaza interesul investitorilor pentru transele mai lungi, vom testa piata cu maturitati mai mari

 

Liviu Dobre, Agricover: Mai bine de 1,5 mld. RON din finantarile pe care le atragem vin de la institutii financiare internationale precum EBRD, IFC sau BSTDB. Piata de capital este o oportunitate pentru noi chiar si la nivel de emisiune de obligatiuni, insa asteptam momentul potrivit pentru ca astazi costurile de finantare de pe piata de capital romaneasca sunt prea ridicate pentru a putea oferi ceva competitiv catre clientii nostri. Revine Agricover cu IPO pe bursa? “Nu vedem nimic in plan apropiat. Vrem sa ne concentram pe crestere”

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Din pachetul de finantare bancara de circa 150 mil. Euro contractat pentru Pehart, circa 125 mil. Euro reprezinta finantare sustenabila. Intregul nostru portofoliu din Romania, care mai include proiecte de energie regenerabila si paduri, este verde sau legat de sustenabilitate. Cea mai mare parte a fondului nostru de energie regenerabila este concentrat in Romania, unde avem 357 MW dintr-un portofoliu de 390 MW, iar investitiile totale depasesc 250 mil. Euro din care o mare parte va fi finantata prin debt

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Obligatiunile sustenabile si in format verde au o pondere intre 10% si 20% intr-un fond de obligatiuni in Euro pe care il administram, dar, probabil, ca aceasta pondere va creste. Emisiunile corporative de valori mai mici sunt mai putin preferate chiar daca sunt sustenabile. Vedem un interes al clientilor catre diversificare, inclusiv diversificare internationala, in portofoliile administrate, unde expunerea pe instrumente cu venit fix a scazut in ultimii ani de la 80% catre 60%

 

Richard Wilkinson, CTP: Circa 7 mld. Euro, adica aproape 80% din toata baza noastra de finantare la nivel de grup, inseamna finantare verde sau cu un link ESG. Evaluarile de active din Romania vor continua sa creasca pe termen lung. “Oamenii inteleg ca diferenta de randament intre un activ din Romania si unul din Germania este prea mare, iar riscurile de lichiditate din Romania sunt exagerate”

 

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Pregatim vanzarea unui proiect de 300 MW in 2026, care va fi cu adevarat o tranzactie mare. Si suntem acum la momentul ofertelor neangajante pentru vanzarea unui proiect de 77 MW. Cele doua proiecte pot fi vandute impreuna sau vor fi doua tranzactii separate in functie de interesul investitorilor. Cum arata “bucataria” in care investitorul suedez in energie verde si-a pregatit vanzarea unui proiect de 99 MW pentru un pret de 200 mil. Euro si care ar putea zgudui anul viitor piata de M&A din Romania cu tranzactii de circa 3 ori mai mari

 

Alin Negrescu, KPMG Romania: Tendintele internationale si locale au impact negativ in sectoare precum componente auto, industria de prelucrare, retail sau sectorul rezidential. Vom vedea investitori noi si investitii in sectorul de aparare, energie verde, logistica si transporturi. Anul 2026 vine cu tinte de conformare ESG pentru companii precum CBAM si regulamentul de defrisari

 

Tamas Vincze, East Grain: In 2025 ne apropiem de investitii de 35 – 40 mil. Euro capital investit plus debt, din care pana la 65% inseamna tranzactii M&A. Ne uitam la tichete M&A de la 2 – 3 mil. Euro pana la 15 mil. Euro. Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata si vedem in timp real o reasezare a capitalului. Ce este in capul listei de prioritati ale unei companii antreprenoriale

 

Dan Huru, MeetGeek: In zona de tech, totul este accelerat de efectul AI – rundele se inchid mai repede, produsele si bazele de clienti cresc mai repede. Produsele sunt mult mai avansate decat piata, dar piata nu este pregatita sa adopte zona AI. Am luat pana acum in total finantare de circa 3 mil. Euro de la investitori si ne dorim sa crestem de 4 – 5 ori in urmatoarele 12 luni

 

 

George Badescu, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Traim un timp al cresterilor de taxe si al repozitionarilor dupa pandemie care creeaza consumatorilor un sentiment de prudenta, o atitudine defensiva. In retail, este asteptata o crestere de 1% in 2025 vs 2024, iar investitiile vor continua, insa nu la nivelul anterior. “Ar fi o surpriza sa vedem noi tranzactii in viitorul apropiat”

 

 

 

Sursa foto: Agricover.

Liviu Dobre, Agricover: Mai bine de 1,5 mld. RON din finantarile pe care le atragem vin de la institutii financiare internationale precum EBRD, IFC sau BSTDB. Piata de capital este o oportunitate pentru noi chiar si la nivel de emisiune de obligatiuni, insa asteptam momentul potrivit pentru ca astazi costurile de finantare de pe piata de capital romaneasca sunt prea ridicate pentru a putea oferi ceva competitiv catre clientii nostri. Revine Agricover cu IPO pe bursa? “Nu vedem nimic in plan apropiat. Vrem sa ne concentram pe crestere”

“Nu vedem investitii majore per se. In schimb ne uitam cum putem sa ne securizam finantarea de care avem nevoie ca sa putem sa crestem. Modelul de business pe care il avem este destul de atractiv. Daca acum cativa ani, putem sa spunem ca ne finantam preponderent de la sectorul bancar local, acum vedem ca avem atractivitate foarte mare pentru finantatorii externi”, a declarat Liviu Dobre, CEO al Agricover Holding, la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Aproape mai bine 1,5 mld. RON din finantarile pe care le atragem vin din surse externe, vin din institutii financiare internationale BERD, care este si actionar la noi, IFC, Black Sea Trade and Development Bank. Dar, mai nou, vedem si un apetit foarte mare a ceea se numeste development funds – fonduri de dezvoltare, care vor sa ne finanteze si atunci focusul nostru este in directia asta – sa ne asiguram resursele de care avem nevoie ca sa putem sa sustinem sectorul in care activam”, a punctat Liviu Dobre.

Vor fi atrasi noi actionari la Agricover sau noi surse de finantare pentru grup?

“Ne uitam in mod cert la oportunitati. Piata de capital este o oportunitate pentru noi, chiar si la nivelul de baza al atragerii de finantare pe baza de emisiune de obligatiuni, dar asteptam momentul potrivit. Ne uitam catre asta. Momentan nu este un proiect (emisiunea de obligatiuni, n.r.) pentru ca desi potentialul este semnificativ si, probabil, per, cred ca am avea succes cu o emisiune de obligatiuni, asa cum am avut in trecut, costurile de finantare astazi in piata de capital romaneasca sunt mult prea ridicate ca sa putem sa oferim ceva competitiv la randul nostru clientilor nostril”, a raspuns CEO-ul Agricover.

Agricover este interesata sa revina cu IPO pe bursa?

“In momentul acesta, vrem sa ne concentram pe crestere. Nu putem sa spunem ca nu ne uitam la un astfel de proiect, dar nu vedem nimic in plan apropiat”, a precizat CEO-ul Agricover Holding, unul dintre cei mai importanti jucatori din piata de agribusiness din Romania.

In primavara anului 2023, Agricover si-a anuntat intentia de a lista un pachet minoritar de actiuni in cadrul unui IPO pe bursa de la Bucuresti, tranzactie ce ar fi facilitat un exit al EBRD, actionar minoritar al Agricover, insa demersul nu a fost finalizat, in contextul in care la scurt timp a urmat pe bursa locala IPO-ul Hidroelectrica, realizat cu succes, dar totusi intr-un peisaj dificil in regiune si la nivelul Europei pentru astfel de tranzactii IPO de calibru.

Ce impact au tendintele locale asupra Agricover?

“Suntem intr-o situatie oarecum fericita. Faptul ca economia Romaniei creste mai mult sau mai putin ne afectează pe toti, dar baza aceea a lantului – fermierul roman – cred ca este impactat destul de putin. Marea majoritate a productiei agricole a Romaniei este exportata. Cerere pentru produse agricole primare va exista. Suntem intr-o zona geostrategica importantă, avem un port la Marea Neagra, iar acest lucru ne ajuta in sensul in care atata vreme cat fermierii produc, au productivitatea de care au nevoie, pot sa vanda si sa desfaca relativ usor catre zone ca Orientul Mijlociu, Asia”, a subliniat Liviu Dobre.

“Nu ne asteptam la derapaje majore (asupra business-ului Agricover, n.r.). Sigur ca o crestere de TVA mai pune putin de presiune pe costurile fermierilor, dar cred ca ne vom misca in directia corecta. Planurile noastre sunt de crestere si, probabil, ca in orice criza exista si oportunitati”, a adaugat acesta.

“Ce ne planificam este sa ne consolidam pozitiile de lider in industriile in care activam. In domeniul finantarii agricole, care este unul dintre business-urile noastre de baza, suntem deja in top 3 finantatori ai agriculturii din Romania. Creditele acordate de Agricover la jumatatea anului acesta se ridicau la 4 mld. RON, deci am impins lichiditate catre fermieri de 4 mld. RON”, a semnalat reprezentantul grupului Agricover.

“Vedem ca avem, chiar si in conditiile anilor trecuti, un model de business sustenabil, suntem specializati, stim sa ne calibram modelele de risc astfel incat sa putem sa finantam relativ linistiti in continuare zona asta de agricultura. Vrem sa crestem in finantare, fermierii au nevoie de asta. Suntem, probabil, la ora asta unul dintre putinii jucatori din industria asta a finantarilor pentru agricultura, care continua sa creasca”, sustine Liviu Dobre.

 

Ce impact a fost resimtit in sectorul de agribusiness de tendintele internationale si locale din ultimii ani

“Productia agricola primara este baza lantului care se termina in supermarket sau in farfuria consumatorului. Business-ul nostru este calat in mare majoritate catre producatorii agricoli, catre fermierii din Romania. In ultimii 3 ani de zile, am vazut un context si local si international care a pus presiune foarte mare pe performanta financiara a fermierilor din Romania”, afirma CEO-ul Agricover Holding.

“Am vazut odata cu pornirea razboiului din Ucraina si toate dereglarile din pietele de energie, de inputuri, de ingrasaminte, am vazut fermierii fiind afectati de cresteri semnificative ale costurilor inputurilor. In contrapartida, output-ul fermierilor – cerealele si semintele de oleaginoase au fluctuat foarte mult, deci, fermierii au fost foarte prinsi intre doua piete care uneori functionau in completa discrepanta – inputuri foarte mari, cereale foarte ieftine si asta i-a afectat. Am vazut, de asemenea, impactul schimbarilor climatice care devine un subiect din ce in ce mai fierbinte in agricultura. Banuiesc ca ati citit despre seceta severa de anul trecut”, sustine Liviu Dobre.

“Mergand mai departe pe lant, performanta fermierilor fiind afectata vedem toate aceste tulburari mutandu-se in distributia de inputuri si vedem distribuitorii de inputuri fiind afectati. Dupa distribuitorii de inputuri, vedem furnizorii de inputuri, este un lant intreg care a fost dereglat”, a mentionat acesta.

“Daca ne mutam in zona de finantare, vedem anul acesta si, probabil, ca este normal vedem o stagnare a finantarii in agricultura in ciuda programelor guvernamentale destul de generoase lansate anul trecut prin care statul a acordat garantii institutiilor financiare pentru a stimula creditarea in agricultura”, a continuat reprezentantul grupului Agricover, care acopera o gama larga de operatiuni in agricultura de la finantarea fermierilor pana la productie si lantul specific circuitului agricol.

“Cam asta a fost in ultimii 2 – 3 ani. 2025 este un an in care putem sa zambim un pic. Anul 2025 a fost un an bun. Productia totala a Romaniei este estimata in jur de 28 milioane tone ceea ce inseamna ca desi fermierii sunt sub presiune anul acesta au reusit sa ia o gura semnificativa de oxigen”, a mai spus Liviu Dobre.

 

Agricover, de partea “progresistilor” in lupta cu tabara conservatorilor la nivelul politicilor UE

“Sustenabilitatea este ceva care este probabil in mintea tuturor si in actiunea fiecaruia dintre noi, dar variaza foarte mult de la sector la sector”, este de parere CEO-ul Agricover Holding.

“Este un subiect destul de contondent la nivelul UE intre conservatori si progresisti.  Marele semn de intrebare asupra competitivitatii in Europa ridicat de raportul Draghi se aplica si in agricultura. Agricover se pozitioneaza cumva in tabara progresistilor, dar militeaza pentru eliminarea extremelor, a exagerarilor, a exceselor”, a subliniat Liviu Dobre.

“Vedem ca atunci cand obiectivele de sustenabilitate se aliniaza cu competitivitatea business-ului, ne vedem clientii adoptandu-le foarte usor. Clientii nostri sunt fermieri, sunt la baza. Singurul si principalul lor asset este terenul pe care il lucreaza. Daca nu au grija de teren, nu au viitor. Si sunt constienti de lucrul asta. Vedem fermierii adoptand relativ repede, in crestere semnificativa, tehnologii moderne care permit conservarea calitatii solului, care permit conservarea apei in sol, agricultura regenerative”, a adaugat acesta.

“Noi ca si Agricover am intrat in zona aceasta de finantari – nu stiu daca le pot numi verzi – pentru ca noi incercam sa punem mai mult accent pe S din ESG, pe social. Si avem programe de finantare si am atras finantari care sunt destinate de exemplu tinerilor fermieri, femeilor din agricultura. Investim sume semnificative in schimbarea generationala. Varsta medie a fermierior si in Romania si la nivelul UE este de peste 60 de ani. Si este foarte important ca acesti copii de fermieri sa inteleaga care este potentialul business-ului parintilor lor si sa il continue”, a mai spus Liviu Dobre, CEO al Agricover Holding, in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Supporting Partners ai MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025 sunt Sancons Capital & Investment si Vetimex Capital.

