Arhive lunare: octombrie 2017

Grupul Băncii Transilvania plasează bani în creșterea de start-upuri de tehnologie financiară: BT Investments intră acționar minoritar în afacerea aplicației de plată pe mobil Pago. Adrian Cighi, Co-Fondator al Pago: Intrarea BT s-a făcut sub forma unei majorări de capital a companiei. BT Capital Partners și DLA Piper au lucrat cu Banca Transilvania, iar Pago a apelat la serviciile de asistență juridică ale Digital 2 Law

BT Investments, companie care face parte din grupul financiar Banca Transilvania, a intrat ca acționar minoritar în compania Timesafe, dezvoltatorul aplicației de plăți pe mobil Pago.

Start-upul din zona tehnologiei financiare, pornit în 2016, avea înainte de tranzacția cu BT doi asociați, Adrian Cighi cu 80% din acțiuni, respectiv Alexandru Gala – Popescu cu 20%.

“Această investiție, fiind vorba de un start-up, este o premieră pentru Grupul Financiar Banca Transilvania. Este încă un pas pe care BT îl face pentru susținerea antreprenorilor și incurajarea digitalizării”, a spus Ömer Tetik, Director General al Banca Transilvania.

Capitalul proaspăt de la Banca Transilvania care intră în afacere va avea rol de capital de creștere.

BT Capital Partners și firma de avocatură DLA Piper au asistat BT Investments, în timp ce Pago a apelat la serviciile de asistență juridică ale Digital 2 Law, specializată în servicii de consultanță acordate start-upurilor.

 „Parteneriatul cu Banca Transilvania ne va permite să accelerăm dezvoltarea aplicației Pago. Investiția va fi folosită în special pentru dezvoltările tehnice ale produsului și pentru adăugarea de noi furnizori și noi tipuri de plăți, în beneficiul utilizatorilor noștri. Mulțumim managementului BT pentru încrederea acordată, apreciem ajutorul de până acum și suntem convinși că împreună putem să facem din Pago una dintre cele mai utilizate aplicații de plăți din România. Mulțumim, de asemenea, echipelor de la BT Capital Partners și DLA Piper, pentru contribuția la finalizarea tranzacției”, a declarat Adrian Cighi, Co – Fondator al afacerii Pago.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică și nici mărimea pachetului de acțiuni preluat de către BT Investments.

Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă structura tranzacției de atragere a capitalului de creștere a însemnat o majorare de capital, Adrian Cighi a răspuns: “Da. Intrarea BT a avut loc printr-o majorare de capital prin care preia un pachet minoritar. Vrem să dezvoltăm noi funcționalități“.

Potrivit acestuia, compania are un plan de dezvoltare pe termen mediu, pentru următorii 5 ani, însă nu a dorit să dea detalii despre țintele de buget din acest an.

Aplicația Pago este destinată plăților prin telefoane mobile de tip iPhone și Android, iar gama de plăți acoperă de la facturi de utilități până la plata de roviniete. Proiectul este dezvoltat în parteneriat cu Banca Transilvania și Mastercard.

Compania, care numără în prezent aproximativ 10 angajați, se concentrează în acest moment pe creșterea organică, dar în viitor nu sunt excluse eventuale achiziții, afirmă Adrian Cighi.

Acesta a lucrat înainte de declanșarea crizei financiare globale din 2008 ca intern în biroul din Londra al băncii de investiții Lehman Brothers, respectiv ca analist de investiții la Goldman Sachs.În perioada 2007 – 2010, Cighi a fost analist de investiții și administrare a riscului în cadrul BT Asset Management, iar ulterior a făcut parte din echipa de la București a Franklin Templeton Investmens, manager de capital care asigură administrarea Fondului Proprietatea.

BT Investments are ca obiect de activitate administrarea de investiții și este o subsidiară 100% deținută de către Banca Transilvania, a doua bancă de pe piața locală după valoarea activelor.

 

Banca Transilvania se pregătește să lanseze tranzacția Arena de vânzare a unui portofoliu neperformant de circa 250 mil. Euro. Deloitte are mandatul de vânzare. BT: “În cazul în care rezultatele analizei BT vor fi satisfăcătoare pentru managementul băncii, există posibilitatea de a ieși în piață cu un portofoliu de credite NPL“

Banca Transilvania, a doua bancă de pe piața românească după valoarea activelor, face pregătiri pentru lansarea unei noi vânzări a unui portofoliu neperformant, tranzacție cu numele de cod Arena, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“Banca Transilvania este în faza în care testează piața pentru a vedea care sunt trendurile, însă astazi nu are un proces de vânzare NPL activ în piață. În cazul în care rezultatele analizei BT vor fi satisfăcătoare pentru managementul bancii, există posibilitatea de a ieşi în piață cu un portofoliu de credite NPL“, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Băncii Transilvania.

Surse din piață susțin că tranzacția Arena este așteptată să aducă în atenția investitorilor un portofoliu bancar cu o valoare nominală în jurul a 250 mil. Euro.

Pachetul ar conține atât împrumuturi garantate cu o valoare nominală de circa 100 mil. euro, cât și negarantate a căror valoare s-ar ridica la aproximativ 150 mil. Euro. Portofoliul BT are o structură mixtă, având împrumuturi corporate, cât și alte tipuri de active, mai afirmă sursele citate.

Deloitte are mandatul de vânzare pentru tranzacția Arena, după ce în prima parte a anului a finalizat un alt mandat primit tot de la Banca Transilvania, tranzacția cu nume de cod Castrum prin care un portofoliu cu o valoare nominală de circa 110 mil. Euro a fost cumpărat de către EOS, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pentru vânzarea portofoliului Castrum, Banca Transilvania a încasat 95,9 mil. lei (circa 21 mil. Euro), potrivit raportului semestrial al băncii, ceea ce echivalează cu un discount de aproximativ 80% față de valoarea nominală a creditelor vândute.

La 30 iunie, rata expunerilor neperformante era de 8,1% în ansamblul portofoliului de împrumuturi, potrivit normelor de raportare ale Autorității Bancare Europene (EBA).

Banca Transilvania a finalizat în 2015 tranzacția de preluare a Volksbank România, iar acum este în faza negocierilor finale de achiziție a Bancpost, achiziție care o aduce foarte aproape de poziția de lider al pieței bancare din România, după valoarea activelor.

Banca dispune de o poziție puternică de lichiditate, raportând pentru primul semestru al acestui an un profit de 496 mil. Lei (circa 108 mil. Euro) la nivel strict de bancă, respectiv un profit de 512,7 mil. Lei (circa 111 mil euro) la nivel de grup financiar.

BT dispune de numerar și disponibilități plasate la banca central de 4,5 mld. Lei (circa 1 mld. Euro).

Pe piața tranzacțiilor cu portofolii neperformante, BCR a creat și a dominat piața de profil în perioada 2014 – 2016, iar din acest an alte bănci au ieșit la vânzare cu stocurile de active toxice acumulate pe bilanțuri.

Astfel, BRD a vândut în acest an primul său portofoliu major către Kruk în cadrul tranzacției cu nume de cod Iris.

Ultimele tranzacții de pe piața de profil indică o tendință de creștere a prețului de vânzare a portofoliilor bancare față de anii anteriori.

Pe piața achiziției de portofolii bancare neperformante, activează jucători precum Kruk, APS, B2 Holding, EOS, Kredyt Inkaso, Intrum Lindorff Group, AnaCap sau Deutsche Bank, iar dintre finanțatorii unor astfel de tranzacții s-a detașat în ultimii ani International Finance Corporation (IFC).

CTP a contractat finanțări noi de 117 mil. Euro de la cinci bănci în acest an pentru dezvoltări și achiziții de proiecte. Investitorul a cumpărat patru proiecte pe piața de parcuri logistice și industriale în același interval de timp

 

CTP, cel mai mare dezvoltator și administrator pe termen lung de parcuri industriale și logistice premium din România și Europa Centrală și de Est, a încheiat de la începutul anului acorduri de împrumut în valoare de circa 117 mil. Euro. Banii au avut ca destinație dezvoltarea de proiecte și finanțarea de achiziții pe piața imobiliară, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Investitorul imobiliar a contractat aceste împrumuturi de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), BCR, Banca Transilvania, Alpha Bank și Bancpost. Valoarea raportată de 117 mil. Euro nu cuprinde refinanțările, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții CTP.

Indicatorul loan-to-value (LTV) corespunzător CTP România, care reprezintă raportul dintre valoarea creditelor şi cea a garanţiilor constituite de un investitor, se situează în acest moment la 65%.

Portofoliul de spații din România al companiei a crescut în 2017 cu 73%, ajungând la peste 700.000 metri pătrați  și  la o valoare de piață de 364 mil. Euro, afirmă reprezentanții CTP.

“Cu siguranță că 2017 este cel mai bun an pe care l-am traversat până în prezent. Stocul de spații logistice și industriale pe care îl deținem în România a depășit 700.000 metri pătrați, am investit conform planului în CTPark Bucharest West, care este gândit să devină cel mai mare parc logistic din Europa de Est și am făcut achiziții importante în zone cheie din apropierea Bucureștiului și din România. În viitor vom continua să construim masiv, în funcție de cererile din piață și de nevoile clienților noștri, dar avem în plan și câteva dezvoltări speculative”, a declarat Ana Dumitrache, Co-Country Head al CTP România.

Ana Dumitrache a venit în urmă cu un an la conducerea operațiunilor locale ale CTP de la BCR, unde anterior se ocupa de portofoliul de finanțări imobiliare.

Pentru CTP, 2017 este anul cu cel mai accelerat ritm de dezvoltare, cu o suprafață închiriabilă construită și livrată până la sfârșitul anului care se situează la aproximativ 180.000 metri pătrați, iar circa 300.000 metri pătrați sunt în construcție, cu date de finalizare estimate pentru prima jumătate a anului viitor.

În acest an, investitorul imobiliar a făcut mai multe investiții în noi construcții și achiziții de parcuri industriale, atât în apropierea capitalei, cât și în țară. Acestea au consolidat poziția CTP de cel mai mare dezvoltator și administrator de spații logistice și industriale de clasa A, la nivel național.

CTP a raportat de la începutul anului că a cumpărat patru proiecte de pe piața imobiliară.

Astfel, CTP a cumpărat două parcuri logistice cu o suprafață închiriabilă cumulată de 37.000 metri pătrați, situate în vestul țării, în apropierea localităților Ineu și Salonta, de la compania slovacă IPEC Group într-o tranzacție de 18 mil. Euro. De asemenea, CTP a achiziționat proiectul Phoenix, parte din CTPark Bucharest, situat pe centura Capitalei, cu o suprafață închiriabilă de aproximativ 21.000 metri pătrați. Cea mai recentă achiziție este Chitila Logistic Park (CLP), situat în apropierea Bucureștiului, care are 45.000 metri pătrați suprafață închiriabilă și 48.000 metri pătrați teren destinat dezvoltărilor ulterioare într-o tranzacție de 17,3 mil. Euro.

De asemenea, compania a început construcția a două clădiri cu o suprafață de 100.000 metri pătrați în CTPark Bucharest West, care vor fi finalizate în primul trimestru, respectiv al doilea trimestru al anului viitor.  CTP a început și construcția a 32.000 metri pătrați, cu termen de finalizare în luna decembrie 2017 în CTPark Timișoara. La Cluj, CTP a investit în achiziția terenului pe care vor fi dezvoltați 29.000 metri pătrați suprafață brută închiriabilă, sub denumirea CTPark Cluj II. Noul parc va fi finalizat în două etape, în cursul anului 2018.

În prezent, rata de neocupare a spațiilor care sunt gata pentru a fi predate potențialilor chiriași este de sub 3%, iar 2017 a marcat încheierea unor contracte de închiriere cu o serie de clienți strategici, în 7 parcuri din București și din țară. O parte dintre aceștia se afla la primul parteneriat cu CTP, iar restul sunt clienți existenți care si-au extins activitatea in depozite mai mari, odată cu dezvoltarea afacerilor.

Pentru anul 2018 este prevăzută construirea a aproximativ 200.000 metri pătrați în CTPark Bucharest West și circa 290.000 metri pătrați în localități ca Pitești, Cluj, Turda și Chitila.

În România, CTP este cel mai mare dezvoltator și administrator de spații logistice și industriale de clasa A, cu peste 700.000 metri suprafață închiriabilă situați în zece orașe – Arad, București, Cluj-Napoca, Deva, Ineu, Pitești, Salonta, Sibiu, Timișoara și Turda.

Pe piața spațiilor logistice și industrial, alți investitori cu expuneri importante la nivel local sunt jucători precum fondul american de investiții Blackstone și P3, iar Globalworth, cel mai puternic investitor pe segmentul spațiilor de birouri, își extinde portofoliul local și la nivelul acestei clase de active.

Randamentele investițiilor pe piața spațiilor de logistică din București în medie la 8,75%, peste Varșovia cu 6,5%, Budapesta cu 8% și Praga cu 6,25%, potrivit unui raport al Colliers pentru prima jumătate a anului.

Consiliul Concurenței va schimba modul de analiză al fuziunilor și achizițiilor în retailul alimentar urmând ca tranzacțiile cu magazine de peste 400 metri pătrați să fie raportate la toate unitățile cu această suprafață minimă indiferent de format pe o arie de 10 minute de mers cu mașina

Consiliul Concurenţei va modifica modul de analiză a fuziunilor şi achiziţiilor pe piaţa de retail alimentar din perspectiva dimensiunii geografice, ca urmare a schimbărilor apărute în comportamentul companiilor de pe această piaţă, dar şi al consumatorilor.

Astfel, când va analiza piaţa relevantă a unui magazin de peste 400 mp, se vor avea în vedere toate magazinele existente (mici şi mari) în aria de 10 minute de mers cu autoturismul faţă de magazinul analizat. Dacă se va analiza un magazin de proximitate, se vor avea în vedere alte magazine de proximitate (cu suprafata mai mică de 400 mp) care se află în aria de 10 minute de mers pe jos faţă de magazinul analizat, dar şi magazinele de dimensiuni medii şi mari (comerţ modern), într-o arie de 10 minute de mers cu maşina faţă de magazinul analizat.

Ca urmare, odată cu aplicarea noului mod de analiză, vor fi mai greu de îndeplinit condiţiile pentru ca autoritatea de concurenţă să autorizeze tranzacţiile care implică magazine ce se află la distanţă mai mică de 10 minute.

Noile reguli survin după ce Consiliul Concurenței a aprobat condiționat tranzacții precum Auchan – Real, Mega Image – Angst sau Carrefour – Billa. În acest moment, nu există nicio tranzacție din retailul alimnetar notificată Consiliului Concurenței, din datele disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Autoritatea de concurenţă a comandat un sondaj în sectorul de retail alimentar pentru a constata schimbările apărute în comportamentul consumatorului atunci când achiziţionează bunuri de consum curent. Pe baza datelor şi informaţiilor obţinute în cadrul sondajului, Consiliul Concurenţei a derulat o analiză suplimentară care a indicat o orientare a consumatorului român către formatele de comerţ modern – denumite generic „supermarket”, în timp ce magazinele mici de cartier și piața agroalimentară reprezintă alternative puțin exploatate de consumatori.

Având în vedere proximitatea magazinelor cu suprafeţe mici şi specificul acestora, gama restrânsă de produse care acoperă o nevoie urgentă şi ocazională şi localizarea acestora la parterul blocurilor, de cele mai multe ori fără posibilitate de parcare, consumatorii  aleg să se deplaseze pe jos pentru a ajunge la aceste magazine. Analiza a reliefat faptul că cei mai mulţi consumatori sunt dispuşi să se deplaseze maximum 10 minute pe jos până la magazinele de proximitate de sub 400 mp.

Pe de altă parte, pentru magazinele cu suprafețe de vânzare medii şi  mari, de peste 400 de mp, respondenţii aleg să meargă cu mașina personală şi sunt dispuşi să aloce un timp de până la 10 minute .

Astfel, au fost identificate două tipuri de magazine care necesită departajare atunci când se analizează oferta produselor de consum curent aparţinând comercianţilor cu amănuntul – magazinele de proximitate cu o suprafață minimă de 400 mp (magazine mici de cartier, alimentare, buticuri, alte magazine sub 400 mp) și magazine de comerţ cu amănuntul cu suprafaţă de vânzare mai mare de 400 mp (supermarketuri/hipermarketuri/discounteri, respectiv magazinele cu suprafeţe între 400 – 2.500 mp şi peste 2.500 mp; aceste magazine fac parte din comerţul modern tip „supermarket”).

Ca urmare, atunci când se va analiza piaţa relevantă în sectorul de retail alimentar Consiliul Concurenţei va avea în vedere toate aceste aspecte constatate atât la nivelul municipiului Bucureşti, cât şi la nivel naţional.

Pe de altă parte, definiţia concretă a pieţei relevante geografice poate diferi în funcţie de pieţele geografice locale, de distribuţia teritorială a magazinelor, de suprafeţele diferite ale acestora pe fiecare piaţă locală şi alte elemente relevante de ordin local.

La cazurile derulate până acum, în cadrul analizei privind concurenţa dintre hiper/supermarketuri, discounteri şi alte magazine similare (cum ar fi magazinele de cartier/proximitate) se aveau în vedere în zonele delimitate de parcurgerea unei distanţe de 10 – 30 de minute de mers cu autoturismul în jurul magazinelor achiziţionate.

Consiliul Concurenţei a autorizat cu condiţii mai multe tranzacţii pe piaţa de retail alimentar după ce a analizat efectele pe care aceste tranzacţii le pot avea pe piaţă.