 

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025

 

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential

 

Marius Cara, European Investment Bank Group: Ne uitam la cateva tranzactii de project finance in Romania. Cautam sa co-investim alaturi de alte institutii financiare internationale pentru ca noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea unui proiect. EIB a intrat actionar cu o investitie de capital de 30 mil. Euro in proiectul eolian Pestera 2 de peste 500 mil. Euro al investitorului financiar Copenhagen Infrastructure Partners

 

Cristian Nacu, IFC: Ne uitam la tranzactii prin care sa luam direct participatii equity sau quasi equity in companii, unde putem prelua pana la maxim 20% din actiuni. Am facut deja finantari de circa 500 mil. USD si abia a trecut primul trimestru din noul an financiar, deci ne asteptam sa depasim si in acest an 2 mld. USD fonduri proprii si fonduri atrase. “Vrem sa sprijinim anumite companii de stat sa acceseze finantari comerciale de la IFC”

 

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: In octombrie – noiembrie, vom avea noua emisiune de titluri Samurai pe piata japoneza, la care asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Este posibil ca noua emisiune Samurai sa depaseasca emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro de anul trecut, vom vedea care este feedback-ul investitorilor. La emisiunile de titluri Fidelis, daca se pastreaza interesul investitorilor pentru transele mai lungi, vom testa piata cu maturitati mai mari

 

Liviu Dobre, Agricover: Mai bine de 1,5 mld. RON din finantarile pe care le atragem vin de la institutii financiare internationale precum EBRD, IFC sau BSTDB. Piata de capital este o oportunitate pentru noi chiar si la nivel de emisiune de obligatiuni, insa asteptam momentul potrivit pentru ca astazi costurile de finantare de pe piata de capital romaneasca sunt prea ridicate pentru a putea oferi ceva competitiv catre clientii nostri. Revine Agricover cu IPO pe bursa? “Nu vedem nimic in plan apropiat. Vrem sa ne concentram pe crestere”

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Din pachetul de finantare bancara de circa 150 mil. Euro contractat pentru Pehart, circa 125 mil. Euro reprezinta finantare sustenabila. Intregul nostru portofoliu din Romania, care mai include proiecte de energie regenerabila si paduri, este verde sau legat de sustenabilitate. Cea mai mare parte a fondului nostru de energie regenerabila este concentrat in Romania, unde avem 357 MW dintr-un portofoliu de 390 MW, iar investitiile totale depasesc 250 mil. Euro din care o mare parte va fi finantata prin debt

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Obligatiunile sustenabile si in format verde au o pondere intre 10% si 20% intr-un fond de obligatiuni in Euro pe care il administram, dar, probabil, ca aceasta pondere va creste. Emisiunile corporative de valori mai mici sunt mai putin preferate chiar daca sunt sustenabile. Vedem un interes al clientilor catre diversificare, inclusiv diversificare internationala, in portofoliile administrate, unde expunerea pe instrumente cu venit fix a scazut in ultimii ani de la 80% catre 60%

 

Richard Wilkinson, CTP: Circa 7 mld. Euro, adica aproape 80% din toata baza noastra de finantare la nivel de grup, inseamna finantare verde sau cu un link ESG. Evaluarile de active din Romania vor continua sa creasca pe termen lung. “Oamenii inteleg ca diferenta de randament intre un activ din Romania si unul din Germania este prea mare, iar riscurile de lichiditate din Romania sunt exagerate”

 

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Pregatim vanzarea unui proiect de 300 MW in 2026, care va fi cu adevarat o tranzactie mare. Si suntem acum la momentul ofertelor neangajante pentru vanzarea unui proiect de 77 MW. Cele doua proiecte pot fi vandute impreuna sau vor fi doua tranzactii separate in functie de interesul investitorilor. Cum arata “bucataria” in care investitorul suedez in energie verde si-a pregatit vanzarea unui proiect de 99 MW pentru un pret de 200 mil. Euro si care ar putea zgudui anul viitor piata de M&A din Romania cu tranzactii de circa 3 ori mai mari

 

Alin Negrescu, KPMG Romania: Tendintele internationale si locale au impact negativ in sectoare precum componente auto, industria de prelucrare, retail sau sectorul rezidential. Vom vedea investitori noi si investitii in sectorul de aparare, energie verde, logistica si transporturi. Anul 2026 vine cu tinte de conformare ESG pentru companii precum CBAM si regulamentul de defrisari

 

Tamas Vincze, East Grain: In 2025 ne apropiem de investitii de 35 – 40 mil. Euro capital investit plus debt, din care pana la 65% inseamna tranzactii M&A. Ne uitam la tichete M&A de la 2 – 3 mil. Euro pana la 15 mil. Euro. Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata si vedem in timp real o reasezare a capitalului. Ce este in capul listei de prioritati ale unei companii antreprenoriale

 

Dan Huru, MeetGeek: In zona de tech, totul este accelerat de efectul AI – rundele se inchid mai repede, produsele si bazele de clienti cresc mai repede. Produsele sunt mult mai avansate decat piata, dar piata nu este pregatita sa adopte zona AI. Am luat pana acum in total finantare de circa 3 mil. Euro de la investitori si ne dorim sa crestem de 4 – 5 ori in urmatoarele 12 luni

 

 

George Badescu, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Traim un timp al cresterilor de taxe si al repozitionarilor dupa pandemie care creeaza consumatorilor un sentiment de prudenta, o atitudine defensiva. In retail, este asteptata o crestere de 1% in 2025 vs 2024, iar investitiile vor continua, insa nu la nivelul anterior. “Ar fi o surpriza sa vedem noi tranzactii in viitorul apropiat”

 

 

 

 

Sursa foto: Ministerul Finantelor.

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: In octombrie – noiembrie, vom avea noua emisiune de titluri Samurai pe piata japoneza, la care asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Este posibil ca noua emisiune Samurai sa depaseasca emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro de anul trecut, vom vedea care este feedback-ul investitorilor. La emisiunile de titluri Fidelis, daca se pastreaza interesul investitorilor pentru transele mai lungi, vom testa piata cu maturitati mai mari

„Ne-am angajat prin acest cadru ca vom fi prezenti pe piata obligatiunilor verzi cat se poate de frecvent, insa activitatea principala nu mai este cea a Trezoreriei vizavi de realizarea acestui proiect ci, mai degrabă, cel mai important pas este identificarea acelor proiecte care sunt eligibile verzi. Noi am alocat practic toata suma pe care am avut-o din green finance deci 10,8 mld. RON, insa acesti bani au fost deja alocati pentru proiecte verzi pe care noi le-am identificat pana acum. Iar pentru o noua emisiune de obligatiuni verzi va trebui sa avem această conditie esentiala indeplinita, adica sa avem o discutie foarte clara cu ministerele de linie si sa identificam cheltuielile verzi pentru perioada 2025 – 2026 cand, practic, va fi suportul pentru o noua emisiune de obligatiuni”, a declarat Diana Popescu, Director General Adjunct in cadrul Directiei Generale de management a datoriei  publice si fluxurilor de trezorerie al Ministerului Finantelor, la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Ministerul Finantelor a anuntat anterior ca intentioneaza sa revina pe piata japoneza cu o noua emisiune de titluri Samurai, dupa emisiunea inaugurala din 2024, prin care au fost emise obligatiuni verzi in valoare de 200 mil. Euro.

“Da, Samurai este o tranzactie care va fi realizata anul acesta. Insa aici noi ne angajam sa fim prezenti pe piata nu neaparat din perspectiva finantarii volumelor pe care le vom imprumuta, ci mai degrabă din perspectiva diversificarii”, a punctat reprezentantul Trezoreriei Statului.

“In toamna acestui an, probabil in octombrie – noiembrie vom avea noua emisiune. A fost o emisiune inaugurala anul trecut de 200 mil. Euro, nu a fost un volum foarte mare, insa ne asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Sigur este un proces mai lent, ei sunt un alt stil de investitori, au o alta abordare in strategia lor, in schimb trendul este unul in crestere. Ne asteptam la o participare buna din partea lor, dar si a nerezidentilor pentru ca au acces practic si investitorii non – japonezi”, a precizat Diana Popescu.

Intrebata daca noua emisiune de titluri Samurai ar putea depasi valoarea inregistrata la emisiunea inaugurala din 2024, aceasta a raspuns:

“Este posibil, speram. Sa vedem. Acum in octombrie vom avea un <<market sounding>>, un <<soft sounding>> cu investitorii si vom vedea care este feedback-ul”.

Cand va largi Ministerul Finantelor cadrul de emisiune de obligatiuni verzi catre cel de obligatiuni in format sustenabil pentru emisiunile pe pietele externe?

“Este un pas firesc cu siguranta. Este un proces destul de laborios pentru ca am infiintat un comitet interministerial pentru ca este nevoie de angajarea si aici doar ministerele sunt doar cele care sunt <<vedetele>> in cadrul acestui proces. Si vom deschide discutiile cu ei. In momentul de fata pentru emisiunile de obligatiuni verzi este nevoie sa prezentam investitorilor un raport de impact. Si firesc ar fi odata ce furnizam acest raport de impact si avem un alt <<pool>> de cheltuieli identificate pe 2025 – 2026 sa includem si ministerele din domeniul educatiei si din sanatate in discutii si sa vedem cum facem selectia acelor cheltuieli eligibile”, a detaliat Diana Popescu.

“Noi ne-am bucurat si de suportul Bancii Mondiale asa ca speram sa fie un proces mai usor si, probabil, vom avea la anul un cadru modificat cu un orizont de timp probabil de cateva luni pentru ca este un proces destul de laborios legislative”, a adaugat această.

In 2026 ar putea fi o astfel de emisiune externa de titluri ale Finantelor in format sustenabil?

“Intentia exista. O mare parte din muncă a fost facuta odata ce cadrul a fost lansat. Depinde de cum vor evolua aceste discutii si care sunt cheltuielile care pot fi finantate pentru ca stiti ca Romania se bucura de o foarte mare acoperire a finantarilor venite din alte surse”, a raspuns reprezentantul emitentului suveran.

“Si aici una din conditiile esentiale este modul de finantare in proiectele pe care noi le finantam prin bonds sau sustainable bonds. Deci, daca vor fi proiecte identificate, dar ele au deja o finantare de la un IFI – BERD, BEI sau prin PNRR, ele nu vor putea fi finantate si prin green bonds. Vor fi doar acele proiecte fara finantare”, a precizat Diana Popescu.

 

Va lansa Ministerul Finantelor si emisiuni de obligatiuni verzi sau in format sustenabil si pe piata interna?

“Pentru noi ar fi o realizare foarte buna si foarte importantă. Chiar de la inceputul lansarii acestui cadru, ne-am propus sa marcam practic un debut pe piata interna. Aici este o chestiune mai degrabă legata de interesul investitorilor si cat de dezvoltata este piata in acest sens pentru ca o sa luam in considerare acest lucru pe baza discutiilor cu investitorii. Investitorii locali deocamdată nu au niste portofolii foarte clar definite sau nu in totalitate definite pentru investitiile verzi si atunci este foarte important cand emiti”, a punctat directorul general adjunct al Trezoriei Statului.

“A fost cazul Ungariei, de exemplu, cand a lansat pe piata interna astfel de obligatiuni si mai mult de jumatate din tranzactie a fost sustinuta de catre investitorii nerezidenti. Sigur este si asta o abordare, dar probabil ca va fi urmatorul pas si din punctul nostru de vedere”, a adaugat Diana Popescu.

“Cred ca primul pas va fi sa extindem cadrul si pentru cheltuielile sociale, adica sa includem cheltuieli din domeniul de sanatate, educatie, incluziune sociala si, probabil, astfel extinsa aria si investitorii locali vor putea sa participe sau sa-si contureze in viitorul apropiat politica de investitii in obligatiuni”, a mai spus aceasta.

Ce investitori au luat cele mai mari expuneri pe emisiunile externe de obligatiuni verzi ale statului roman?

“Am vazut in transa de 12 ani in emisiunea lansata anul trecut o participare foarte importantă din partea investitorilor nordici. Ei au aceste mandate dedicate, deci, practic, nu investesc in alte tipuri de active decat active ESG. Si practic 45% din această transa pe care noi am emis-o a fost alocata acelor investitori”, a raspuns reprezentantul Ministerului Finantelor.

“Ca o distributie geografica, se mentine Marea Britanie si Irlanda cu 48% in alocare, Europa are un procent bun de alocare cam 19 – 20% si investitorii calificati romani, deci nu persoane fizice, au participat in aceste obligatiuni, dar si din Germania, Austria, alte jurisdictii. SUA au avut o pondere mai mica pentru ca noi stim ca ei nu au aceste obiective foarte bine evidentiate in alocarile lor pe portofoliu”, a adaugat Diana Popescu.

La ce costuri se asteapta MF sa se imprumute pe pietele externe dupa confirmarile de rating din partea a doua agentii internationale de evaluare?

“Da, a fost o perioada destul de tumultuoasa anul acesta, cu toate evenimentele. (…) Dar odata ce au trecut aceste episode de volatilitate generate de incertitudine de natura politica, de formarea noului guvern, de tipul de angajament al acestuia fata de consolidarea fiscala, practic anunturile agentiilor de rating au confirmat un trend de consolidare si de incredere si increderea investitorilor a fost oarecum restabilita pentru ca am vazut o reactie destul de importantă fie prin faptul ca au incercat sa fie prezenti in licitatiile noastre saptamanale, fie chiar au vandut din expunerile pe care le aveau. Practic, increderea a fost restabilita si s-a vazut asta si in curba randamentelor, de la o luna la alta au avut loc ajustari de 10 – 15 bps (puncte de baza, 0,1 – 0,15%, n.r.) ca si evolutie”, sustine directorul general adjunct al Trezoreriei Statului.

“Si acum, de exemplu, odata cu anuntarea ultimului pachet de consolidare fiscala, vedem o evolutie pozitiva. Si in iulie – august a fost acelasi trend. Mentinerea Romaniei in categoria investment grade de catre agentiile de rating va asigura pe viitor mentinerea unui interes solid pentru ca Romania este inca o tara care ofera stabilitate, are aceste oarecare coordonare si supraveghere din partea Comisiei Europene si atunci asta este important pentru investitori si practic prin toate măsurile pe care guvernul le-a luat pana acum a aratat implicare in sustenabilitate bugetara. Deci vedem toate premisele pentru ajustarea costurilor de imprumut, insa probabil ca nu va fi una imediata pentru ca este clar ca nu vom putea sa ne imprumutam mai ieftin pana nu vom scadea nevoile de finantare si asta este clar o consecinta a nivelului deficitului bugetar. Deci deficite mai mici, nevoi mai mici, costuri mai bune de imprumut”, a semnalat Diana Popescu din partea Ministerului Finantelor.

 

Ce noutati ar putea sa apara la emisiunile de titluri Fidelis pentru piata locala

“Pentru Fidelis, a fost o surpriza foarte placuta maturitatea de 10 ani. A avut o evolutie foarte buna. Practic, pe tot parcursul anului pe primele trei trimestre, au fost imprumutati peste 10 mld. RON si daca ne uitam la structura pe valute, avem o emisiune egala in RON si in valuta”, a declarat reprezentantul Ministerului Finantelor.

“Dar, in schimb, daca ne uitam la structurile pe maturitati, vedem ca investitorii au preferinta pentru transele mai lungi odata probabil pentru ca au viziune putin mai lunga din perspectiva investitiilor dar si, probabil, randamentele sunt mai atractive”, a mentionat Diana Popescu.