Astfel, tranzacţia prin care Carrefour Nederland BV a preluat magazinele Billa a fost autorizată cu condiţia ca Carrefour să cesioneze trei supermarketuri active pe piaţa din Brăila, respectiv două magazine Carrefour Market şi un magazin Billa. De asemenea, Carrefour s-a angajat să nu se implice în activităţile cesionate pe o perioadă semnificativă, de cel puţin 10 ani.

Achiziţionareaa 20 de magazine Real de către Auchan a fost autorizată cu condiţia ca pe două pieţe relevante, Craiova şi Târgu Mureş, să nu crească preţurile de vânzare cu mai mult de 5 % faţă de media preţurilor altor magazine din reţea, pentru o perioadă de 3 ani. De asemenea, acesta şi-a asumat obligaţia de a nu deschide noi magazine pe cele două pieţe relevante, pentru o perioadă de 5 ani.

SC Mega Image SRL a preluat 20 de magazinele aparţinând SC Angst Retail SRL:  în urma intervenţiei Consiliului Concurenţei, Mega Image a renunţat la achiziţionarea magazinului Angst Perla şi s-a angajat să cesioneze magazinele Angst Amzei şi Angst Academiei şi să nu se implice în activităţile cesionate decât după trecerea unei perioade semnificative de 10 ani.

 

Acționarii Electrica au aprobat prima achiziție majoră după listarea de acum trei ani care a adus companiei 443 mil. Euro în conturi: cumpărarea pentru circa 165 mil. Euro a pachetelor de 22% în 4 filiale ale sale de la Fondul Proprietatea

 

Acționarii Electrica au aprobat, pe 26 octombrie, achiziția pachetelor de 22% din patru filiale ale sale deținute de către Fondul Proprietatea într-o tranzacție cu un preț global de 752 mil. Lei (circa 164 mil. Euro).

Tranzacția înglobează prețul de 209,7 mil. Lei pentru pachetul de 21,99% din Societatea de Distribuție a Energiei Electrice Muntenia Nord S.A., prețul de 201,7 mil. Lei pentru o participație de 22% din Societatea de Distribuție a Energiei Electrice Transilvania Nord S.A., un preț de 173,5 mil. Lei pentru 21,99% din capitalul social al Societății de Distribuție a Energiei Electrice Transilvania Sud S.A. și un preț de 167 mil. Lei pentru 22,000027% din capitalul social al Electrica Furnizare S.A.

„După câțiva ani de negocieri, acționarii companiei au aprobat astăzi (26 octombrie – n.r.), cu largă majoritate, achiziția participațiilor deținute de Fondul Proprietatea în filialele Electrica. Această tranzacție este cea mai bună oportunitate având în vedere disponibilitatea financiară a Electrica și, totodată, lipsa altor oportunități de investiții comparabile ca rentabilitate și risc. Este important, de asemenea, că începând din 2017, nivelul dividendelor încasate de acționarii Electrica SA va crește corespunzător participației de 22% a FP în filiale. Aprobarea tranzacției întărește premisele implementării programelor de transformare sustenabilă a companiei și, totodată, de viziune unitară la nivelul filialelor”, a declarat Cătălin Stancu, Director General al Electrica.

Prețul tranzacției este fundamentat de concluziile raportulului de evaluare emis de o companie de consultanță cu echipa de evaluatori autorizați ANEVAR și validat de o opinie de preț echitabil emisă de către bancherii de investiții ai UniCredit Bank România.

Finalizarea tranzacției determină un nivel al ratei interne de rentabilitate estimat de 15%, conform analizei de oportunitate realizată de un consultant în afaceri din Big 4, ceea ce reprezintă cel mai bun plasament posibil în condițiile pieței actuale și la un nivel de risc comparabil, afirmă reprezentanții Electrica.

O echipă de consultanți KPMG condusă de către partenerul Bogdan Văduva și avocații de la RTPR Allen & Overy au asistat Electrica la rundele de negocieri începute încă din 2015 pentru achiziția pachetelor deținute de către FP, iar KPMG a realizat recent și analiza de oportunitate menționată de către reprezentanții Electrica, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pe scurt, Electrica Furnizare are o cotă de piață de 20,4% în volume la 31 martie, conform ANRE, în timp ce SDEE Transilvania Nord are o cotă de piață de 11,9%, SDEE Transilvania Sud are o cotă de piață de 13,4%, iar SDEE Muntenia Nord are o cotă de 15,2%, potrivit datelor prezentate de Electrica. După venituri, Electrica Furnizare este cea mai mare dintre entitățile care fac obiectul tranzacției, cu venituri de 2,1 mld. lei, iar iar SDEE Transivania Sud prezintă cel mai mare EBITDA, cu un rezultat de 121 mil. lei, potrivit datelor la 30 iunie.

Electrica SA a decis acordarea mai multor credite intragrup care totalizează peste 130 mil. euro din lichiditățile sale pentru a susține finanțarea activităților și planurilor de investiții ale filialelor sale. Astfel, a anunțat un credit de 100 mil. lei pentru Electrica Furnizare, o finanțare de 150 mil. lei pentru SDEE Muntenia Nord, 200 mil. lei pentru SDEE Transilvania Nord și 160 mil. lei pentru SDEE Transilvania Sud.

Electrica a listat în 2014 un pachet de 51% din acțiuni pe bursele de la București și Londra pentru care a încasat o sumă de aproximativ 2 mld. Lei (circa 443 mil. Euro).

Compania a încercat să își plaseze o parte din banii obținuți în noi achiziții, fiind unul dintre investitorii angajați în tranzacția prin care căuta să cumpere active ale Enel dn România, însă grupul italian a renunțat la tranzacție în 2015 după ce și-a rezolvat problema datoriilor la nivel de grup, ceea ce a redus presiunea pentru noi vânzări de active. O altă oportunitate de investiții către care Electrica s-a uitat a fost licitația organizată de grupul ceh CEZ pentru vânzarea operațiunilor sale din Bulgaria, însă și aici compania românească nu a avansat.

În 2015, Electrica a început negocierile pentru achiziția pachetelor din filiale deținute de către FP, aflat în acest moment într-un raid de vânzare accelerată a participațiilor nelistate din portofoliul său, printre care participațiile deținute la Electrica, companii ale Enel din România, Engie România sau Salrom.

Poziția de cash a Electrica a ajuns la 30 iunie la 2,25 mld. Lei (circa 490 mil. euro), în timp ce veniturile în primul semestru s-au oprit la 590 mil. Euro, EBITDA la 47 mil. Euro, iar profitul net al perioadei raportate a fost de 1,8 mil. Euro.

Pe linii de afaceri, Electrica încasează din activitățile de comerț cu energie electrică aproape dublu față de veniturile din distribuția de electricitate. Pe piața de energie, Electrica are concurenți de talia Enel, CEZ, Engie și E.ON.

Tranzacția aprobată de către acționarii Electrica nu va afecta dreptul la dividende al FP pentru anul financiar 2016, așa cum a fost aprobat deja la nivelul fiecărei filiale, a căror valoare totală este de 97.968.159 lei (circa 21 mil. Euro).

“Până la momentul tranzacției, pentru perioada 2013-2016, valoarea totală a dividendelor acordate FP a fost de 368,15 mil. Lei. Finalizarea tranzacției implică creșterea valorii dividendelor atribuibile acționarilor Electrica SA cu dividendele corespunzătoare participațiilor FP, de aproximativ 22% în filiale”, precizează reprezentanții Electrica.

Pentru achiziția pachetelor FP în filialele Electrica, conducerea companiei a prezentat mai multe argumente, printre care facilitarea realizării strategiei pe termen mediu și lung a grupului Electrica, creșterea performanțelor financiare, permiterea utilizării capitalului obținut în urma listării pe bursă sau posibilitatea de diversificare a căilor de finanțare a filialelor pentru realizarea planurilor de investiții, de care ar depinde profitabilitatea pe termen lung a grupului.

Pe 26 octombrie, acționarii Electrica au aprobat și componența noului Consiliu de administrație format din șapte membri. Aceștia sunt Arielle Malard De Rothschild – fondatorul diviziei de Piețe Emergente al Bancii de Investiții Rothschild & CIE și managing director şi vicepreşedinte pentru Europa de Est al Rothschild & CIE, Cristian Bușu – lector universitar al ASE, care a deținut mai multe funcții, printre care și cea de secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei, Doina Elena Dascălu – fost vicepreședinte al Curții de Conturi, Gicu Iorga – Secretar de stat la Ministerul Energiei, Pedro Mielgo Alvarez – fost președinte și CEO Red Electrica Spania, Willem Jan Antoon Henri Schoeber – fost director Shell și EWE, și Bogdan Iliescu – ex- Director General al BRD Corporate Finance.