“De exemplu, la ultima emisiune din septembrie din totalul de 267 mil. Euro doar 208 mil. au fost subscrieri pe transa de 10 ani. Deci, noi ne dorim sa pastram această abordare, este si in linie cu strategia noastra de finantare, de a extinde maturitatea portofoliului de datorie, dar clar ca ne vom orienta si dupa cum vor evolua subscrierile in urmatoarele editii. Stiti ca avem o editie in fiecare luna. Deci vom avea o transa de 10 ani si in urmatoarea oferta. Si daca interesul se pastreaza, noi vom testa piata si cu maturitati mai lungi”, a semnalat directorul general adjunct al Trezoreriei Statului.

 

Noul plan de finantare al statului roman pentru 2025, mai mare cu circa 27 mld. RON fata de plafonul aprobat initial de 232 mld. RON

“Planul de finantare a fost estimat anul acesta pe un deficit bugetar de 7% din PIB, practic 232 mld. RON. Pana ieri (1 octombrie 2025, n.r.), practic planul de finantare este foarte avansat la 92% acoperire. Pe piata interna noi am atras prin licitatii o suma foarte importantă 125 mld. RON impreuna cu titlurile pentru populatie. Aici avem iar un interes foarte bun, 38 mld. RON a fost atras prin subscrierile populatiei in cele doua programe Tezaur si Fidelis si am avut si doua plasamente private anul acesta”, a subliniat reprezentanta Trezoreriei Statului.

“Pe piata externa, programul este chiar si mai avansat, practic din totalul pe care ni l-am propus de 17 mld. Euro, el a fost acoperit in intregime, mai putin suma pe care noi am estimat-o ca va fi atrasa din PNRR. Noi am estimat 3 mld. Euro si am primit pana la urma doar 760 mil. Euro, insa diferenta a fost acoperita prin diverse alte finantari”, a precizat Diana Popescu.

“Au fost trei tranzactii de euroobligatiuni realizate pana acum si 10 plasamente private. A fost un interes foarte bun al investitorilor si valoarea acestor plasamente se ridica la 4,3 mld. Euro in total. Insa noutatea este, probabil ca stim cu totii, proiectul de rectificare bugetara a fost aprobat ieri si practic s-a aprobat un deficit bugetar de 8,4% din PIB, s-a modificat nivelul pe care noi va trebui sa il finantam si in acelasi timp noi am ajustat planul de finantare si avem o crestere de 27 mld. RON in total fata de cat era initial”, a subliniat ea.

“Dar, tinand cont ca am avut o evolutie extrem de buna si pe piata interna si pe piata internationala si de faptul ca avem un succes foarte bun si in participarea populatiei la Tezaur si Fidelis, de faptul ca avem deja in pregatire cateva instrumente de finantare prin care vor fi atrase sume importante in urmatoarele cateva saptamani pentru a mentine un echilibru in perspectiva finantarii interna vs externa si pentru a nu pune presiune pe curba randamentelor, noi ne-am propus ca aceasta finantare suplimentara sa o acomodam preponderent prin piata externa”, a precizat directorul general adjunct al Trezoreriei.

“Asta inseamna toate instrumentele pe care le avem la dispozitie, plasamente private in format de redeschideri sau de imprumuturi bilaterale si posibil un exercitiu de rascumparare a obligatiunilor existente si pentru a ne administra scadentele care vin anul viitor si o suma mai mica va fi suplimentata pentru finantare interna, insa noi ne asteptam ca această suma suplimentara va fi foarte usor acomodata in planul de finantare fara a crea nicio distorsiune nici din perspectiva costurilor si nici din perspectiva cererii”, a nuantat Diana Popescu.

“Noi am facut deja un anunt, deci investitorii sunt cu totii pregatiti, se asteapta la o emisiune (…) Ea va fi legata de aceasta rascumparare a obligatiunilor pentru a ne administra mai activ si eficient scadentele de anul viitor”, a mai spus Diana Popescu, Director General Adjunct in cadrul Directiei Generale de management a datoriei  publice si fluxurilor de trezorerie al Ministerului Finantelor, in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Supporting Partners ai MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025 sunt Sancons Capital & Investment si Vetimex Capital.

 

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025

 

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential

 

Marius Cara, European Investment Bank Group: Ne uitam la cateva tranzactii de project finance in Romania. Cautam sa co-investim alaturi de alte institutii financiare internationale pentru ca noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea unui proiect. EIB a intrat actionar cu o investitie de capital de 30 mil. Euro in proiectul eolian Pestera 2 de peste 500 mil. Euro al investitorului financiar Copenhagen Infrastructure Partners

 

Cristian Nacu, IFC: Ne uitam la tranzactii prin care sa luam direct participatii equity sau quasi equity in companii, unde putem prelua pana la maxim 20% din actiuni. Am facut deja finantari de circa 500 mil. USD si abia a trecut primul trimestru din noul an financiar, deci ne asteptam sa depasim si in acest an 2 mld. USD fonduri proprii si fonduri atrase. “Vrem sa sprijinim anumite companii de stat sa acceseze finantari comerciale de la IFC”

 

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: In octombrie – noiembrie, vom avea noua emisiune de titluri Samurai pe piata japoneza, la care asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Este posibil ca noua emisiune Samurai sa depaseasca emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro de anul trecut, vom vedea care este feedback-ul investitorilor. La emisiunile de titluri Fidelis, daca se pastreaza interesul investitorilor pentru transele mai lungi, vom testa piata cu maturitati mai mari

 

Liviu Dobre, Agricover: Mai bine de 1,5 mld. RON din finantarile pe care le atragem vin de la institutii financiare internationale precum EBRD, IFC sau BSTDB. Piata de capital este o oportunitate pentru noi chiar si la nivel de emisiune de obligatiuni, insa asteptam momentul potrivit pentru ca astazi costurile de finantare de pe piata de capital romaneasca sunt prea ridicate pentru a putea oferi ceva competitiv catre clientii nostri. Revine Agricover cu IPO pe bursa? “Nu vedem nimic in plan apropiat. Vrem sa ne concentram pe crestere”

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Din pachetul de finantare bancara de circa 150 mil. Euro contractat pentru Pehart, circa 125 mil. Euro reprezinta finantare sustenabila. Intregul nostru portofoliu din Romania, care mai include proiecte de energie regenerabila si paduri, este verde sau legat de sustenabilitate. Cea mai mare parte a fondului nostru de energie regenerabila este concentrat in Romania, unde avem 357 MW dintr-un portofoliu de 390 MW, iar investitiile totale depasesc 250 mil. Euro din care o mare parte va fi finantata prin debt

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Obligatiunile sustenabile si in format verde au o pondere intre 10% si 20% intr-un fond de obligatiuni in Euro pe care il administram, dar, probabil, ca aceasta pondere va creste. Emisiunile corporative de valori mai mici sunt mai putin preferate chiar daca sunt sustenabile. Vedem un interes al clientilor catre diversificare, inclusiv diversificare internationala, in portofoliile administrate, unde expunerea pe instrumente cu venit fix a scazut in ultimii ani de la 80% catre 60%

 

Richard Wilkinson, CTP: Circa 7 mld. Euro, adica aproape 80% din toata baza noastra de finantare la nivel de grup, inseamna finantare verde sau cu un link ESG. Evaluarile de active din Romania vor continua sa creasca pe termen lung. “Oamenii inteleg ca diferenta de randament intre un activ din Romania si unul din Germania este prea mare, iar riscurile de lichiditate din Romania sunt exagerate”

 

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Pregatim vanzarea unui proiect de 300 MW in 2026, care va fi cu adevarat o tranzactie mare. Si suntem acum la momentul ofertelor neangajante pentru vanzarea unui proiect de 77 MW. Cele doua proiecte pot fi vandute impreuna sau vor fi doua tranzactii separate in functie de interesul investitorilor. Cum arata “bucataria” in care investitorul suedez in energie verde si-a pregatit vanzarea unui proiect de 99 MW pentru un pret de 200 mil. Euro si care ar putea zgudui anul viitor piata de M&A din Romania cu tranzactii de circa 3 ori mai mari

 

Alin Negrescu, KPMG Romania: Tendintele internationale si locale au impact negativ in sectoare precum componente auto, industria de prelucrare, retail sau sectorul rezidential. Vom vedea investitori noi si investitii in sectorul de aparare, energie verde, logistica si transporturi. Anul 2026 vine cu tinte de conformare ESG pentru companii precum CBAM si regulamentul de defrisari

 

Tamas Vincze, East Grain: In 2025 ne apropiem de investitii de 35 – 40 mil. Euro capital investit plus debt, din care pana la 65% inseamna tranzactii M&A. Ne uitam la tichete M&A de la 2 – 3 mil. Euro pana la 15 mil. Euro. Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata si vedem in timp real o reasezare a capitalului. Ce este in capul listei de prioritati ale unei companii antreprenoriale

 

Dan Huru, MeetGeek: In zona de tech, totul este accelerat de efectul AI – rundele se inchid mai repede, produsele si bazele de clienti cresc mai repede. Produsele sunt mult mai avansate decat piata, dar piata nu este pregatita sa adopte zona AI. Am luat pana acum in total finantare de circa 3 mil. Euro de la investitori si ne dorim sa crestem de 4 – 5 ori in urmatoarele 12 luni

 

George Badescu, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Traim un timp al cresterilor de taxe si al repozitionarilor dupa pandemie care creeaza consumatorilor un sentiment de prudenta, o atitudine defensiva. In retail, este asteptata o crestere de 1% in 2025 vs 2024, iar investitiile vor continua, insa nu la nivelul anterior. “Ar fi o surpriza sa vedem noi tranzactii in viitorul apropiat”

 

 

 

nacu main

Cristian Nacu, IFC: Ne uitam la tranzactii prin care sa luam direct participatii equity sau quasi equity in companii, unde putem prelua pana la maxim 20% din actiuni. Am facut deja finantari de circa 500 mil. USD si abia a trecut primul trimestru din noul an financiar, deci ne asteptam sa depasim si in acest an 2 mld. USD fonduri proprii si fonduri atrase. “Vrem sa sprijinim anumite companii de stat sa acceseze finantari comerciale de la IFC”

„In Romania, noi am investit cred ca peste 1 mld. USD in ultimii ani numai in obligatiuni bancare verzi sau cu o tematica de incluziune. Iar asta a reprezentat aproape 20% din totalul bondurilor lansate in Romania in perioada respectiva, deci o contributie semnificativa”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation, la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“IFC are un portofoliu in Romania impresionant la ora actuala, din care aproximativ o treime sunt manufacturing (productie, n.r.) si proiecte de infrastructure, iar doua treimi sunt investitii in sectorul financiar – bancar sau nebancar. Din investitiile noastre, marea majoritate sunt investitii verzi”, a punctat Cristian Nacu.

“Si aici este o întreaga discutie daca verdele este inca la moda. Suntem in UE, suntem o tara cu drepturi depline in UE. In UE, exista inca o multime de programe care sunt obligatorii pentru toate statele si care presupun in continuare finantari verzi.  Astazi nu se mai pune problema despre finantarea verde ca despre o moda sau un curent trecator pentru ca recentele evenimente ne-au aratat ca, de fapt, vorbim despre securitate energetica. Tot mai mult cand se vorbeste despre energii regenerabile, se vorbeste tot mai mult despre independenta de importuri de combustibili fosili. Asa ca tema a devenit mult mai importanta si, deci, este in continuare o necesitate sa investim in energii regenerabile pentru ca asta ne duce la independenta energetica”, sustine reprezentantul IFC.

“Anul trecut, de exemplu, am investit, am adus in economia Romaniei 2,6 mld. USD in total, din care au fost 300 mil. USD investitii propria si 2,3 mld. USD sume atrase. Noi calculam ceea ce se cheama mobilizare de fonduri si raportul de mobilizare la noi in Romania a ajuns 1 la 8 de la banci care participa in proiecte in care noi avem un rol important sau mai avem o componenta care reprezinta tranzactii de M&A pe care IFC le-a intermediat prin echipa de advisory M&A”, a detaliat acesta.

Cat a contribuit IFC la finantari sindicalizate?

“Astazi suntem undeva la aproximativ 500 mil. USD cu totul si de abia a trecut primul trimestru, deci ne asteptam ca si anul acesta sa depasim 2 mld. USD in total cu fonduri atrase si fonduri proprii. Raportul poate nu va mai fi la fel de spectaculos cum a fost anul trecut de 1 la 8, dar in continuare suntem la un raport de 1 la 2, 1 la 3 sau poate chiar mai mare depinzand si de anumite proiecte care sunt acum in proces de M&A la care contribuie doar mobilizarea. Deci, exista foarte bune premise sa continuam trendul pe care l-am avut pana acum”, estimeaza reprezentantul IFC marimea portofoliului local pentru anul financiar care se incheie in iunie 2026.

“De asemenea, speram sa facem in continuare si mai mult in ceea ce priveste parteneriatele public – privat (PPP) pentru ca si astea vor aduce o mobilizare semnificativa de proiecte”, a subliniat Cristian Nacu.

“Majoritatea portofoliului nostru este in debt (datorie, n.r.), dar nu excludem si ne dorim sa facem mai mult equity (investitii de capital, n.r.). Aici suntem putin mai selectivi. In primul rand, facem equity prin fonduri de investitii – fonduri de private equity si fonduri de venture capital. Si am finantat deja un prim fond care este local – Morphosis. De asemenea, am finantat Enterprise Investors – un fond care este clasic in tara. Mai avem si alte cateva fonduri in care am investit – regionale – dar care vor avea si contributii in Romania”, a mentionat reprezentantul IFC.

“Dar incercam sa facem si equity direct sau instrumente de quasi equity – mezanin de exemplu, cum am facut anul trecut in tranzactia Pehart – este o combinatie de instrumente. Acolo am avut si mezanin si debt si debt atras, deci o combinatie de instrumente”, a precizat reprezentantul institutiei financiare internationale.

In ce domenii investeste IFC in Romania?

“In ceea ce priveste domeniile, vom continua sa finantam bancile si institutiile financiare nebancare pentru ca este modalitatea noastra prin care putem ajunge la IMM-uri si la companii carora nu putem sa le dam direct fonduri. Si aici vom continua sa o facem pe teme – ceea ce se cheama bonduri cu tematica. Probabil, vom continua sa finantam investitii verzi, fie ca vorbim de active, fie ca vorbim de green housing (locuinte verzi, n.r.) Vom continua sa finantam pentru incluziunea sociala a femeilor si, in special, a femeilor de afaceri”, a detaliat Cristian Nacu.

“Si, de asemenea, unul dintre sectoarele prioritare pe care o sa-l vedeti in continuare crescand va fi investitiile in regenerabile. Avem cateva proiecte in care investim, mult eolian, ceva solar, mai putin, si avem si baterii”, a adaugat acesta.

“In continuare ne uitam la manufacturing (productie, n.r.) si agribusiness ca la niste sectoare care vor atrage in continuare finantari pe fondul global al nearshoring-ului si friendshoring-ului si al transformarii canalelor de furnizare de piese de schimb si de materiale”, a mai spus reprezentantul IFC.