Rothschild este una din cele mai puternice bănci de investiții active pe piața românească, printre ultimele tranzacții de care s-a ocupat fiind mandatul de vânzare al rețelei de clinici private Regina Maria – tranzacție finalizată în 2015 cu achiziția realizată de Mid Europa, mandatul de vânzare al Urgent Cargus dat de fondul de investiții Abris Capital Partners sau consultanța financiară acordată companiei Sphera Franchise Group, care derulează în prezent tranzacția de listare a unui pachet de peste 25% din acțiuni pe bursa de la București, toate cele trei mandate fiind prezentate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

FP și-a anunțat în urmă cu mai mulți ani strategia a reduce dependența portofoliului său de sectorul energetic. Astfel, au urmat mai multe tranzacții de exit ale FP din Transelectrica, Romgaz, companii ale E.ON, Conpet, precum și un exit parțial la OMV Petrom.

La finele primului semestru, FP avea o valoare a activului net de 2,3 mld. Euro, din care aproape o treime este reprezentată de cea mai valoroasă participație din portofoliu – pachetul de 19,9% din Hidroelectrica, evaluat la circa 743 mil. Euro.

Electrica SA, listată din 2014 pe bursa de la București, are o valoare bursieră de 4,49 mld. Lei (crica 0,98 mld. Euro), cel mai important acționar fiind statul român prin Ministerul Energiei cu 48,8%, iar BERD are 6,9% din companie.

Fondul Proprietatea, administrat de către managerul american de investiții Franklin Templeton, are o valoare bursieră de 8,55 mld. Lei (1,86 mld. Euro) pe bursa de la București.

Transgaz a semnat o finanțare de 50 mil. Euro de la Banca Europeană de Investiții pentru proiectul BRUA

Transgaz, compania care deține monopolul transportului de gaze din România, a semnat pe 27 octombrie la Luxemburg un contract de finanțare de 50 mil. Euro cu Banca Europeană de Investiții, bani destinați proiectului BRUA de construire a unui nou coridor de transport de gaze în Europa Centrală și de Est.

Fondurile BEI vor finanța construcția unei conducte de gaze naturale de 478 km între localitățile Podișor și Recaș și construirea a trei stații de compresoare situate în Podișor, Bibești și Jupa.

Noua conductă reprezintă prima fază a secțiunii române a conductei de gaze naturale care va conecta Bulgaria cu Austria prin România și Ungaria (BRUA). Proiectul de interconectare a gazelor naturale Transgaz-BRUA, estimat la peste 500 mil. euro, a beneficiat de o subvenție de 179 de mil. euro de la Comisia Europeană în cadrul Facilității Conectarea Europei (CEF). Acest mecanism de finantare al UE a fost înființat în 2013.

„Acest proiect strategic implementat în cadrul Planului de investiții pentru Europa va interconecta infrastructura de transport de gaze din Europa de Sud-Est și Europa Centrală și va elimina dependența țărilor din Europa de Sud-Est de un furnizor unic de gaze. Aceasta va îmbunătăți securitatea aprovizionării pentru aceste țări, permițând accesul la gaze potențial mai ieftine, pentru o mai bună convergența a prețurilor și transparența, reducând în consecință vulnerabilitatea consumului. Acesta va avea un impact semnificativ asupra ocupării forței de muncă – aproximativ 4 până la 5 mii de locuri de muncă în timpul fazei de constructie și 300-400 de locuri de muncă în timpul operării conductei”, a spus Andrew McDowell, vicepreședintele BEI.

Din costul total de 569,53 mil. Euro, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) se pregătește să aloce o finanțare de 60 mil. Euro, pe care intenționează să o discute în board-ul instituției programat pe 13 decembrie 2017. Această finanțare a BERD ar suplimenta eforturile instituției financiare internaționale alocate deja în cadrul grantului CEF.

„Guvernul României salută semnarea acordului de împrumut, acesta fiind primul contract încheiat de o entitate din România în cadrul Planului de investiții pentru Europa (IPE), cu garantare de la Fondul European pentru Investiții Strategice (EFSI). Ca ministru, privesc cu încredere faptul că managementul Transgaz și Banca Europeană de Investiții au deschis acest drum. Ca reprezentant al statului român în rândul acționarilor SNTGN Transgaz SA, Ministerul Economiei din România susține modernizarea Sistemului Național de Transport al gazelor naturale, iar finanțarea de către BEI a unor lucrări din cadrul BRUA vine în completarea inițiativelor Guvernului pentru stimularea investitților în proiecte de dezvoltare a infrastructurii”, a declarat Gheorghe Șimon, ministrul economiei.

Banii necesari proiectului urmează să fie asigurați din surse proprii ale Transgaz, BERD, Banca Europeană de Investiții (BEI), un grant al Uniunii Europene și din credite contractate de la bănci comerciale, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

BRUA este considerat un proiect de importanță strategică, fiind văzut ca o pârghie pentru reducerea importurilor de gaze din Rusia prin conectarea la surse alternative precum zăcămintele de la Shah Deniz (Azerbaidjan) din zona Mării Caspice, ultima fază a proiectului vizând inclusiv conectarea la zăcămintele de gaze descoperite în Marea Neagră.

Un raport ANRE din octombrie 2016 indică faptul că importurile de gaze din Rusia acoperă aproximativ 28,9% din cerere, în condițiile în care principalii producători interni sunt Romgaz și OMV Petrom.

Pentru finanțarea proiectului BRUA, Transgaz a semnat în septembrie 2016 accesarea unui grant de 179,3 mil. Euro, parte a Mecanismului Conectarea Europei, destinat lucrărilor de pe teritoriul României la gazoductul Bulgaria – România – Ungaria – Austria (BRUA).

Gazoductul regional ar urma să aibă o lungime de aproximativ 1.318 km, din care un tronson de circa 478 km trebuie construit pe sectorul românesc.

Gazoductul BRUA ar urma să asigure o capacitate de transport pe direcția Bulgaria în ambele sensuri de curgere de 1,5 mld. Metri cubi pean și dezvoltarea unei capacități de transport pe direcția Ungaria de 1,75 mld.metri cubi pe an în prima fază și 4,4 mld. metri cubi pe an în faza a doua.

Transgaz, companie care deține monopolul transportului și tranzitului de gaze din România, este listată pe bursa de la București, principalul acționar fiind statul român cu 58,5% din acțiuni.

Compania este una dintre cele mai profitabile firme aflate în portofoliului statului român și dispune de lichidități importante.

Transgaz a raportat pentru anul trecut un profit net de 594,5 mil. Lei (circa 132 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 1,75 mld. Lei (0,39 mld. Euro), disponibilitățile în conturile bancare ajungând la 949,3 mil. Lei (circa 211 mil. Euro), potrivit raportului anual al companiei. Marja EBITDA raportat la vânzări a fost anul trecut de 48,2%.

Valoarea bursieră a Transgaz este de peste 1 mld. Euro (4,66 mld. Lei).

BT Capital Partners a asistat QuEST Global Services la achiziția companiei IT Six Global. Prețul de achiziție, estimat la aproximativ 10 mil. dolari

BT Capital Partners, divizia de investment banking a Băncii Transilvania, a asigurat consultanța exclusivă pentru achiziția companiei IT Six din Craiova de către gigantul global de software QuEST.

Departamentul de investment banking al BT Capital Partners este coordonat de către Alexandra Popa, care anterior a lucrat în cadrul biroului din București al managerului regional de capital privat Abris Capital Partners.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează prețul de achiziție la aproximativ 10 mil. Dolari (aproape 9 mil. Euro).

Compania IT Six a fost înființată în anul 2005 la Craiova de către antreprenorul Vali Iancu.

IT Six oferă servicii de inginerie pentru clienți din domeniile sănătății și al dispozitivelor medicale, Hi-Tech, transport și logistică și al tranzacțiilor de înaltă frecvență. IT Six oferă clienților dezvoltare de software, aplicații personalizate, soluțiile incorporate, dezvoltarea de aplicații mobile, asigurarea calității, testare și consultanță IT.

“Adăugarea IT Six Global ne va spori capacitatea și capabilitatea de a veni în sprijinul clienților noștri din diverse domenii. IT Six va contribui, de asemenea, la diversificarea serviciilor și va consolida relațiile cu clienții existenți în Europa”, a spus Gerhard Hauk, Managing Director al QuEST Global Germania.

IT Six Global Services a înregistrat în 2016 o marjă netă de câștig de 20% cu un profit net de 1 mil. Euro raportat la o cifră de afaceri de 5 mil. Euro (22 mil. Lei) și un personal format din 140 de angajați.

„Suntem încântați de achiziția IT Six de către QuEST Global Services. Combinarea celor două companii deschide oportunități importante pentru clienții și angajații din România. Capabilitățile noastre în diverse domenii și capacitatea dovedită de Quest în procese scalabile vor crea o ofertă de servicii de excepție pentru clienții noștri. Ca organizație globală, vom putea atrage clienți importanți în România, vom crea mai multe locuri de muncă în domeniul ingineriei de înaltă calitate și vom avea o contribuție importantă în economie. Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu QuEST Global Services pentru a ne extinde rolul de companie de servicii de inginerie de nivel mondial”, a declarat Vali Iancu.

Quest Global, cu sediul în Singapore, numără peste 8.700 de angajați la nivel global. Compania a anunțat ca obiectiv atingerea țintei de 1 mld. Dolari cifră de afaceri până în 2020.

Companiile locale de IT sunt considerate atractive de către investitorii străini, în contextul în care România dispune de o resursă umană competitivă la nivel global, bine instruită, dar la costuri cu forța de muncă sub cele din Occident.

oltchim MAIN

Chimcomplex cumpără cea mai mare parte a activelor Oltchim la un preț de 127 mil. Euro. Virgiliu Băncilă, președintele Chimcomplex: Circa 60% din prețul de achiziție va fi acoperit dintr-o finanțare contractată de la bănci internaționale cu prezență locală. Bogdan Stănescu, administrator special al Oltchim: Prețurile pentru activele pentru care s-au semnat acorduri de vânzare acoperă circa 44% din creanțele de aproape 300 mil. Euro de la masa credală

 

Chimcomplex Borzești, parte a grupului Serviciile Comerciale Române controlat de Ștefan Vuza, a anunțat, astăzi, că prețul tranzacției din contractul de vânzare – cumpărare semnat pentru pachetele 1 – 5 și parțial pentru pachetul 7 se ridică la 582.345.800 lei fără TVA (127 mil. Euro).

Cumpărătorul se așteaptă ca finalizarea tranzacției, adică preluarea activelor Oltchim și plata prețului, să aibă loc în prima jumătate a anului 2018.

Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO când va prelua Chimcomplex activele Oltchim, Virgiliu Băncilă, președintele Chimcomplex Borzești, a răspuns: “Finalizarea tranzacției va avea loc la sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie“.

Până atunci, acordul ce trebuie obținut din partea creditorilor combinatului chimic de la Râmnicu Vâlcea și avizul Consiliului Concurenței sunt condiții precedente ale tranzacției ce trebuie îndeplinite.

Oltchim are datorii totale de circa 1,39 mld. Lei (peste 300 mil. Euro), din care 375 mil. Lei (circa 81 mil. Euro) sunt credite angajate la bănci, potrivit datelor făcute publice la 30 iunie, cele mai mari expuneri avându-le bănci precum grupul Erste (inclusiv BCR), Banca Transilvania, CEC, Bancpost, Rabobank sau ING Bank.

Potrivit acestuia, după preluarea activelor Oltchim de către Chimcomplex va fi gata nucleul noii structuri, care poate porni apoi după alte achiziții.

Anterior, Ștefan Vuza, proprietarul grupului Serviciilor Comerciale Române, spunea că achiziția Oltchim ar face parte alături de capacitățile de profil disponibile în grupul său din planul înființării unei entități – Compania Română de Chimie, cu o cifră de afaceri anuală de circa 400 mil. Euro. Achiziția unor active viabile de producție ale Oltchim permite o integrare pe verticală a operațiunilor cu Chimcomplex, susține cumpărătorul.

Pentru finanțarea achiziției activelor Oltchim, conducerea Chimcomplex are pe masă mai multe opțiuni. Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO din ce surse va fi finanțată tranzacția cu Oltchim, Virgiliu Băncilă a răspuns: “Din credit bancar, din resurse proprii, ne gândim și la fonduri de investiții care să fie equity partner. Lucrăm la mai multe variante“.

Întrebat cât va acoperi finanțarea bancară din prețul de de 127 mil. Euro pentru achiziția principalelor active ale Oltchim și de la cine va fi contractat împrumutul, Virgiliu Băncilă a precizat: “Circa 60% din prețul de achiziție va fi acoperit dintr-o finanțare bancară de la bănci internaționale cu prezență locală“.

Deja, Chimcomplex se pregătește să facă o majorare de capital de 170,1 mil. Lei (circa 37 mil. Euro) prin aport în numerar de la acționarii companiei cu scopul finanțării parțiale a achiziției activelor Oltchim.

Acțiunile Chimcomplex și Oltchim, companie în insolvență și aflată sub conducerea unui administrator special, sunt listate pe bursa de la București.

Valoarea bursieră a Chimcomplex este de aproximativ 51 mil. Euro în timp ce capitalizarea de piață a Oltchim este de circa 29 mil. Euro.

Ambele companii livrează la export cea mai mare parte a producției.

Chimcomplex Borzești a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 184,1 mil. Lei (40 mil. Euro) și un profit net de 8,2 mil. Lei (1,8 mil. Euro) la un număr mediu de 742 de angajați. Chimcomplex este controlată în proporție de 87% de către A2 Impex Ploiești în timp ce statul deține prin intermediul Autorității pentru Administrarea Activelor Statului cu un pachet de 12,35%.

În ansamblu, grupul Serviciilor Comerciale Române a ajuns după 23 de ani de la înființare la o cifră de afaceri anuală de peste 285 mil. Euro, 17 companii și peste 2.400 de angajați, potrivit datelor prezentate pe propriul site.

Pe lângă Chimcomplex, Dynamic Selling Group este un alt cumpărător de active Oltchim, care a semnat un contract de achiziție pentru pachetul 6 din loturile scoase la vânzare, adică pentru producătorul de PVC de pe platforma de la Râmnicu Vâlcea, prețul tranzacției fiind de 8.724.990 lei (1,9 mil. Euro) fără TVA.

Un alt ofertant, fondul de investiții White Tiger Wealth Management s-a retras din cursa pentru achiziția de active.

Contactat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, Bogdan Stănescu, administrator special al Oltchim Râmnicu Vâlcea, a precizat că “prețurile pentru activele Oltchim la care s-au semnat contracte de vânzare acoperă aproximativ 44% din creanțele de circa 300 mil. Euro care sunt la masa credală”.

“Banii din plata prețului de achiziție pe activele vândute vor acoperi mai întâi creanțele curente ale Oltchim și apoi creanțele înregistrate cu prioritate la masa credală. Dar trebuie avut în vedere că au fost semnate acorduri de vânzare pentru o parte a activelor Oltchim, nu pentru toată compania. Oltchim rămâne (după semnarea contractelor cu Chimcomplex și Dynamic Selling Group – n.r.) cu trei seturi de active nefuncționale în legătură cu care trebuie să decidem ce facem. Avem mai multe ipoteze de lucru“,a explicat Bogdan Stănescu pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Deocamdată, trebuie convocată Adunarea creditorilor Oltchim în Buletinul Procedurilor de Insolvență, iar toate procedurile până la transferul activelor către Chimcomplex și Dynamic Selling Group și încasarea celor 128,9 mil. Euro din vânzarea de active ale companiei ar putea dura între 6 și 9 luni, apreciază administratorul special al Oltchim.

Oltchim a raportat pentru primul semestru al acestui an o cifră de afaceri de 105,8 mil. Euro, în creștere cu 27% față de perioada similară a anului anterior, un profit net de 6,1 mil. Euro și EBITDA (câștiguri raportate înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de 13,4 mil. Euro.

Exporturile Oltchim reprezintă 78% din cifra de afaceri.

Oltchim, unul dintre cei mai importanți producători din industria chimică din Europa Centrală și de Est, a fost înființată în 1966 sub denumirea de Combinatul Chimic, iar din 1997 a fost listată pe bursa de la București. După privatizarea Petrom, Oltchim a preluat active ale complexului Arpechim Pitești, care au funcționat ani de zile în același flux de lucru cu combinatul chimic de la Râmnicu Vâlcea.

Compania a trecut prin mai multe încercări ratate de privatizare în ultimii 20 de ani, dar pe fondul lipsei lichidităților, Oltchim a cedat presiunii datoriilor acumulate față de bănci și față de furnizori intrând în 2013 în insolvență. Astfel, Oltchim a trecut sub conducerea administratorului special Bogdan Stănescu.

Pe 23 august 2016, a fost anunțată lansarea unui proces competitiv de vânzare a activelor Oltchim cu termen pentru primirea scrisorilor de interes până la 30 septembrie. Apoi, pe 27 ianuarie a fost anunțată încheierea etapei de depunere a ofertelor neangajante, iar pe 6 iulie a fost încheiată etapa depunerii ofertelor angajante, în cadrul căreia au participat nouă investitori. Din echipa care coordonează vânzarea activelor Oltchim se află administratorii judiciari Rominsolv și BDO Restructuring.

Oltchim rămâne însă un activ strategic în industria chimică locală și regională, care dispune de câteva puncte forte.

Astfel, Oltchim este situat în apropierea unor importante zăcăminte de sare și calcar, precum și a râului Olt care asigură suficientă apă pentru utilități, dar se află și în proximitatea unei surse de soda calcinată (US Govora), tuf vulcanic (pentru polieteri) și a unei termocentrale care produce energie pe bază de cărbuni – CET Govora, conform prospectului de majorare de capital al Chimcomplex, publicat recent.

De asemenea, Oltchim dispune și de o poziție geografică avantajoasă, în apropierea piețelor cu producție în creștere din Europa Centrală și de Est și Orientul Mijlociu, mai ales Turcia, la care se adaugă personalul specializat, infrastructura de platformă chimică, precum și capacitățile de lucru retehnologizate și cu o producție mai mare față de nivelurile anterioare.