“Mai avem pe lista investitii in ceea ce se cheama industrii disruptive. Cautam sa finantam astfel de industrii in care putem pe langa bani sa aducem si expertiza noastra globala pentru ca avem o divizie globala care face investitii in industrii disruptive. Si aici ne gandim la inteligenta artificiala, ne gandim la lucruri care au un impact special”, sustine Cristian Nacu.

“De asemenea, nu excludem niste tranzactii care sa aiba premise de a avea crestere spectaculoasa in viitor. Deci, acesta este un alt tip de investitii la care probabil vom fi foarte atenti”, a precizat el.

Ce participatie poate prelua IFC in companiile in care este interesat sa investeasca direct si sa devina actionar?

“In primul rand, ca principiu, noi nu vom putea niciodata sa luam mai mult de 20% dintr-o companie. Este o limitare fixa, clara, batuta in cuie. Nu avem cum sa scapam de asta. Deci, vom fi intotdeauna un investitor minoritar”, a raspuns Cristian Nacu.

“Niciodata nu am investit mai putin de 10 mil. USD, cam asta ar fi pragul minim. Pragul de sus depinde de participatia maxima de 20%”, a adaugat reprezentantul IFC.

Cum poate fi o companie eligibila pentru o finantare verde din partea IFC?

“Caracteristica principala a unei investitii verzi este ca ea trebuie sa fie investita in active verzi. Deci, acele companii care nu au in planul de investitii astfel de active evident ca nu vor strange o investitie sau nu vor lansa un bond verde. Pentru ca el trebuie urmarit in mod special, separat, utilizarea banilor trebuie sa fie doar cu scopul in care au fost stransi.

Exista multe companii care au prin natura business-ului activitati care nu le permit sa investeasca doar in astfel de active si atunci exista o alternativa si pentru acest tip de companii si anume acele asa-numite <<sustainability linked bonds>>  (obligatiuni corelate cu obiective de sustenabilitate, n.r.) sau <<sustainability linked loans>> (imprumuturi corelate cu obiective de sustenabilitate, n.r.). Asta inseamna ca compania isi alege niste KPIs (parametri – cheie, n.r.), care sunt niste tinte legate si de ESG in general ca o categorie mai larga, adica include si teme sociale, fie incluziunea femeilor in cresterea calitatii job-urilor pentru femei sau pot fi si alte teme sociale”, explica Cristian Nacu.

“Este un imprumut pentru companie, dar care daca indeplinesc acei parametri se incadreaza in ceea ce s-a stabilit la inceputul emisiunii sau la inceputul imprumutului. Daca nu, exista niste penalizari in ceea ce priveste dobanzile. Cam asta este in mare mecanismul dupa care functioneaza”, a mai adaugat acesta.

Cum vede IFC impactul noilor masuri fiscale anuntate recent de catre guvern?

“Momentul din punct de vedere intern este un moment in care Romania trebuie sa se opreasca si sa isi faca niste reforme pe care le-a neglijat in ultimii ani. Si asta pentru ca suntem intr-o situatie de deficite multiple, care trebuiesc rezolvate, ele nu sunt sustenabile pe termen lung”, a raspuns reprezentantul IFC, institutie financiara care face parte din grupul Bancii Mondiale.

“Acum in ceea ce priveste sectorul privat cred ca este o oportunitate pentru ca anumite investitii nu vor mai putea fi facute doar de sectorul public. Si atunci o modalitate de a rezolva această dilema a necesitatii investitiilor, dar a lipsei de fonduri este parteneriatul public privat”, este de parere Cristian Nacu.

“Noi promovam intens acest parteneriat public privat ca o metoda de implicare a sectorului privat in investitii care uneori sunt chiar publice. De exemplu, la Timisoara avem un proiect in care suntem adviserii primariei incercand sa construim primul spital in PPP facut in Romania intr-un model clasic de facility management si in care privatul construieste spitalul si il administreaza din punct de vedere al mentenantei si utilitatilor si statul continua sa faca servicii medicale publice in acel spital”, afirma acesta.

“Acelasi tip de model se poate aplica si pentru multe alte tipuri de investitii la care statul nu mai are fonduri sa contribuie, iar asta cred eu este o oportunitate pentru ca intr-un astfel de parteneriat, privatul nu vine doar cu finantarea proiectului, vine cu expertiza lui, vine cu responsabilitatea pe care o implica participarea privata. Deci, cred ca e un model benefic pe care ar trebui sa il folosim mult mai des in viitor. Si exista deja discutii cu guvernul”, a subliniat Cristian Nacu.

“De asemenea, noi vrem sa sprijinim si anumite companii de stat, in special, pe cele care arata o guvernanta apropiata de cea a sectorului privat si sunt companii care uneori sunt listate. Astfel de companii pot sa acceseze finantari si de la IFC, finantari de tip comercial, ceea ce este important este ca este diferit fata de finantarile pe care le dau colegii nostri din Banca Mondiala cu garantii de stat”, a mai spus Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation, in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Supporting Partners ai MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025 sunt Sancons Capital & Investment si Vetimex Capital.

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025

 

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential

 

Marius Cara, European Investment Bank Group: Ne uitam la cateva tranzactii de project finance in Romania. Cautam sa co-investim alaturi de alte institutii financiare internationale pentru ca noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea unui proiect. EIB a intrat actionar cu o investitie de capital de 30 mil. Euro in proiectul eolian Pestera 2 de peste 500 mil. Euro al investitorului financiar Copenhagen Infrastructure Partners

 

Cristian Nacu, IFC: Ne uitam la tranzactii prin care sa luam direct participatii equity sau quasi equity in companii, unde putem prelua pana la maxim 20% din actiuni. Am facut deja finantari de circa 500 mil. USD si abia a trecut primul trimestru din noul an financiar, deci ne asteptam sa depasim si in acest an 2 mld. USD fonduri proprii si fonduri atrase. “Vrem sa sprijinim anumite companii de stat sa acceseze finantari comerciale de la IFC”

 

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: In octombrie – noiembrie, vom avea noua emisiune de titluri Samurai pe piata japoneza, la care asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Este posibil ca noua emisiune Samurai sa depaseasca emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro de anul trecut, vom vedea care este feedback-ul investitorilor. La emisiunile de titluri Fidelis, daca se pastreaza interesul investitorilor pentru transele mai lungi, vom testa piata cu maturitati mai mari

 

Liviu Dobre, Agricover: Mai bine de 1,5 mld. RON din finantarile pe care le atragem vin de la institutii financiare internationale precum EBRD, IFC sau BSTDB. Piata de capital este o oportunitate pentru noi chiar si la nivel de emisiune de obligatiuni, insa asteptam momentul potrivit pentru ca astazi costurile de finantare de pe piata de capital romaneasca sunt prea ridicate pentru a putea oferi ceva competitiv catre clientii nostri. Revine Agricover cu IPO pe bursa? “Nu vedem nimic in plan apropiat. Vrem sa ne concentram pe crestere”

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Din pachetul de finantare bancara de circa 150 mil. Euro contractat pentru Pehart, circa 125 mil. Euro reprezinta finantare sustenabila. Intregul nostru portofoliu din Romania, care mai include proiecte de energie regenerabila si paduri, este verde sau legat de sustenabilitate. Cea mai mare parte a fondului nostru de energie regenerabila este concentrat in Romania, unde avem 357 MW dintr-un portofoliu de 390 MW, iar investitiile totale depasesc 250 mil. Euro din care o mare parte va fi finantata prin debt

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Obligatiunile sustenabile si in format verde au o pondere intre 10% si 20% intr-un fond de obligatiuni in Euro pe care il administram, dar, probabil, ca aceasta pondere va creste. Emisiunile corporative de valori mai mici sunt mai putin preferate chiar daca sunt sustenabile. Vedem un interes al clientilor catre diversificare, inclusiv diversificare internationala, in portofoliile administrate, unde expunerea pe instrumente cu venit fix a scazut in ultimii ani de la 80% catre 60%

 

Richard Wilkinson, CTP: Circa 7 mld. Euro, adica aproape 80% din toata baza noastra de finantare la nivel de grup, inseamna finantare verde sau cu un link ESG. Evaluarile de active din Romania vor continua sa creasca pe termen lung. “Oamenii inteleg ca diferenta de randament intre un activ din Romania si unul din Germania este prea mare, iar riscurile de lichiditate din Romania sunt exagerate”

 

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Pregatim vanzarea unui proiect de 300 MW in 2026, care va fi cu adevarat o tranzactie mare. Si suntem acum la momentul ofertelor neangajante pentru vanzarea unui proiect de 77 MW. Cele doua proiecte pot fi vandute impreuna sau vor fi doua tranzactii separate in functie de interesul investitorilor. Cum arata “bucataria” in care investitorul suedez in energie verde si-a pregatit vanzarea unui proiect de 99 MW pentru un pret de 200 mil. Euro si care ar putea zgudui anul viitor piata de M&A din Romania cu tranzactii de circa 3 ori mai mari

 

Alin Negrescu, KPMG Romania: Tendintele internationale si locale au impact negativ in sectoare precum componente auto, industria de prelucrare, retail sau sectorul rezidential. Vom vedea investitori noi si investitii in sectorul de aparare, energie verde, logistica si transporturi. Anul 2026 vine cu tinte de conformare ESG pentru companii precum CBAM si regulamentul de defrisari

 

Tamas Vincze, East Grain: In 2025 ne apropiem de investitii de 35 – 40 mil. Euro capital investit plus debt, din care pana la 65% inseamna tranzactii M&A. Ne uitam la tichete M&A de la 2 – 3 mil. Euro pana la 15 mil. Euro. Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata si vedem in timp real o reasezare a capitalului. Ce este in capul listei de prioritati ale unei companii antreprenoriale

 

Dan Huru, MeetGeek: In zona de tech, totul este accelerat de efectul AI – rundele se inchid mai repede, produsele si bazele de clienti cresc mai repede. Produsele sunt mult mai avansate decat piata, dar piata nu este pregatita sa adopte zona AI. Am luat pana acum in total finantare de circa 3 mil. Euro de la investitori si ne dorim sa crestem de 4 – 5 ori in urmatoarele 12 luni

 

George Badescu, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Traim un timp al cresterilor de taxe si al repozitionarilor dupa pandemie care creeaza consumatorilor un sentiment de prudenta, o atitudine defensiva. In retail, este asteptata o crestere de 1% in 2025 vs 2024, iar investitiile vor continua, insa nu la nivelul anterior. “Ar fi o surpriza sa vedem noi tranzactii in viitorul apropiat”

 

 

Sursa foto: European Investment Bank.

Marius Cara, European Investment Bank Group: Ne uitam la cateva tranzactii de project finance in Romania. Cautam sa co-investim alaturi de alte institutii financiare internationale pentru ca noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea unui proiect. EIB a intrat actionar cu o investitie de capital de 30 mil. Euro in proiectul eolian Pestera 2 de peste 500 mil. Euro al investitorului financiar Copenhagen Infrastructure Partners

“Ne uitam, si nu doar in Romania, la tranzactii mari la sprijinul modernizarii capacitatilor de productie. Nu am parasit piata asta. Vom continua sa discutam cu Nuclearelectrica si cu Ministerul Energiei despre toate posibilitatile de colaborare in domeniu. La nivelul pietei romanesti, ne uitam in continuare la un pipeline diversificat de proiecte”, a declarat Marius Cara, Head of European Investment Bank Group Office in Romania, la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Nu pot sa va dau exact exemple de operatiuni pe care le avem in vedere in viitorul imediat, dar, intern, la nivelul operational din BEI, avem un <<bond desk>> prin care urmarim in mod special astfel de tranzactii, fie ele bonduri municipale, fie ele bonduri corporate. Deci, cream capacitate interna pentru a analiza si pentru a fi agili cu astfel de deal-uri”, a spus Marius Cara.

Potrivit acestuia, EIB a anuntat pentru anul acesta o tinta – record de investitii noi la nivel global de 100 mld. Euro investitii noi, din care planul pentru retele de energie si stocare este de 11 mld. Euro la nivelul UE.

“Piata (romaneasca – n.r.) are potential. Noi avem cateva deal-uri de project finance la care ne uitam. Greu de cuantificat si greu de anticipat in ce ritm se vor concretiza aceste deal-uri, dar nu suntem singurii in piata. Noi cautam sa co-investim cu alte IFI-uri (institutii financiare internationale – n.r.). Evident, noi nu finantam 100% din proiect, deci implicarea noastra are implicit un rol de levier si acest leverage evident este mult mai mare cand vorbim de equity (capital investit, n.r.), dar chiar si intr-un proiect clasic, intr-un imprumut direct, noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea investitiei”, a precizat seful reprezentantei locale a grupului European Investment Bank.

“Tinta noastra la nivel de grup pentru anul 2025 este sa ramanem la acelasi ordin de marime”, a adaugat acesta.

“Aproape in fiecare an, sectorul public se situeaza per total in Romania pe locul 1 (in portofoliul local al grupului EIB, n.r.). Iar aici as aminti tranzactiile la care ne uitam si cu Primaria Bucuresti, si cu alte primarii din tara pentru transport verde. La Ploiesti, de exemplu, am venit si cu o asistenta tehnica pentru a intari capacitatea primariei in ceea ce priveste managementul financiar pentru a-I ajuta sa construiasca modelul financiar pentru a ne asigura ca resursele primariei sunt suficiente pentru a sustine un imprumut care va urma sa vina de la BEI. Si aici vorbim despre transport verde, regenerare urbana in general, imbunatatirea retelelor de termoficare. Deci ne uitam la mai multe lucruri in acelasi timp”, a detaliat Marius Cara.

“Romania are nevoie de investitii masive in infrastructura, si din cauza asta, sectorul public va ramane, probabil, in pole position. Aici vorbim de investitii care continua sa fie prioritare pentru autostrazi, pentru modernizarea cailor ferate, si aici intram si in zona de transport strategic, deci coridoare cu relevanta pentru zona militara. BEI va continua sa sprijine Romania pe această directie, care este de natura sa aduca si volumele mari. Dar in acelasi timp, cautam diversificare, stim ca spatiul fiscal al Romaniei este limitat, deci trebuie sa ne uitam si mai mult pe zona privata, pe zona corporate, zona care nu adauga la deficit. Deci ramanem prezenti si sprijinim economia Romaniei atat din perspectiva privata, cat si la nivelul investitiilor strategice ale statului”, a punctat reprezentantul grupului EIB.

La nivelul anului trecut, grupul BEI a investit in Romania 2,5 mld. Euro.

“Din suma asta, cam 968 mil. Euro au mers explicit pe actiune climatica si sustenabilitate de mediu, adica circa 40% din totalul investitiilor. Circa 780 mil. Euro au mers fix pe energie verde. Si aici, am pus mare accent pe modernizare de retele, am avut doua tranzactii mari de cate 200 mil. Euro fiecare cu Electrica si cu Delgaz care au mers pe modernizarea si automatizarea retelelor”, a detaliat Marius Cara.