Acționarul majoritar al Oltchim este statul român prin Ministerul Economiei cu 54,8%, un alt acționar important este PCC SE din Duisburg cu 32,3%, unul dintre concurenții companiei alături de Borsodchem și alți producători de profil.

Sphera Franchise Group IPO tabel main

Sphera Franchise Group a demarat astăzi oferta de vânzare a unui pachet de 25,3% din acțiunile companiei pe bursa de la București. Prețul de ofertă evaluează între 211 și 278 mil. Euro compania care deține o cotă de piață estimată de peste 22% pe segmentul lanțurilor de restaurante. Costurile cu vânzările și salariile pun cele mai importante presiuni asupra marjelor afacerii, punctele forte fiind fluxul de numerar și gradul redus de îndatorare

Sphera Franchise Group, compania care operează lanțurile de restaurante KFC și Pizza Hut, a început de astăzi să deruleze oferta de vânzare a unui pachet de 25,34% din acțiuni în cadrul uneia dintre cele mai mari listări private de pe bursa de la București.

Astfel, acționarii Lucian Vlad și Nicolae Badea vând în cadrul tranzacției de listare un pachet de 22,34%, respectiv 3% din acțiunile pe care le dețin în companie, urmând să își marcheze astfel un exit parțial din afacerea Sphera Franchise Group.

Acțiunile sunt oferite spre vânzare investitorilor la un preț ce variază între 25 lei și 33 lei pe acțiune, în condițiile în care investitorilor persoane fizice li se oferă un preț fix de subscriere de 33 de lei pe acțiune, în timp ce investitorii instituționali pot subscrie la orice cotație doresc în intervalul prețului de ofertă.

Oferta de vânzare a pachetului de 25,34% din Sphera Franchise Group evaluează astfel compania între un prag minim de 211 mil. Euro și un prag maxim de 278 mil. Euro.În acest context, veniturile nete pe care acționarii vânzători le-ar putea obține de pe urma listării companiei pe bursa de la București sunt estimate până la 311 mil. Lei (circa 67,6 mil. Euro).

În acest moment, acțiunile companiei sunt deținute de către Radu Dimofte (43,67%), Lucian Vlad (33,33%) și Nicolae Badea (23%), care vor rămâne acționari în afacere și după listarea pe bursă și, implicit, după atragerea unor noi investitori.

Compania are consultant financiar banca de investiții Rothschild, iar sindicatul de intermediere este format din Wood, Raiffeisen și Alpha Finance. De asemenea, casa austriacă de avocatură Schoenherr asigură consultanța juridică a emitentului, iar consorțiul de intermediere are alături pe avocații RTPR Allen & Overy. Aceleași roluri cu Schoenherr de partea emitentului, iar RTPR Allen & Overy de partea consorțiului de intermediere din care făcea parte Raiffeisen și Wood au fost distribuite și la listarea Medlife din decembrie 2016, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pachetul de acțiuni scos la vânzare este alocat în două tranșe, cea a investitorilor de retail care au o porție de 15% din acțiunile ofertate, iar restul de 85% este oferit investitorilor instituționali precum fonduri de pensii, fonduri de investiții sau instituții financiare internaționale. Perioada de derulare a ofertei este între 24 octombrie și 2 noiembrie.

Listarea Sphera Franchise Group vine, dealtfel, pe un val de tranzacții de intrare pe bursă a unor companii private mari, prin intermediul cărora investitorii au acces la investiții în sectoare noi precum servicii medicale private, telecom, acum sectorul de restaurante și alimentație publică.

Până acum, atât vânzarea de pachete minoritare la MedLife, Digi și acum la Sphera Franchise Group a însemnat exitul parțial sau total al unor acționari din companie, fără să implice și majorări de capital pentru aceste companii.

Sphera Franchise Group este o companie cu o cotă de piață agregată de 22,4% pe segmentul lanțurilor locale de restaurante, fiind al doilea jucător ca mărime după McDonald’s cu 24,6%, conform unei cercetări de piață Euromonitor publicate în prospectul de listare a companiei.

În 2016, compania malteză Premier Capital, parte a grupului Hili Ventures și francizat al McDonald’s, a plătit grupului american 65,3 mil. dolari pentru 100% din acțiunile Mc Donald’s România, liderul pieței de restaurante, cu 66 de restaurante și un profit de 11,02 mil. dolari la 31 decembrie 2015.

Dintre cele două mari rețele operate de către Sphera Franchise Group, KFC ocupă o cotă de 15,2%, iar Pizza Hut de 7,2%, urmați de jucători precum Fornetti (5,2%) sau jucători mai nou intrați pe piață precum Starbucks (3,3%), Subway (2,7%) și Salad Box (2,5%).

Piața restaurantelor este foarte fragmentată, dominând jucătorii independenți care acaparează circa 92% din piață, potrivit datelor făcute publice de către companie.

Primele zece mărci cumulează două treimi din piața lanțurilor de restaurante.

Sectorul de servicii alimentare din România este de circa 17,8 mld lei pe an (3,9 mld. euro), cu o rată medie anuală de creștere de 4,6% estimată de către consultanții Deloitte pentru perioada 2017 – 2022.

Potențialul de creștere al pieței de profil îi permite companiei să deruleze planuri de extindere, care mizează pe deschiderea a 51 de restaurante KFC, 44 de unități Pizza Hut până la finele lui 2022, iar pentru proaspăta marcă Taco Bell intrată în portofoliu sunt luate în calcul 14 unități până la finele lui 2021.

Pentru deschiderea de noi locații, compania vizează în cazul rețelei KFC orașe cu puțin sub 100.000 de locuitori, pentru Pizza Hut sunt luate în calcul localități sub 150.000 de locuitori, mai ales centre comerciale, iar pentru Taco Bell planurile vizează București și alte orașe de peste 200.000 de locuitori precum Constanța, Cluj sau Timișoara.

Compania operează cele trei rețele în baza unor francize contractate de la compania americană Yum. Firma locală plătește lunar către Yum redevențe de 6% din vânzări în baza contractului de franciză.

Planurile de extindere fac parte din angajamentele luate față de Yum și vizează nu doar piața din România, ci și din Italia.

Modelul de afaceri al Sphera Franchise Group se bazează pe încasări imediate de numerar sau plăți cu cardul din vânzări, ceea ce îi oferă o poziție puternică de lichiditate. De asemenea, stocurile sunt menținute până la două săptămâni, iar plățile către furnizori au termene între 45 și 60 de zile.

Lichiditățile astfel obținute finanțează nevoile de capital de lucru, în timp ce finanțarea bancară este utilizată pentru investiții în deschiderea de noi locații.

Compania are un împrumut de la Alpha Bank România, din care face trageri pentru investiții, iar din cercul său de bănci mai fac parte BRD și UniCredit Italia. Compania își plasează o parte din numerar în depozite la bancă.

Dobânda la împrumutul bancar este de 2,85% peste dobânda Euribor la 3 luni.

Cum încasările companiei sunt în lei, iar rambursarea creditului de la Alpha Bank se face în euro, iar plata redevențelor către Yum în dolari, compania este expusă unei fluctuații de curs valutar, care este însă un risc limitat având în vedere poziția de lichiditate a Sphera Franchise Group.

Cele mai importante costuri care pun presiune pe marjele de profit ale afacerii sunt costurile cu vânzarea, care au o pondere de 35,6% din vânzările proforma pe 2016, respectiv costurile cu forța de muncă care înseamnă alte 17,9% din vânzările proforma din 2016.

În ultimii șapte ani, salariul minim brut s-a dublat de la 600 la 1450 lei, pe fondul unui deficit de forță de muncă în sectorul de alimentație. O nouă majorare a costurilor cu salariile este așteptată să apară și în continuare pe măsură ce vor fi deschise locații noi.

Sphera Franchise Group număra la 30 iunie un personal format din 3.753 de angajați față de 2.572 de oameni la 31 decembrie 2014, creșterea de personal fiind justificată prin deschiderea de noi locații.

Din cele 104 locații aflate în rețea la 30 septembrie, numai una singură era în proprietate, restul fiind închiriate majoritatea pe termen mediu, ceea ce face ca evoluția pieței imobiliare și a chiriilor să aibă influență asupra costurilor companiei.

Compania a plătit dividende în primele șase luni ale anului de 46,2 mil. Lei către acționari, iar profitabilitatea afacerii este unul dintre cele mai importante argumente în cadrul tranzacției de listare, alături de gradul de îndatorare redus.

Sphera Franchise Group urmează să constituie fondul de rezervă, conform prevederilor legale,  din alocarea a minim 5% din profitul companiei până la nivelul minim de 20% din capitalul social ceea ce înseamnă încă un factor de presiune asupra nivelului dividendelor.

Sphera Franchise Group este o afacere pornită în 1994, care acum are operațiuni în România, Republica Moldova și Italia.

Compania a raportat la 30 iunie pentru primul semestru al anului EBITDA din activități continue de 38,4 mil. Lei (peste 8 mil. Euro) la vânzări în restaurante de 287,8 mil. Lei (circa 62 mil. Euro) și un profit net de 28,3 mil. Lei (în jurul a 6 mil. Euro).

De asemenea, numerarul și echivalentele de numerar după primul semestru se ridicau la 35,8 mil. lei (aproape 8 mil. euro). Capitalurile proprii ale companiei erau la aceeași dată de 100 mil. lei (circa 22 mil. euro), iar datoriile totale ajungeau la 94,6 mil. lei (peste 20 mil. euro).

IFC împrumută 38,5 mil. Dolari UniCredit Leasing Corporation pentru finanțarea IMM-urilor

 

International Finance Corporation, divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, a acordat un împrumut de 150 mil. Lei (38,5 mil. Dolari) către UniCredit Leasing Corporation pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM).

„UniCredit Leasing Corporation are o strategie continuă de sprijinire a companiilor mai mici din România”, a declarat Mircea Cotiga, CEO al UniCredit Leasing.

„Prin acest nou împrumut, ne întărim angajamentul nostru pe termen lung de a încuraja acest segment. În lunile următoare, ne vom concentra pe o creștere durabilă sănătoasă pe piața locală și pe o diversificare a portofoliului IMM-urilor noastre”.

Acordul va permite UniCredit Leasing, liderul pieței din sectorul de leasing din România, să-și extindă acoperirea către companii mai mici care trebuie să-și actualizeze activele pe termen fix.

UniCredit Leasing este o filială a UniCredit Bank S.A., un client IFC pe termen lung. Împrumutul face parte, de asemenea, din strategia IFC de a colabora cu bănci și instituții financiare din regiune pentru a-și consolida capacitatea de creditare în sectoarele deservite.

Acesta este primul împrumut în monedă locală oferit de IFC unei companii de leasing, pentru a contribui la dezvoltarea durabilă a pieței de leasing în creștere a României, eliminând în același timp neconcordanțele aferente diferențelor de curs valutar. Având în vedere numeroasele lor constrângeri financiare, leasingul este o alternativă atrăgătoare pentru IMM-uri, în special pentru întreprinderile mici și tinere care nu pot obține împrumuturi bancare din cauza lipsei de istoric de creditare.

„Companiile de leasing sunt esențiale pentru a conduce programele IFC în rândul IMM-urilor din Europa și Asia Centrală”, a declarat Kudret Akgun, Director Regional IFC EMENA pentru Grupul Instituțiilor Financiare.

„Prin acest acord cu UniCredit Leasing Corporation, ne propunem să ajungem la companii mici și mijlocii din România și să le extindem accesul la finanțare, permițându-le să crească în viitor”, a mai spus acesta.

UnICredit Leasing este liderul pieței locale de leasing.

Rețeaua elenă de magazine de jucării Jumbo ia în considerare o emisiune de obligațiuni de până la 250 mil. Euro pentru a-și finanța inclusiv extinderea în România. Jumbo are în plan să deschidă 17 magazine pe piața locală

Grupul elen Jumbo ia în considerare emiterea unor obligațiuni convertibile de până la 250 mil. Euro pentru a-și finanța extinderea rețelei de magazine din România și pentru a-și îmbunătăți lichiditățile, potrivit președintelui companiei, Apostolos Vakakis, citat de publicația greacă Kathimerini, preluată de Reuters.

Potrivit sursei citate, reprezentanții conducerii Jumbo s-au întâlnit miercuri cu investitori instituționali. De asemenea, pe 8 noiembrie, acționarii Jumbo sunt convocați pentru a aproba emisiunea de obligațiuni.

Jumbo are în planul său de dezvoltare o extindere a operațiunilor care include deschiderea a 17 magazine în România.

Pe piața jucăriilor, Jumbo concurează cu alte jucători precum Intertoy Zone, Lego România, Noriel sau Smyk.

Potențialul pieței locale de profil este considerat atractiv de către investitori, dacă ne uităm că în urmă cu un an fondul de investiții Enterprise Investors a preluat rețeaua Noriel în cadrul unei tranzacții de circa 24 mil.euro.

Vânzărie Jumbo au crescut exponențial în România, potrivit unei prezentări a grupului elen, de la 24 mil. euro în 2015 la 48 mil. euro în 2016, iar pentru acest an estimările indică vânzări de 66 mil. euro, aproape triple în doi ani. În acest interval, rețeaua Jumbo din România a crescut de la 6 la 8 unități. Ca pondere, România înseamnă 10% din vânzările grupului elen Jumbo, fiind a treia piață ca mărime după Grecia și Cipru.

Grupul Jumbo a raportat petru 2016 vânzări de 638 mil. euro și EBITDA de 184 mil. euro. Valoarea de piață a Jumbo pe bursă este de circa 1,93 mld. euro.

Miroslav Majoros, Directorul General al Telekom România (al doilea de la stânga la dreapta), Celina Waleskiewicz, Director General Adjunct Alior Bank (a treia de la stânga la dreapta) și Claudia Butac, Director General al sucursalei Alior Bank din București (prima de la dreapta la stânga)  la lansarea platformei Telekom Banking. Sursă foto: Telekom România.

A noua bancă din Polonia mizează pe cartea creșterii organice de la zero pe o piață bancară locală aflată în plin proces de consolidare prin fuziuni și achiziții. Celina Waleskiewicz, Director General Adjunct Alior Bank: “Nu vom fi extrem de activi în fuziuni și achiziții, dar dacă va apărea o oportunitate o vom analiza”. Banca poloneză intră în România printr-o platformă financiară digitală dezvoltată în parteneriat cu Telekom și speră să atragă în jurul a 500.000 clienți în următorii 3 – 4 ani

 

Alior Bank, a noua bancă din Polonia după valoarea activelor la 30 iunie, are o strategie de creștere de la zero prin dezvoltare organică pe piața bancară din România, aflată în acest moment într-un proces de consolidare prin fuziuni și achiziții.

Banca poloneză și-a construit un profil de jucător orientat preponderent spre tehnologie și utilizarea unui astfel de factor disruptiv ca o strategie de creștere rapidă, cu un portofoliu puternic centrat pe retail și afaceri de tip IMM.

Pariul Alior Bank de creștere în România vine pe sens opus tendinței generale, în care consolidarea se petrece acum în prima jumătate a clasamentului băncilor, iar unele bănci străine care nu au reușit să își construiască aici masa critică necesară pentru a avea o afacere profitabilă sustenabilă și-au făcut exitul. Astfel de tranzacții de exit au generat în ultimii 4 – 5 ani jucători precum Volksbank, MKB Bank, RBS Bank, Millennium, iar în acest moment trei din cele patru mari bănci elene sunt în faze de diferite ale tranzacțiilor de exit – National Bank of Greece, Eurobank și Piraeus Bank.

“Știm că piața de aici este competitivă. Credem însă că tehnologia este un factor cu care putem să atragem clienți noi astfel încât să ajungem undeva, la circa 500.000 de clienți în următorii 3 – 4 ani”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Celina Waleskiewicz, Director General Adjunct Alior Bank.

Întrebată de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă Alior Bank va căuta după intrarea pe piața bancară din România să își accelereze creșterea cu ținte de fuziuni și achiziții, Celina Waleskiewicz a răspuns: “Nu vom fi extrem de activi pe acest segment (fuziuni și achiziții – n.r.), dar dacă va apărea o oportunitate o vom analiza“.

La întrebarea ce ținte își propune Alior Bank în România, directorul general adjunct al Alior Bank a mai spus că vizează după lansarea platformei financiare digitale în parteneriat cu operatorul de telecomunicații Telekom România să câștige în portofoliul local “câteva sute de mii de clienți”.

Reprezentanții Alior Bank nu au dorit să dea niciun fel de detalii privind planul local de investiții sau ce obiective are banca poloneză în România în ceea ce privește cota de piață sau valoarea activelor.

Alior Bank și Telekom România au lansat astăzi o platformă de servicii bancare de bază, non-credit, pentru clienții persoane fizice din România, iar Magdalena Proga – Stepien, Director General al T-Mobile Bank, a declarat că în următoarele trimestre vor fi lansate prin același canal și servicii de tip B2B pentru a deservi clientela din sectorul IMM.

Serviciile Telekom Banking vizează operațiuni zilnice bancare și o platformă de schimb valutar online. Clienții își pot deschide conturi curente în lei, euro, dolari SUA și lire sterline, pot atașa carduri de debit acestor conturi și pot beneficia de acces nonstop la fonduri prin intermediul soluțiilor de internet și mobile banking, susțin reprezentanții Alior.

Operațiunile locale ale Alior Bank sunt coordonate de către Claudia Butac, Director General al sucursalei București din cadrul băncii poloneze.

Întrebați de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO cum sunt împărțite veniturile atrase prin această platformă între cei doi parteneri și câți bani mizează să obțină Telekom România de pe urma lansării noului canal de servicii bancare, Miroslav Majoros, Director General al Telekom România nu a dorit să dea detalii comerciale despre acest acord.