“La nivelul anului 2025 ne uitam la aceeasi cheie, nu stiu daca putem vorbi despre exact aceleasi volume, dar ceea ce as reliefa la nivelul anului curent este o diversificare a produselor si a instrumentelor prin care actionam in piata din Romania”, a subliniat reprezentantul grupului European Investment Bank, care este prezent atat la nivel de banca prin EIB, cat si la nivelul European Investment Fund – un investitor institutional – cheie pentru fondurile de private equity si de venture capital din Romania, din spatiul Europei Centrale si de Est, dar si pentru alte regiuni de pe continent.

“Astfel, avem deja doua tranzactii mai deosebite chiar si pentru portofoliul global al bancii. Avem o investitie de 30 mil. Euro in equity pentru proiectul eolian Pestera 2, cel de langa Constanta. Acesta va deveni unul dintre cele mai mari proiecte onshore din tara. Vorbim de 400 MW, iar valoarea total a proiectului este de 500 mil. Euro. Deci daca ne raportam la valoarea totala, 30 mil. Euro nu pare sa fie impresionant, dar este o investitie equity. Si proiectul asta este unul dintre primii beneficiari al CfD si tocmai aceasta noutate pe piata romaneasca, care da o predictibilitate unor astfel de proiecte – instrumentul in sine pentru noi este ceva care ne-a ajutat sa putem sa intram in tranzactie”, a spus Marius Cara.

“O a doua tranzactie mai deosebita este investitia in obligatiunile verzi emise de Electrica, iarasi un mare succes in piata pentru o emisiune de acest tip, aproape o premiera pe piata corporate din Romania, cu o suprasubscriere impresionanta si aici EIB a fost, bineinteles, investitor – ancora. Pot spune ca i-am acompaniat in tranzactia aceasta si ca această sinergie pe care o avem cu Electrica, si care s-a concretizat si prin imprumuturi directe, continua si este un parteneriat pe care incercam sa il dezvoltam pe multiple planuri”, a continuat acesta.

Pe 1 iulie 2025, EIB a aprobat o investitie de 50 mil. Euro in tranzactia de obligatiuni verzi de 500 mil. Euro cu care compania de energie locala Electrica a iesit pe pietele externe de capital.

“Electrificarea este esentiala pentru ca Europa si, implicit, Romania sa reduca dependenta de combustibilii fosili si sa decarbonizeze transportul, sistemele de incalzire si industria. Electricitate ieftina inseamna o sansa data industriei de a deveni mai autonoma”, este de parere Marius Cara.

“Dar trecerea rapida la energiile regenerabile, cu alte cuvinte cresterea capacitatilor de productie, nu este neaparat in momentul in care vorbim acompaniata de o modernizare pe masura a infrastructurii si de aceea focusul atat al EIB cat si la nivelul UE este pe modernizarea retelelor, pe interconectivitate, pe a face piata energetica in UE o piata cu adevarat functionala”, sustine seful reprezentantei de la Bucuresti a grupului EIB.

“Daca vorbim de investitii la nivel global, avem 400 mld. in distributia in retele – asta este mai putin decat se investeste in productie, iar la nivelul UE este estimat ca nevoia de investitii in retele este de circa 70 mld. Euro la nivelul anului 2025”, a mentionat acesta.

“Romania evident nu este o exceptie. Poate ca in Romania nevoia se simte si mai acut pentru ca s-au multiplicat investitiile in capacitate de productie – proiecte eoliene, solare, cat si proiecte de stocare care au inceput sa apara, dar vorbim de retele imbatranite care in mod istoric au fost concepute pentru un flux unidirectional”, a mai spus Marius Cara, Head of European Investment Bank Group Office in Romania, in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Supporting Partners ai MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025 sunt Sancons Capital & Investment si Vetimex Capital.

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025

 

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential

 

Marius Cara, European Investment Bank Group: Ne uitam la cateva tranzactii de project finance in Romania. Cautam sa co-investim alaturi de alte institutii financiare internationale pentru ca noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea unui proiect. EIB a intrat actionar cu o investitie de capital de 30 mil. Euro in proiectul eolian Pestera 2 de peste 500 mil. Euro al investitorului financiar Copenhagen Infrastructure Partners

 

Cristian Nacu, IFC: Ne uitam la tranzactii prin care sa luam direct participatii equity sau quasi equity in companii, unde putem prelua pana la maxim 20% din actiuni. Am facut deja finantari de circa 500 mil. USD si abia a trecut primul trimestru din noul an financiar, deci ne asteptam sa depasim si in acest an 2 mld. USD fonduri proprii si fonduri atrase. “Vrem sa sprijinim anumite companii de stat sa acceseze finantari comerciale de la IFC”

 

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: In octombrie – noiembrie, vom avea noua emisiune de titluri Samurai pe piata japoneza, la care asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Este posibil ca noua emisiune Samurai sa depaseasca emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro de anul trecut, vom vedea care este feedback-ul investitorilor. La emisiunile de titluri Fidelis, daca se pastreaza interesul investitorilor pentru transele mai lungi, vom testa piata cu maturitati mai mari

 

Liviu Dobre, Agricover: Mai bine de 1,5 mld. RON din finantarile pe care le atragem vin de la institutii financiare internationale precum EBRD, IFC sau BSTDB. Piata de capital este o oportunitate pentru noi chiar si la nivel de emisiune de obligatiuni, insa asteptam momentul potrivit pentru ca astazi costurile de finantare de pe piata de capital romaneasca sunt prea ridicate pentru a putea oferi ceva competitiv catre clientii nostri. Revine Agricover cu IPO pe bursa? “Nu vedem nimic in plan apropiat. Vrem sa ne concentram pe crestere”

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Din pachetul de finantare bancara de circa 150 mil. Euro contractat pentru Pehart, circa 125 mil. Euro reprezinta finantare sustenabila. Intregul nostru portofoliu din Romania, care mai include proiecte de energie regenerabila si paduri, este verde sau legat de sustenabilitate. Cea mai mare parte a fondului nostru de energie regenerabila este concentrat in Romania, unde avem 357 MW dintr-un portofoliu de 390 MW, iar investitiile totale depasesc 250 mil. Euro din care o mare parte va fi finantata prin debt

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Obligatiunile sustenabile si in format verde au o pondere intre 10% si 20% intr-un fond de obligatiuni in Euro pe care il administram, dar, probabil, ca aceasta pondere va creste. Emisiunile corporative de valori mai mici sunt mai putin preferate chiar daca sunt sustenabile. Vedem un interes al clientilor catre diversificare, inclusiv diversificare internationala, in portofoliile administrate, unde expunerea pe instrumente cu venit fix a scazut in ultimii ani de la 80% catre 60%

 

Richard Wilkinson, CTP: Circa 7 mld. Euro, adica aproape 80% din toata baza noastra de finantare la nivel de grup, inseamna finantare verde sau cu un link ESG. Evaluarile de active din Romania vor continua sa creasca pe termen lung. “Oamenii inteleg ca diferenta de randament intre un activ din Romania si unul din Germania este prea mare, iar riscurile de lichiditate din Romania sunt exagerate”

 

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Pregatim vanzarea unui proiect de 300 MW in 2026, care va fi cu adevarat o tranzactie mare. Si suntem acum la momentul ofertelor neangajante pentru vanzarea unui proiect de 77 MW. Cele doua proiecte pot fi vandute impreuna sau vor fi doua tranzactii separate in functie de interesul investitorilor. Cum arata “bucataria” in care investitorul suedez in energie verde si-a pregatit vanzarea unui proiect de 99 MW pentru un pret de 200 mil. Euro si care ar putea zgudui anul viitor piata de M&A din Romania cu tranzactii de circa 3 ori mai mari

 

Alin Negrescu, KPMG Romania: Tendintele internationale si locale au impact negativ in sectoare precum componente auto, industria de prelucrare, retail sau sectorul rezidential. Vom vedea investitori noi si investitii in sectorul de aparare, energie verde, logistica si transporturi. Anul 2026 vine cu tinte de conformare ESG pentru companii precum CBAM si regulamentul de defrisari

 

Tamas Vincze, East Grain: In 2025 ne apropiem de investitii de 35 – 40 mil. Euro capital investit plus debt, din care pana la 65% inseamna tranzactii M&A. Ne uitam la tichete M&A de la 2 – 3 mil. Euro pana la 15 mil. Euro. Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata si vedem in timp real o reasezare a capitalului. Ce este in capul listei de prioritati ale unei companii antreprenoriale

 

Dan Huru, MeetGeek: In zona de tech, totul este accelerat de efectul AI – rundele se inchid mai repede, produsele si bazele de clienti cresc mai repede. Produsele sunt mult mai avansate decat piata, dar piata nu este pregatita sa adopte zona AI. Am luat pana acum in total finantare de circa 3 mil. Euro de la investitori si ne dorim sa crestem de 4 – 5 ori in urmatoarele 12 luni

 

 

George Badescu, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Traim un timp al cresterilor de taxe si al repozitionarilor dupa pandemie care creeaza consumatorilor un sentiment de prudenta, o atitudine defensiva. In retail, este asteptata o crestere de 1% in 2025 vs 2024, iar investitiile vor continua, insa nu la nivelul anterior. “Ar fi o surpriza sa vedem noi tranzactii in viitorul apropiat”

 

 

Sursa: MIRSANU.RO.

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential

Valul de presiuni generate de tendintele internationale si de catre ultimele trenduri inregistrate la nivel local are impact direct asupra companiilor care opereaza in sectoare precum retail, productie de bunuri de larg consum, sectorul componentelor auto, utilitati si pe segmentul rezidential al pietei imobiliare, conform concluziilor MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Fenomenul investitiilor in energie verde si asa – numita finantare verde – care inglobeaza atat tranzactiile cu emisiuni de obligatiuni verzi sau cu obiective de sustenabilitate, cat si imprumuturile verzi sau cu obiective de sustenabilitate – isi continua avansul in economia reala, sustinute fiind de catre institutiile de finantare internationale si de catre banci.

“Electrificarea este esentiala pentru ca Europa si, implicit Romania, sa-si reduca dependenta de combustibilii fosili si sa decarbonizeze transportul, sistemele de incalzire si industria. Electricitate ieftina inseamna o sansa data industriei de a deveni mai autonoma. Dar trecerea rapida la energiile regenerabile, cu alte cuvinte cresterea capacitatilor de productie, in momentul in care vorbim nu este acompaniata de o modernizare pe masura a infrastructurii si de aceea focusul atat al Bancii Europene de Investitii (EIB), cat si la nivelul UE, este pe modernizarea retelelor, pe interconectivitate, pe a face piata energetica din UE o piata cu adevarat functionala”, a declarat Marius Cara, Head of European Investment Bank Group (EIB) in Romania.

“Romania are nevoie de investitii masive in infrastructura, si din cauza asta, sectorul public va ramane, probabil, in <<pole position>>. Aici vorbim de investitii care continua sa fie prioritare pentru autostrazi, pentru modernizarea cailor ferate, si aici intram si in zona de transport strategic, deci coridoare cu relevanta pentru zona militara. BEI va continua sa sprijine Romania pe această directie, care este de natura sa aduca si volumele mari. Dar in acelasi timp, cautam diversificare. Stim ca spatiul fiscal al Romaniei este limitat, deci trebuie sa ne uitam si mai mult pe zona privata, pe zona corporate, zona care nu adauga la deficit. Deci, ramanem prezenti si sprijinim economia Romaniei atat din perspectiva privata, cat si la nivelul investitiilor strategice ale statului”, a semnalat seful reprezentantei locale a grupului European Investment Bank.

Un alt investitor institutional – cheie pentru promovarea sectorului de economie verde in Romania si in celelalte piete in care activeaza la nivel global este International Finance Corporation, care face parte din grupul Bancii Mondiale.

“Astazi nu se mai pune problema despre finantarea verde ca despre o moda sau un curent trecator pentru ca recentele evenimente ne-au aratat ca, de fapt, vorbim despre securitate energetica. Tot mai mult cand se vorbeste despre energii regenerabile, se vorbeste despre independenta de importuri de combustibili fosili. Asa ca tema a devenit mult mai importanta si, deci, este in continuare o necesitate sa investim in energii regenerabile pentru ca asta ne duce la independenta energetica”, a punctat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation.

“Anul trecut, de exemplu, am investit, am adus in economia Romaniei 2,6 mld. USD in total, din care au fost 300 mil. USD investitii proprii si 2,3 mld. USD sume atrase. Noi calculam ceea ce se cheama mobilizare de fonduri si raportul de mobilizare la noi in Romania a ajuns 1 la 8 de la banci care participa in proiecte in care noi avem un rol important sau mai avem o componenta care reprezinta tranzactii de M&A pe care IFC le-a intermediat prin echipa de advisory M&A. De asemenea, speram sa facem in continuare si mai mult in ceea ce priveste PPP-urile pentru ca si astea vor aduce o mobilizare semnificativa de proiecte”, a subliniat Cristian Nacu din partea IFC.

Pentru Ministerul Finantelor, emiterea de obligatiuni suverane verzi pe pietele externe este o ruta luata in calcul pentru planul de finantare al statului roman in 2026.

“Pentru o noua emisiune de obligatiuni verzi va trebui sa avem aceasta conditie esentiala indeplinita, si anume sa avem o discutie foarte clara cu ministerele de linie ca sa identificam cheltuielile verzi pentru perioada 2025 – 2026 cand, practic, va fi suportul pentru o noua emisiune de obligatiuni”, a semnalat Diana Popescu, Director General Adjunct in cadrul Directiei Generale de management a datoriei  publice si fluxurilor de trezorerie al Ministerului Finantelor.

Insa Ministerul Finantelor se pregateste sa revina foarte curand pe piata nipona cu o noua emisiune de titluri Samurai, dupa emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro din 2024 cand titlurile au fost emise in format verde.

“Da, Samurai este o tranzactie care va fi realizata anul acesta. Insa aici noi ne angajam sa fim prezenti pe piata nu neaparat din perspectiva finantarii volumelor pe care le vom imprumuta, ci mai degrabă din perspectiva diversificarii”, a punctat Diana Popescu din partea Trezoreriei Statului.

“In toamna acestui an, probabil in octombrie – noiembrie vom avea noua emisiune. A fost o emisiune inaugurala anul trecut de 200 mil. Euro, nu a fost un volum foarte mare, insa ne asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Sigur este un proces mai lent, ei sunt un alt stil de investitori, au o alta abordare in strategia lor, in schimb trendul este unul in crestere. Ne asteptam la o participare buna din partea lor, dar si a nerezidentilor pentru ca au acces, practic, si investitorii non – japonezi. Este posibil (sa fie peste 200 mil. Euro, nivelul emisiunii Samurai din 2024 – n.r). Speram. Sa vedem. Acum in octombrie vom avea un <<market sounding>>, un <<soft sounding>> cu investitorii si vom vedea care este feedback-ul”, a precizat reprezentantul Ministerului Finantelor.

Modificarea recenta a tintei de deficit bugetar pentru 2025 de la 7% la 8,4% inseamna ca, desi planul de finantare al statului pe primele noua luni ale acestui a ajuns la un grad de executie de 92%, nevoia de finantare creste de la nivelul de 232 mld. RON aprobat initial cu inca 27 mld. RON, bani atrasi preponderent de pe piata externa.

Pentru reducerea tintei de deficit, guvernul condus de catre premierul Ilie Bolojan a aprobat recent un plan de masuri fiscale, din care o parte au intrat deja in vigoare printre care si cresterea cotei de TVA de la 19% la 21%.

Ce impact au aceste masuri fiscale recent anuntate asupra sectoarelor din economie?

“In primul rand, cand vorbim de majorarea ratei de TVA ne ducem cu impactul direct pe ceea ce inseamna zona de consum, deci tot ce inseamna parte de retail, productie de bunuri de larg consum. Toata zona aceasta este direct impactata de aceasta majorare. Si nu doar majorarea de TVA, ci toata reasezarea cotelor de TVA. Se vede, se simte deja un impact in zona de imobiliare, in special pe zona de rezidential. Dupa aceea, cred ca pe zona a ceea ce inseamna partea de utilitati, avem si acolo un impact semnificativ, care este cauzat, pe de o parte de masurile fiscale, dar si de masurile care tin de partea sociala, de suport pe care statul il acorda pe partea de preturi la energie”, a spus Alin Negrescu, Tax Partner &  Head of Indirect Tax la firma de consultanta si audit KPMG Romania.

“Cresterea de TVA si sa nu uitam de cresterile de accize care s-au dus in combustibili si care se reflecta dupa aceea in lant pe absolut orice domeniu pentru ca avem un efect de propagare si eu, sincer, sper ca aceste masuri de crestere a fiscalitatii sa se diminueze sau sa se stabilizeze cumva pentru ca din punctul meu de vedere marea problema a Romaniei este in zona de cheltuieli bugetare si de colectare. Trebuie sa ne axam pe masuri de imbunatatire a colectarii, trebuie sa ne concentram, din punctul meu de vedere, in prima parte a anului viitor pe masuri de relansare a motorului economiei pentru ca avem nevoie de asa ceva”, a precizat Alin Negrescu din partea KPMG Romania.

„Avem nevoie de o absorbtie extraordinar de buna pe ceea ce inseamna fonduri europene, sa investim foarte tare in infrastructura pentru ca, fara aceste lucruri, toate aceste masuri fiscale, nu cred ca vor da rezultatul scontat si anume acela de reducere a deficitului bugetar. Am vazut acum tinta declarata de catre premier care este acum undeva la 8,4%. Din punctul meu de vedere, e foarte dificil sa il tinem (deficitul, n.r.) sub 9% la finalul anului”, a adaugat acesta.

Cum vad investitorii straini impactul acestor masuri asupra operatiunilor lor si asupra atractivitatii Romaniei ca si destinatie de investitii?

“Cred ca Romania are un potential foarte bun si cred ca modul in care investitorii straini vad tara este mult mai pozitiv decat cei la nivel local. Este un fenomen destul de ciudat, dar stii, este o tara de 20 milioane de oameni si orice industrie iei are un consum sub media europeana, deci aceasta poveste de convergenta se va intampla. Sunt si provocari, iar cel mai mare risc este geopolitic, dar este la fel si in tarile baltice. Insa suntem cu totii membri ai Uniunii Europene si ai NATO si ce avem nevoie ca sa ramanem puternici este sa investim in economiile locale pentru ca ceea ce incearca masina de propaganda sa realizeze este ca fiecare sa fie speriat si sa nu investeasca”, a subliniat Vytautas Plunksnis, Partner & Head of Private Equity in cadrul INVL Asset Management, manager baltic cu interese de investitii in Europa Centrala si de Est care are sub administrare active totale de circa 2 mld. Euro.

„Cred ca pentru investitorii care vor sa cumpere, piata este astazi ceva mai buna  decat pentru cei care vor sa vanda. Insa tranzactii proeminente (high profile) precum Regina Maria, Profi, Pehart indica faptul ca pentru active bune intotdeauna vor fi cumparatori buni care sunt pregatiti sa accepte riscurile si care se asteapta ca proiectele noastre din Romania sa fie foarte bune pentru investitorii nostri”, a adaugat investitorul baltic de talie regionala.

INVL Asset Management este printr-unul din fondurile sale de private equity noul proprietar al platformei industriale Pehart si are o expunere totala in Romania estimata in jurul a 500 mil. Euro, cifra care include atat capitalul investit, cat si finantarea contractata pentru portofoliul local.

Perspectiva pe care piata locala o ofera pe termen lung investitorilor este cu mult mai importanta decat turbulentele de moment.

“Primul lucru pe care il facem este sa ne ascultam chiriasii. Vorbim cu ei si aflam ceea ce vor cu adevarat sa faca si, in functie de asta, decidem daca apetitul este in schimbare in mod pozitiv sau negativ. Acum este o cerere buna din partea chiriasilor si deci nimic nu se va schimba in Romania in opinia noastra. Asta se va schimba daca feedback-ul chiriasilor nostri se va schimba. Daca te uiti la CTP, a fost foarte bun sa se uite dincolo de zgomotul pe termen scurt pe care jurnalistilor le place sa il creeze pentru ca asta vinde ziarul sau povestea devine mai vizibila prin click-uri (clicking stories,lb. eng.)”, este de parere Richard Wilkinson, CFO al grupului CTP.

„Dar, in realitate, trendurile pe termen lung sunt mai importante acolo. Daca te uiti la trendul pe termen lung, Romania ramane una dintre cele mai bune locatii din punct de vedere al costului pentru productia externalizata din Europa, in interiorul UE, in interiorul zonei Schengen, fara bariere in intreaga Europa, cu o forta de muncă tanara, dinamica, bine educata, cu niveluri in crestere ale venitului disponibil. Romania ar trebui sa aiba mai degraba un pic mai mult incredere in sine decat un pic mai putina”, sustine Richard Wilkinson din partea CTP, investitor imobiliar cu peste 1 mld. Euro investiti in Romania si lider pe piata spatiilor industriale si de logistica.

Care sunt cele mai apropiate tinte de conformare la politicile ESG pentru companii?

“ESG-ul devine din ce in ce mai important si chiar daca global si regional la nivelul UE asistam la o oarecare reducere a ritmului de implementare pe zona asta de transparentizare si raportare, sustenabilitatea devine limbajul comun al economiei si pana la urma este esentiala pentru sustenabilitatea unei afaceri. Pentru anul viitor avem tinte in ceea ce priveste CBAM-ul (taxa pe carbon, n.r.) si regulamentul in ceea ce priveste defrisarile, care este acum intr-o discutie legata de termen. Se incearca, este o presiune destul de mare la nivelul Comisiei Europene de a se amana termenul de implementare care este prevazut pentru anul viitor. Si aceasta presiune vine, pe de o parte, din nevoia de a acorda mai mult timp companiilor de a se pregati pentru acest tip de raportare si, pe de alta parte, vine si din ceea ce se intampla la nivel global si cu competitivitatea sau cu nevoia de a ramane competitivi in fata pietelor externe Uniunii Europene”, a spus Alin Negrescu de la KPMG Romania.

 

 

Topicuri

Impactul tendintelor internationale si locale in energie verde.

Impactul tendintelor internationale si locale in agribusiness.

Impactul tendintelor internationale si locale in finantare verde.

Impactul tendintelor internationale si locale in asset management & piete de capital.

Impactul tendintelor internationale si locale in imobiliare.

Impactul tendintelor internationale si locale in companii antreprenoriale.

Impactul tendintelor internationale si locale in retail.

Impactul tendintelor internationale si locale in sectorul componente auto si industrie.

 

 

Energie verde.

“La acest moment nu este ceva foarte clar conturat (impactul factorilor interni si externi asupra companiilor- n.r.) in sensul in care se poate vedea in costul cu principalele echipamente. Dar <<big money>> (banii multi, n.r.) sunt in momentul in care sumele foarte mari si cu impactul aferent apar in momentul in care discuti pretul unei tranzactii cu un investitor si constati ca poate pretul nu este cel pe care il doreai tu pentru ca sunt niste factori de risc pe care Romania ii are atasati. Si unul pana de curand era incertitudinea politica. Cred eu ca ne-am mai linistit un pic aici. Pe urma este legat de deficitul bugetar, care tine costul de finantare, deci acel risk free rate pe care il dau obligatiunile de stat, care inca sunt scumpe si automat ridica costul finantarii in Romania si este parte din discount rate-ul pe care il folosesti intr-un valuation, intr-un discounted cash flow”, a declarat Lacramioara Diaconu – Pintea, Country Manager OX2 Romania.

“Astfel incat face costul finantarii cu toate riscurile – ca vorbim de deficitul bugetar si obligatiuni, dar si faptul ca este perspectiva de crestere de inflatie si de crestere de taxe, toate se reflecta in acest factor de actualizare <<weighted average cost of capital>> (WACC), pe care il folosesti in orice exercitiu de evaluare. Cu cat acesta este mai mare atunci orice investitor care vrea sa aduca bani in Romania, sa investeasca in Romania va cere o rata de rentabilitate mai mare ca sa-si acopere acest cost mai mare decat in alte tari. Iar in competitia asta pentru capital, eu o vad in cadrul grupului, concuram cu Italia, cu Polonia sa atragem inclusiv decizia interna de a deveni si IPP (producator independent de energie) si in Romania, adica sa tinem investitiile pe bilantul nostru. Si daca in Romania este mai scump si, automat, asteptarea unui investitor este diferita fata de o alta tara, pierdem in competitia pentru capital. Si aici vad eu o ingrijorare pentru ca altfel daca este sa creasca pretul la materii prime – aluminiu, cupru, – nu creste doar in Romania, creste peste tot pe Glob”, a adaugat Lacramioara Diaconu – Pintea de la OX2.

“La nivelul anului trecut, grupul BEI a investit in Romania 2,5 mld. Euro. Din suma asta, cam 968 mil. Euro au mers explicit pe actiune climatica si sustenabilitate de mediu, adica circa 40% din totalul investitiilor. Circa 780 mil. Euro au mers fix pe energie verde. Si aici, am pus mare accent pe modernizare de retele, am avut doua tranzactii mari de cate 200 mil. Euro fiecare cu Electrica si cu Delgaz, care au mers pe modernizarea si automatizarea retelelor”, a declarat Marius Cara, Head of European Investment Bank Group (EIB) in Romania.

 

Agribusiness.

“Suntem intr-o situatie oarecum fericita. Faptul ca economia Romaniei creste mai mult sau mai putin ne afectează pe toti, dar baza aceea a lantului – fermierul roman – cred ca este impactat destul de putin. Marea majoritate a productiei agricole a Romaniei este exportata. Cerere pentru produse agricole primare va exista. Suntem intr-o zona geostrategica importantă, avem un port la Marea Neagra, iar acest lucru ne ajuta in sensul in care atata vreme cat fermierii produc, au productivitatea de care au nevoie, pot sa vanda si sa desfaca relativ usor catre zone ca Orientul Mijlociu, Asia. Nu ne asteptam la derapaje majore (asupra business-ului Agricover, n.r.). Sigur ca o crestere de TVA mai pune putin de presiune pe costurile fermierilor, dar cred ca ne vom misca in directia corecta. Planurile noastre sunt de crestere si, probabil, in orice criza exista si oportunitati”, a declarat Liviu Dobre, CEO al Agricover Holding.

“Sustenabilitatea este ceva care este probabil in mintea tuturor si in actiunea fiecaruia dintre noi, dar variaza foarte mult de la sector la sector. Este un subiect destul de contondent la nivelul UE intre conservatori si progresisti. Marele semn de intrebare asupra competitivitatii in Europa ridicat de raportul Draghi se aplica si in agricultura. Agricover se pozitioneaza cumva in tabara progresistilor, dar militeaza pentru eliminarea extremelor, a exagerarilor, a exceselor”, a punctat Liviu Dobre din partea Agricover.

“Au fost multe efecte. Cand s-a declansat razboiul in Ucraina in 2022, stim cu totii ce s-a intamplat cu preturile produselor agricole, au crescut pana in ceruri, dupa aceea au urmat si ingrasamintele, inputurile agricole ale fermierilor. De aici oarecum s-a creat un bulgare pentru ca multi au ramas intr-o pozitie nefavorabila tinand de stocuri, care dupa aceea foarte repede au si scazut in pret, dar costurile le-au asumat cand au fost la cel mai inalt nivel. Si, oarecum, s-a creat acest “gap” (gol, n.r.) in P&L (contul de profit si pierdere al companiei, n.r.) care s-a transformat intr-un gap de finantare. Gap-ul acesta de finantare a fost temporar amanat cu anumite programe guvernamentale cu garantii cu IMM Invest, cu Agro IMM Invest, cu toate acestea, care au ajutat cu putine credite subventionate, dar acelea expira in perioada asta. Si aici as adauga ca au venit si factorii climatici, care din ultimii 4 ani, 3 ani au fost cu seceta destul de serioasa”, a spus Tamas Vincze, CEO al East Grain, companie care face parte din conglomeratul ceh Agrofert.

„Asa nici fermierii nu au avut oportunitatea de a-si reveni din punct de vedere financiar. Acum este presiunea dubla – a rezultatelor proaste din ultimii 3 ani plus datoriile acumulate si aici este si o chestie macroeconomica pentru ca dobanzile la care s-au imprumutat, chiar daca dobanda aia o fi fost subventionata o perioada – 9 luni sau cat o fi fost, dar, dupa aceea, a fost o dobanda mare, iar noi aici in Romania platim oarecum cele mai mari dobanzi din UE”, a adaugat CEO East Grain.

“Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata. Tot lantul este subcapitalizat. Noi suntem intr-o pozitie in care ne-am capitalizat si ne uitam la oportunitati”, a precizat Tamas Vincze.

 

Finantare verde.

“Companiile mai mari, de obicei, lucreaza cu institutii financiare mai mari. Cu cat este mai mare finantatorul tau, cu atat el este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”, a subliniat Vytautas Plunksnis, Partner & Head of Private Equity in cadrul INVL Asset Management.

“In cazul Pehart, avem un pachet de finantare de la IFC, care este o subsidiara a Bancii Mondiale, Banca Transilvania si ING, iar din pachetul de 150 mil. Euro circa 125 mil. Euro este finantare corelata cu obiective de sustenabilitate. Am fost de acord ca parte a finantarii sa investim in reducerea emisiilor, si in special investitii noi vor fi directionate catre reducerea utilizarii de gaze, electricitate, a scurgerilor de agent frigorific. Vom incerca sa crestem ponderea ambalajelor reciclate post-consum atunci cand ambalam produsele noastre si vom lucra pentru a creste diversitatea de gen la toate nivelurile organizației. Cred ca fara componenta de finantare sustenabila, aceast tranzactie ar fi fost cu mult mai dificil de finantat”, sustine Vytautas Plunksnis de la INVL Asset Management.

“Sincer, practic, tot ce am facut in ultimii 3 – 4 ani este sustenabil, fie ca vorbim despre emisiuni cu obligatiuni verzi ori credite bancare cu componenta ESG. Tot ce facem acum este verde sau are un link ESG. In ceea ce priveste baza totala de finantare, probabil ca este peste 80% la acest moment (nivelul finantarii cu componenta ESG din totalul finantarii grupului, n.r.), deci in jurul a 7 mld. Euro”, a punctat Richard Wilkinson, CFO al grupului CTP, liderul pietei de logistica din Europa continentala.

“In Romania, noi am investit cred ca peste 1 mld. USD in ultimii ani numai in obligatiuni bancare verzi sau cu o tematica de incluziune. Iar asta a reprezentat aproape 20% din totalul obligatiunilor lansate in Romania in perioada respectiva, deci o contributie semnificativa”, sustine Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation.

 

Asset management & Piete de capital

“Anul acesta a fost un an cu provocari, dupa cum bine stim. In prima parte a anului am fost si noi afectati sa zicem intr-o anumita masura de tumultul politic, de reticenta unor investitori de a face pasul catre noi subscrieri intr-un context mai incert, insa dupa luna mai am inceput sa vedem un interes crescand in ceea ce priveste fondurile noastre si in ceea ce priveste piata de capital. A si performat bine piata de capital. Anul acesta, practic, nu exista niciun fond pe care sa il administram si sa nu aiba crestere de la inceputul anului. Si cred ca asta se intampla pentru al treilea an la rand, deci este un istoric destul de favorabil”, a spus Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management, unul dintre cei mai mari jucatori din industria locala de asset management.

Ce pondere au in portofoliile administrate obligatiunile verzi si in format sustenabil emise recnet pe piata de catre jucatori precum Banca Transilvania sau Electrica?

“Pentru un singur fond, un fond de obligatiuni in Euro, acolo avem o pondere ceva mai mare, as zice undeva intre 10% si 20% din portofoliu, dar probabil ca va creste. Acolo este palpabil. In rest, mai putin”, a raspuns Horia Braun – Erdei din partea Erste Asset Management.

“Am vazut in transa de 12 ani in emisiunea lansata anul trecut o participare foarte importantă din partea investitorilor nordici. Ei au aceste mandate dedicate, deci, practic, nu investesc in alte tipuri de active decat active ESG. Si, practic, 45% din aceasta transa pe care noi am emis-o a fost alocata acelor investitori. Ca o distributie geografica, se mentine Marea Britanie si Irlanda cu 48% in alocare, Europa are un procent bun de alocare cam 19 – 20%. Si investitorii calificati romani, deci nu persoane fizice, au participat in aceste obligatiuni, dar si din Germania, Austria, si alte jurisdictii. SUA au avut o pondere mai mica pentru ca noi stim ca ei nu au aceste obiective foarte bine evidentiate in alocarile lor pe portofoliu”, a punctat Diana Popescu, Director General Adjunct in cadrul Directiei Generale de management a datoriei  publice si fluxurilor de trezorerie al Ministerului Finantelor.

 

Real Estate.

“Cred ca veti vedea o compresie rezonabila a yield-ului (randamentului, n.r.) in urmatoarele 12 pana la 18 luni pe cele mai multe dintre pietele central – europene, in mod similar cu ceea ce s-a intamplat in Cehia in urma cu cativa ani”, a spus Richard Wilkinson, CFO al grupului CTP – lider pe piata de logistica din Europa continentala.

„In Romania, am fost un cumparator activ in ultimii si ne asteptam ca asta sa continue si sa securizam terenuri atractive in special, dar si active pentru dezvoltare. Daca le vedem, le putem securiza”, a punctat investitorul imobiliar.

„Ma astept ca asta sa continue, adica sa incercam sa fim achizitivi in pietele din Europa Centrala, dar, de asemenea, si in Europa de Vest”, sustine CFO-ul grupului CTP.

 

Companii antreprenoriale.

“Sunt mai multi factori (care au impact asupra companiilor, n.r.) si ce putem vedea noi ca si trend este ca, datorita inteligentei artificiale (AI), lucrurile se misca mult mai accelerat decat se miscau inainte in zona de tech. Totul este mult mai accelerat. Rundele se pot inchide mai repede. Produsele cresc mai repede. Baza de clienti poate sa creasca mult mai usor in functie de viralitate. Deci, as spune ca produsele sunt mult mai avansate decat piata in momentul asta. Inainte putea sa existe un echilibru. Acum sunt produse foarte avansate, insa piata nu este pregatita sa le adopte in zona asta de AI”, a spus Dan Huru, Fondator si CEO al startup-ului MeetGeek, care activeaza pe nisa AI.

Care este impactul inteligentei artificiale (AI) asupra sectoarelor din economie? “In primul rand, cred ca tine de nivelul de competitie intr-un anumit domeniu. Daca competitia este scazuta atunci exista mai putine motive de a reflecta asupra operatiunilor tale ca si companie si atunci nu te uiti neaparat intr-o zona de automatizare. Unde este competitie, de obicei, companiile cauta sa se diferentieze intr-un anumit fel, ba printr-un serviciu mai bun, ba prin operatiuni mai eficiente si atunci cauta solutii de digitalizare, inclusiv pe noi”, a punctat Dan Huru de la MeetGeek.

“La noi primul punct pe lista este sa capturam oportunitatile pe care ni le ofera piata. Punctul doi pe lista este de eficientizare. Avem departamente in business unde facem <<downsizing>> (reduceri, n.r.), rationalizare. Nu neaparat vrem sa avem crestere de volum, dar fara marja. Oarecum este si aceasta tot o rationalizare. Adica privim catre oportunitati, dar si sa rationalizam ceea ce nu functioneaza. Deci este o dualitate la noi si cred ca multi se uita in acest fel”, a spus Tamas Vincze, CEO al companiei agricole East Grain.

 

Retail.

“Traim un timp al cresterilor de taxe, al vestilor ingrijoratoare, al repozitionarilor, toate acestea dupa pandemie. Cand zic repozitionari ma refer nu numai la materii prime, ci si la zona de procesare, unde nu neaparat costurile devin elementul principal, dar si accesibilitatea in conditii geopolitice noi in care s-ar putea ca accesul la aceste materii prime sau procesare cu costuri scazute sa nu mai fie posibil si atunci ele se relocheaza. Exista clar această tendinta de relocare a productiei in anumite zone, mai ales alimentara. Deci, nu este deloc o veste buna si, in general, un mediu care sa fie foarte infestat cu vesti ingrijoratoare care, practic, creeaza o atitudine defensiva a consumatorilor, de prudenta”, a spus George Badescu, Director Executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania  (AMRCR).

“Pe de alta parte, nu as maximiza impactul acestor cresteri de taxe neaparat in ceea ce priveste zona alimentara. Nu avem doar cresterea de TVA. Din pacate, zona de retail are si alte taxe chiar semnificative – pe cifra de afaceri, taxa pe stalp, ca sa nu mai vorbim de plafonari ale marjelor si multe alte suprareglementari. Toate aceste lucruri au facut ca aceasta industrie care avea un aport foarte important in PIB sa inregistreze o incetinire accentuata a cresterii, a valorii reprezentate in PIB si toate acestea credem noi ca genereaza un efect nu neaparat negativ, dar care pune sub presiune si alte business-uri colaterale, transversal”, afirma reprezentantul asociatiei marilor retaileri.

„S-a vorbit mult inainte ca e o crestere bazata pe consum, insa nu stiu daca o scadere bazata pe consum este o veste buna. Eu, personal, cred ca nu. Cresterile sunt cresteri, chiar daca sunt bazate pe consum sau pe productie. Deci, exista un impact, insa pe de alta parte, aceasta industrie este bine consolidata in Romania. Exista o expertiza la nivel de resurse umane care reuseste si din această perspectiva a expertizei, a experientei sa atenueze aceste influente”,  a adaugat George Badescu. Investitiile vor continua in sectorul de retail? “Nu la nivelul anterior, dar probabil exista in continuare spatiu”, a raspuns reprezentantul AMRCR.

 

Componente auto & industrie.

“Sectorul automotive (componente auto), pe langa faptul ca este un sector extrem de important pentru economia romaneasca unde are peste 10% din PIB, este conectat la ceea ce inseamna exporturi pentru ca in jur de 85% – 90% din ceea ce se produce in Romania se exporta fie ca vorbim despre exporturi inafara UE, fie ca vorbim de livrari catre UE. El trece prin aceste zbateri, nu este strain de ceea ce se intampla la nivel global. Pentru ca tot ceea ce vorbeam cu razboaiele comerciale, cu ceea ce se intampla pe zona de repozitionare geopolitica in economia globala, au un impact indirect si asupra sectorului romanesc si, in special, asupra sectorului automotive. El este conectat direct la ceea ce inseamna economia si fluxurile globale si automat avem niste presiuni foarte mari. A scazut foarte mult cererea. Avem aceasta presiune care vine din zona de tranzitie catre economia verde, catre partea de electrificare si toata zona aceasta poate nu a fost foarte bine administrata la nivel de UE, daca ne uitam la ceea ce se intampla cu competitivitatea, respectiv concurenta cu piata chineza si la ceea ce se intampla cu producatorii de automobile din China”, a spus Alin Negrescu, Head of Automotive & Industrial Markets in cadrul KPMG Romania.

„Sunt presiuni foarte mari si, probabil, ca in perioada urmatoare ne vom astepta si la restructurari in ceea ce priveste personalul si la restructurari in ceea ce priveste business-ul acestor companii. Vedem deja in zona automotive in Romania in randul marilor companii anumite reorganizari, anumite vanzari, anumite splitari de companii. Probabil ca o sa urmeze si in perioada imediat urmatoare pana vom avea o anumita stabilizare pentru ca noi depindem de ceea ce se intampla la nivel global. Romania este un pion important in ceea ce priveste sectorul auto in Europa. Suntem in top 5 – 6 economii cu industrie automotive extrem de dezvoltata si avem si doi mari producatori de automobile in Romania”, a adaugat consultantul KPMG.

“Deci, cu siguranta, vom avea in perioada urmatoare cateva zbateri pe acest sector, inclusiv pe sectorul industrial – de industrial markets (piete industriale). Cred ca lucrurile vor fi destul de tulburi in perioada urmatoare. Acest lucru vine alimentat cumva si de ceea ce se intampla la nivelul economiei locale, si ma refer aici la măsurile fiscale. Vedem o presiune care vine din zona asta de fiscalitate, care sper ca se vor incheia, se vor stabiliza si nu vom mai avea niste cresteri de taxe in perioada urmatoare pentru ca toate aceste schimbari pun o presiune foarte mare pe sectorul de business in general, nu doar pe automotive si piete industriale”, a punctat Alin Negrescu din partea KPMG Romania.

Sancons Capital & Investment si Vetimex Capital sunt Supporting Partners ai celei de-a patra editii anuale a evenimentului MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE.

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025

 

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential

 

Marius Cara, European Investment Bank Group: Ne uitam la cateva tranzactii de project finance in Romania. Cautam sa co-investim alaturi de alte institutii financiare internationale pentru ca noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea unui proiect. EIB a intrat actionar cu o investitie de capital de 30 mil. Euro in proiectul eolian Pestera 2 de peste 500 mil. Euro al investitorului financiar Copenhagen Infrastructure Partners

 

Cristian Nacu, IFC: Ne uitam la tranzactii prin care sa luam direct participatii equity sau quasi equity in companii, unde putem prelua pana la maxim 20% din actiuni. Am facut deja finantari de circa 500 mil. USD si abia a trecut primul trimestru din noul an financiar, deci ne asteptam sa depasim si in acest an 2 mld. USD fonduri proprii si fonduri atrase. “Vrem sa sprijinim anumite companii de stat sa acceseze finantari comerciale de la IFC”

 

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: In octombrie – noiembrie, vom avea noua emisiune de titluri Samurai pe piata japoneza, la care asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Este posibil ca noua emisiune Samurai sa depaseasca emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro de anul trecut, vom vedea care este feedback-ul investitorilor. La emisiunile de titluri Fidelis, daca se pastreaza interesul investitorilor pentru transele mai lungi, vom testa piata cu maturitati mai mari

 

Liviu Dobre, Agricover: Mai bine de 1,5 mld. RON din finantarile pe care le atragem vin de la institutii financiare internationale precum EBRD, IFC sau BSTDB. Piata de capital este o oportunitate pentru noi chiar si la nivel de emisiune de obligatiuni, insa asteptam momentul potrivit pentru ca astazi costurile de finantare de pe piata de capital romaneasca sunt prea ridicate pentru a putea oferi ceva competitiv catre clientii nostri. Revine Agricover cu IPO pe bursa? “Nu vedem nimic in plan apropiat. Vrem sa ne concentram pe crestere”

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Din pachetul de finantare bancara de circa 150 mil. Euro contractat pentru Pehart, circa 125 mil. Euro reprezinta finantare sustenabila. Intregul nostru portofoliu din Romania, care mai include proiecte de energie regenerabila si paduri, este verde sau legat de sustenabilitate. Cea mai mare parte a fondului nostru de energie regenerabila este concentrat in Romania, unde avem 357 MW dintr-un portofoliu de 390 MW, iar investitiile totale depasesc 250 mil. Euro din care o mare parte va fi finantata prin debt

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Obligatiunile sustenabile si in format verde au o pondere intre 10% si 20% intr-un fond de obligatiuni in Euro pe care il administram, dar, probabil, ca aceasta pondere va creste. Emisiunile corporative de valori mai mici sunt mai putin preferate chiar daca sunt sustenabile. Vedem un interes al clientilor catre diversificare, inclusiv diversificare internationala, in portofoliile administrate, unde expunerea pe instrumente cu venit fix a scazut in ultimii ani de la 80% catre 60%

 

Richard Wilkinson, CTP: Circa 7 mld. Euro, adica aproape 80% din toata baza noastra de finantare la nivel de grup, inseamna finantare verde sau cu un link ESG. Evaluarile de active din Romania vor continua sa creasca pe termen lung. “Oamenii inteleg ca diferenta de randament intre un activ din Romania si unul din Germania este prea mare, iar riscurile de lichiditate din Romania sunt exagerate”

 

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Pregatim vanzarea unui proiect de 300 MW in 2026, care va fi cu adevarat o tranzactie mare. Si suntem acum la momentul ofertelor neangajante pentru vanzarea unui proiect de 77 MW. Cele doua proiecte pot fi vandute impreuna sau vor fi doua tranzactii separate in functie de interesul investitorilor. Cum arata “bucataria” in care investitorul suedez in energie verde si-a pregatit vanzarea unui proiect de 99 MW pentru un pret de 200 mil. Euro si care ar putea zgudui anul viitor piata de M&A din Romania cu tranzactii de circa 3 ori mai mari

 

Alin Negrescu, KPMG Romania: Tendintele internationale si locale au impact negativ in sectoare precum componente auto, industria de prelucrare, retail sau sectorul rezidential. Vom vedea investitori noi si investitii in sectorul de aparare, energie verde, logistica si transporturi. Anul 2026 vine cu tinte de conformare ESG pentru companii precum CBAM si regulamentul de defrisari

 

Tamas Vincze, East Grain: In 2025 ne apropiem de investitii de 35 – 40 mil. Euro capital investit plus debt, din care pana la 65% inseamna tranzactii M&A. Ne uitam la tichete M&A de la 2 – 3 mil. Euro pana la 15 mil. Euro. Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata si vedem in timp real o reasezare a capitalului. Ce este in capul listei de prioritati ale unei companii antreprenoriale

 

Dan Huru, MeetGeek: In zona de tech, totul este accelerat de efectul AI – rundele se inchid mai repede, produsele si bazele de clienti cresc mai repede. Produsele sunt mult mai avansate decat piata, dar piata nu este pregatita sa adopte zona AI. Am luat pana acum in total finantare de circa 3 mil. Euro de la investitori si ne dorim sa crestem de 4 – 5 ori in urmatoarele 12 luni

 

George Badescu, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Traim un timp al cresterilor de taxe si al repozitionarilor dupa pandemie care creeaza consumatorilor un sentiment de prudenta, o atitudine defensiva. In retail, este asteptata o crestere de 1% in 2025 vs 2024, iar investitiile vor continua, insa nu la nivelul anterior. “Ar fi o surpriza sa vedem noi tranzactii in viitorul apropiat”

 

 

 

Startup-ul The Cat Health Company a atras o noua runda de finantare de 1,2 mil. USD de la un grup de investitori pentru a dezvolta activitatea destinate terapiilor de longevitate din domeniul veterinar

Compania The Cat Health Company a anuntat pe 2 octombrie 2025 a obtinut o finantare suplimentara de 1,2 mil. USD de la un grup de investitori pentru dezvoltarea terapiilor de longevitate in sectorul veterinar, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Active Aging & Longevity Fund II al Portfolia a investit in aceasta runda alaturi de 100 Plus Capital al Soniei Arrison, Alex Zhavoronkov (fondatorul vizionar al unicornului farmaceutic Insilico Medicine) si un grup de investitori privati. Primul investitor al companiei, Early Game Ventures, a participat de asemenea la runda.

Aceasta este mai mult decat o simpla investitie; este un vot de incredere in misiunea noastra de a aduce solutii reale de longevitate pentru domeniul veterinar”, a declarat Alex Voda, CEO al The Cat Health Company. Alex Bacita, COO a adaugat „Cu aceasta finantare, vom accelera cercetarea clinica, vom dezvolta noi terapii si, de asemenea, ne vom extinde echipa pentru a ne asigura ca putem veni pe piata cat mai repede cu aceste terapii care prelungesc viata pisicilor.”

Rezultatele intermediare incurajatoare ale studiilor clinice efectuate de TCHC au validat abordarea companiei si au confirmat soliditatea portofoliului, atragand o atentie semnificativa din partea jucatorilor cheie din domeniul longevitatii care au ales sa conduca aceasta runda SAFE (Simple Agreement for Future Equity).

Pe baza activitatii de cercetare anterioare si a studiilor clinice, un nou set de date clinice este pregatit pentru a fi publicat cat de curand. Aceleasi date urmeaza sa fie utilizate in viitor pentru aprobarea terapiilor de catre autoritatile de reglementare, incepand cu 2026.

Miruna Popa, Investment Manager al Resource Partners. 
Credit foto: Dariusz Iwanski

Managerul regional de private equity Resource Partners cumpara participatiile majoritare de la iaBilet.ro si BestMusic Concerts de la NCH Capital si actionarii fondatori. Miruna Popa, Resource Partners: Ambele tranzactii sunt realizate sub forma de buyout, fara majorari de capital, iar finantarea este asigurata integral din capitalul fondului III

Managerul regional de fonduri de private equity Resource Partners a anuntat pe 1 octombrie 2025 achizitia pachetelor majoritare de actiuni din platformele iaBilet si BestMusic Concerts de la NCH Capital si actionarii fondatori, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Resource Partners preia 82,5% din actiunile iaBilet, liderul pietei de ticketing din Romania, si 55% din actiunile platformei de organizare de concerte BestMusic Concerts de la managerul international de capital privat NCH Capital si actionarii fondatori. In urma tranzactiei, fondul devine partener al co-fondatorilor, alaturi de care va sustine urmatoarea etapa de dezvoltare a companiei.

Co-fondatorii Emil Ionescu si Razvan Manta pastreaza participatii minoritare si roluri executive in cele doua companii, a precizat cumparatorul.

„Credem in potentialul pe termen lung al pietei din Romania, care continua sa genereze initiative antreprenoriale cu impact regional, iar iaBilet este un exemplu foarte bun in acest sens. Ne-a impresionat din start capacitatea companiei de a castiga increderea atat a organizatorilor, cat si a publicului. Ca investitor specializat in industrii orientate catre consumator, si avand o cunoastere solida a acestui sector, vedem perspective clare de crestere in servicii digitale & live entertainment, si suntem entuziasmati sa sustinem urmatoarea etapa din evolutia companiei.” a declarat Gosia Bobrowska, Managing Partner in cadrul Resource Partners.

„Ne bucuram sa anuntam a doua investitie pe piata din Romania din ultimii doi ani. iaBilet este un lider de categorie, puternic ancorat in ecosistemul local de evenimente si un partener de incredere atat pentru promoteri, cat si pentru utilizatori. Prioritatea noastra este acum sa imbunatatim experienta digitala pentru toate partile implicate – oferind organizatorilor instrumente mai performante, extinzand serviciile cu valoare adaugata si simplificand procesul de ticketing pentru public. iaBilet este un campion local cu potential real de expansiune regionala, iar obiectivul nostru este sa il sustinem in evolutia sa catre o platforma de noua generatie dedicata evenimentelor live.” a adaugat Miruna Popa, Investment Manager la Resource Partners.

Partile nu au facut publica valoarea tranzactiei.

„NCH Capital este cel mai mare fond de investitii din Romania, activ de peste 30 de ani, timp in care a returnat investitorilor peste 2 miliarde de dolari. Fondul a restructurat si transformat cu succes zeci de companii in afaceri de succes, ulterior achizitionate de investitori locali si straini. NCH a investit in agricultura, materiale de constructii, capacitati industriale, banking, brokeraj, productie alimentara, capacitati portuare, real estate, iar acum marcheaza a patra vanzare in sectorul de internet. Fondul a oferit si continua sa ofere companiilor in care investeste capital, dar mai ales expertiza manageriala, viziune strategica si business intelligence.”, a spus Ovidiu Petre, Director General al NCH Capital Inc. Wilmington – Sucursala Bucuresti.

Investitia deschide o noua etapa de crestere pentru iaBilet. Cu sprijinul Resource Partners, platforma va accelera investitiile in infrastructura digitala, isi va diversifica portofoliul de servicii pentru organizatori si va imbunatati experienta de ticketing pentru milioane de utilizatori.

„Ambele tranzactii sunt realizate sub forma de buyout, fara majorari de capital”, a precizat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO Miruna Popa, Investment Manager al Resource Partners.

Potrivit acesteia, finantarea celor doua achizitii este asigurata integral din capitalul fondului III, ultimul ridicat de catre managerul regional de private equity.

Investitiile pe care Resource Partners le face in companiile romanesti au o componenta de equity care variaza intre 7 si 20 milioane de euro, la care pot fi adaugate finantarile bancare sau alte co-investitii, conform strategiei managerului de fond.

„Suntem extrem de mandri de parcursul iaBilet si pregatiti sa ducem acest proiect la nivelul urmator. Cu sprijinul Resource Partners, vom continua sa dezvoltam instrumente care le ofera organizatorilor mai multa autonomie, cresc vizibilitatea evenimentelor si le ofera utilizatorilor un acces mai facil si mai flexibil la o gama larga de evenimente. Acest parteneriat ne va permite sa deservim si mai bine comunitatea de evenimente live, ramanand fideli valorilor noastre fundamentale: accesibilitate, inovatie si fiabilitate.” a declarat Emil Ionescu, CEO si co-fondator al iaBilet si BestMusic.

Resource Partners a anuntat pe 2 septembrie 2024 achizitia pachetului de 80% din actiunile Interactive Travel Holdings, aceasta fiind prima tranzactie derulata in Romania de catre noul fond regional de private equity strans de la investitori.

Resource Partners a cumparat participatia de 80% din Interactive Travel Holdings de la fondurile de investitii 3TS Capital Partners si Catalyst, respectiv de la cei doi cofondatori polonezi ai FRU.pl, Jaroslaw Adamski si Michal Wrodarczyk. De asemenea, Daniel Truica, CEO al Vola.ro, a reinvestit sumele obtinute din tranzactie alaturi de fond in schimbul unei participatii minoritare semnificative si detine majoritatea pachetului de 20% din ITH, care cuprinde insa si un procentaj mic de actiuni alocat pentru managerii – cheie din companie.

“Avem in continuare un pipeline activ, iar majoritatea oportunitatilor vizeaza cele doua piete principale in care investim, Romania si Polonia. Pe plan local, derulam mai multe procese proprietare, iar urmatoarele investitii anticipam ca se vor materializa anul viitor”, a precizat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO Miruna Popa din partea Resource Partners.

Resource Partners este un fond independent de private equity, fondat in 2009 de o echipa de manageri cu experienta internationala, activi in regiunea CEE inca din 2000, cu capital atras de la institutii financiare de prestigiu. De la infiintare, Resource Partners a ridicat trei generatii de fonduri, cumuland investitii de peste 500 milioane de euro. Fondul investeste in companii aflate in plina dezvoltare, cu echipe de management experimentate, sprijinindu-le prin expertiza in accelerarea cresterii organice, expansiune internationala si integrarea de achizitii complementare (bolt-on M&A).

rsz_amrcr main

George Badescu, Executive Director of The Romanian Association of Large Retailers Networks (AMRCR), speaker of MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025

 

George Badescu, Executive Director of The Romanian Association of Large Retailers Networks (AMRCR), is one of the speakers of MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025.

He is Executive Director of The Romanian Association of Large Retailers Networks (AMRCR) since 2016. Also, in 2025 he became Member of The European Economic and Social Committee.

He graduated from Faculty of Law in Bucharest in 1992, the National School of Political and Administrative Studies – International Relations in 1994 and the College of Europe in Bruges in 1995, where he obtained a Master’s degree in Community Law.

Later George Badescu was editor of Foreign News at Romanian Television – TVR – correspondent in Moscow and Rome. Between 1996 and 2000 he held the position of Corporate Affairs Executive at Philip Morris Romania and from 2000 to 2009 he was Legal Counselor of the US Embassy in Bucharest.

In 2003, he was awarded the Meritorious Honor Award by the US Embassy Romania and the following year, the US Department of Justice presented him with the International Certificate of Appreciation.

On October 2, 2025, the MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, an exclusively ONLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in sustainability, investments and real economy.

The final agenda of this event will be as follows:

 

08:55 (EEST) – 09:00  Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of the MIRSANU.RO transaction journal

09:00 – 09:20 Q&A International sustainable financing IFI

09:20 – 09:40 Q&A Local portfolio of sustainable financing IFI

09:40 – 10:00 Q&A Public Debt & Sovereign bonds

10:00 – 10:20 Q&A Green Finance Private Equity

10:20 – 10:40 Q&A Agribusiness

10:40 – 11:00 Q&A Entrepreneurship

11:00 – 11:20 Q&A Green Energy

11:20 – 11:40 Break

11:40 – 12:00 Q&A Asset management & Capital Markets

12:00 – 12:20 Q&A Tech & AI

12:20 – 12:40 Q&A Real Estate

12:40 – 13:00 Q&A Tax & Advisory

13:00 – 13:20 Q&A Retail

13:20 – 13:30 Conclusions

 

The Supporting Partners of this event are Sancons Capital & Investment and Vetimex Capital.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

 

 

About MIRSANU.RO

The MIRSANU.RO transaction journal is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

 

Photo: OX2.

Lacramioara Diaconu – Pintea, Country Manager OX2 Romania, speaker of MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025

Lacramioara Diaconu – Pintea, Country Manager OX2 Romania, is one of the speakers of MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025.

Lacramioara Diaconu-Pintea was appointed Country Manager for OX2 Romania in January 2023, being responsible for continuing to scale up the company’s portfolio across technologies – wind, solar, energy storage and hydrogen. OX2 develops, constructs, and sells onshore and offshore windfarms and solar PV farms, also offering management of wind- and solar farms after completion.

Lacramioara Diaconu-Pințea has an extensive experience in the energy sector in Romania, from large capital projects to business transformation and growth and has held several executive positions within the industry (OMV group, Complexul Energetic Oltenia). She graduated Finance at ASE Bucharest and the Executive MBA program of WU Wien and University of Minneapolis.

On October 2, 2025, the MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, an exclusively ONLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in sustainability, investments and real economy.

The final agenda of this event will be as follows:

 

08:55 (EEST) – 09:00  Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of the MIRSANU.RO transaction journal

09:00 – 09:20 Q&A International sustainable financing IFI

09:20 – 09:40 Q&A Local portfolio of sustainable financing IFI

09:40 – 10:00 Q&A Public Debt & Sovereign bonds

10:00 – 10:20 Q&A Green Finance Private Equity

10:20 – 10:40 Q&A Agribusiness

10:40 – 11:00 Q&A Entrepreneurship

11:00 – 11:20 Q&A Green Energy

11:20 – 11:40 Break

11:40 – 12:00 Q&A Asset management & Capital Markets

12:00 – 12:20 Q&A Tech & AI

12:20 – 12:40 Q&A Real Estate

12:40 – 13:00 Q&A Tax & Advisory

13:00 – 13:20 Q&A Retail

13:20 – 13:30 Conclusions

 

The Supporting Partners of this event are Sancons Capital & Investment and Vetimex Capital.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

 

 

About MIRSANU.RO

The MIRSANU.RO transaction journal is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.