“Experiența bancară a Alior Bank și viziunea tehnologică și inovativă adusă de Telekom România a făcut posibilă nașterea unei oferte de servicii bancare dedicate persoanelor fizice, capabile să modeleze viitorul segmentului financiar – bancar din România“, a declarat șeful Telekom România.

Telekom România este unul dintre cei trei mari jucători străini de pe piața de telecomunicații, alături de Orange și Vodafone, oferind pe lângă servicii de telefonie mobilă, cablu TV, internet fix și mobil, telefonie fixă și alte servicii conexe.

Compania trece printr-un proces de consolidare și de control al costurilor prin care caută să își îmbunătățească indicatorii de performanță. Deutsche Telekom, principalul acționar indirect din spatele Telekom România, a raportat pentru 2016 venituri de 985 mil. euro și EBITDA de 175 mil. euro pentru operațiunile la nivel local.

Cele două brațe ale afacerii Telekom România sunt Telekom Romania Communications, deținută în proporție de 54% de către grupul elen de comunicații OTE și 45,99% de către statul român, și Telekom Romania Mobile Communications, la care Telekom Romania Communications deține 30%, restul participației fiind în portofoliul OTE.  OTE, listată pe bursa de la Atena, are în poziția de acționar principal grupul german Deutsche Telekom, care deține 40% din acțiunile grupului elen.

Alior Bank, a șasea bancă după numărul de clienți și a noua bancă după active din Polonia, a luat naștere în 2008, iar apoi s-a dezvoltat printr-o strategie combinată de creștere organică și fuziuni și achiziții, cumpărând două bănci și mai multe instituții financiare mai mici pe care le-a integrat.

Alior Bank avea active de 61,8 mld. Zloți la finele primului semestru și numără aproape 4 milioane de clienți, inclusiv peste 180.000 de companii. Acțiunile Alior Bank sunt listate pe buraa de la Varșovia. Recent, un alt jucător polonez, Getin a intrat pe piața bancară din România cu Idea Bank prin achiziția Romanian International Bank.

Alior Bank are o valoare bursieră de 9,1 mld. zloți (circa 2 mld. euro). cei mai importanți acționari fiind grupul financiar polonez PZU cu 31,6%, Aviva cu 8,9% și NN PTE SA cu 5,1%.

Mișcările la nivel local ale Alior, Getin, Kruk, Kredyt Inkaso, Pepco, Maspex indică un interes în creștere în ultimii ani a companiilor poloneze pentru piața din România.

MedLife cumpără pachetul integral de acțiuni al Polisano cu afaceri de circa 80 mil. lei. Taxhouse și Dima& Asociații au lucrat cu cumpărătorul, iar PwC de partea vânzătorului

MedLife a anunțat semnarea achiziției pachetului 100% de actiuni a diviziei de servicii medicale Polisano, unul dintre cei mai mari operatori medicali privati din România.

Polisano este primul grup complet integrat în domeniul medical din România. Acesta include o serie de patru clinici cu laboratoare proprii situate in București și Sibiu, un spital privat – Spitalul European Polisano din Sibiu, un centru de fertilizare in vitro și o maternitate.

Compania are peste 500 de angajați și a înregistrat la nivelul anului 2016 o cifră de afaceri de circa 80 mil. lei.

Recent, Medlife a decis majorarea capitalului social și emiterea de obligațiuni pentru achiziții și dezvoltarea companiei.

“De-a lungul timpului, Polisano a fost renunoscut la nivel național pentru calitatea serviciilor oferite, aparatura medicală din dotare, dar și pentru soluționarea unora dintre cele mai complexe cazuri medicale la nivel privat. Alăturarea la Grupul MedLife ne aduce un plus de valoare și, totodată, ne va ajuta să susținem demersul nostru de a oferi în permanență servicii premium și o echipă medicală de excepție, tuturor pacienților, atât din zona de retail, cât și din cea corporate”, a declarat Dr Ovidiu Gligor, Administrator al Clinicilor și Spitalului Polisano.

MedLife va ajunge la un numar de 6.300 angajați după achiziție.

Consultanții MedLife în tranzacția Polisano au fost TaxHouse pe partea de consultanță fiscală și Dima&Asociatii pe partea de consultanță juridică. Consultanții vânzătorului au fost PwC și firma de avocatură afiliată David&Baias.

Pe piața serviciilor medicale private, Medlife și Regina Maria sunt angajate într-o cursă de consolidare a pieței de profil.

Grupul britanic DS Smith cumpără Ecopack și Ecopaper într-o tranzacție de 208 mil. Euro. Omul de afaceri Vladimir Cohn va încasa peste 100 mil. Euro din tranzacție, urmând să devină cel mai mare exit al unui antreprenor român din 2015 încoace. Vladimir Cohn: Nu a fost semnat un contract de vânzare – cumpărare, ci un protocol. Finalizarea tranzacției ar urma să aibă loc „în viitorul apropiat”

Grupul britanic DS Smith a anunțat astăzi că a semnat un acord de achiziție pentru Ecopack și Ecopaper cu o valoare de întreprindere de circa 208 mil. Euro.

Achiziția va fi finanțată de către cumpărător din lichiditățile existente și din facilități de împrumut.

Valoarea include plata pentru pachetele de acțiuni, un pachet de acțiuni DS Smith de 35 mil. Euro ce va fi oferit vânzătorului, respectiv plata datoriilor aferente activelor cumpărate.

Contractul a fost semnat în această dimineață la București, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Omul de afaceri Vladimir Cohn va încasa peste 100 mil. Euro din vânzarea Ecopack și Ecopaper, susțin surse din piață.

„Continuăm să creștem foarte puternic în Europa de Est. Această achiziție interesantă va extinde poziția noastră și capabilitatea, asigurând o platformă importantă pentru dezvoltarea continuă a programului nostru inovativ  “performance packaging” (n.r. – ambalaje performante – n.r.)”, a spus Miles Roberts, Director General al grupului.

Grupul lui Vladimir Cohn este un grup integrat format din Ecopack și Ecopaper, formând o platformă de lider pe piața de carton ondulat și hârtie.

„Nu a fost semnat un contract de vânzare – cumpărare, ci un protocol. Nu aș vrea să intru în detalii”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO omul de afaceri Vladimir Cohn. Întrebat când se așteaptă ca acordul semnat să ducă la finalizarea tranzacției, acesta a precizat  că „în viitorul apropiat”.

Afacerea a fost curtată până acum de mai mulți investitori strategici, printre care grupul austriac Prinzhorn Holding.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 15 iulie 2016 despre negocierile de vânzare a afacerilor Ecopack și Ecopaper ale lui Vladimir Cohn.

Tranzacția este așteptată să fie încheiată în al treilea trimestru fiscal în cadrul exercițiului financiar al DS Smith, după obținerea avizului Consiliului Concurenței.

Achiziția grupului format din Ecopack și Ecopaper marchează cel mai important exit al unui antreprenor român după tranzacția prin care omul de afaceri Ion Țiriac și-a vândut pachetul minoritar de acțiuni la uniCredit Bank România către acționarul majoritar italian în 2015.

Grupul DS Smith este unul dintre cei mai mari jucători de pe piața cartonului ondulat din Europa, cu venituri anuale de 4,78 mld. lire sterline, aproximativ 27.000 de angajați și operațiuni în 37 de țări.

Grupul britanic înregistrează un profit operațional de 443 mil. lire sterline.

Ecopack Ghimbav, firmă specializată în fabricarea hârtiei și cartonului ondulat, respectiv a ambalajelor din hârtie și carton, a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 117,4 mil. Lei (26 mil. Euro) și un profit net de 8,9 mil. Lei (circa 2 mil. euro) la un număr mediu de 194 angajați.

Ecopaper Zărnești a înregistrat anul trecut un profit net de 2,2 mil. Lei (0,49 mil. euro) la o cifră de afaceri de 151,5 mil. Lei (circa 337 mil. Euro) și 198 de angajați. Ecopaper a derulat recent un proiect de investiție de circa 80 mil. Euro, pentru care a contractat inclusiv credite bancare, UniCredit Bank România fiind direct implicată în finanțarea companiei.

Pe piața de carton ondulat, activează mai mulți investitori strategici străini cu capacități de producție precum Prinzhorn Holding, Rondo Ganahl sau VPK Packaging.

Consiliul Concurenței analizează achiziția afacerii Eucasting Ro de circa 50 mil. franci elvețieni cu două fabrici de către concernul elvețian de la Georg Fischer

Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care compania Georg Fischer AG preia pachetul integral de acțiuni al Eucasting Ro SRL de la omul de afaceri Federica Mapelli.

Eucasting RO SRL este o companie ce are ca domeniu principal de activitate turnarea metalelor neferoase uşoare. Pe lângă obiectul principal de activitate, societatea desfășoară activități legate de metalurgia aluminiului, turnarea altor metale neferoase.

Eucasting RO SRL dispune de două fabrici la Pitești și Scornicești (județul Olt), având activități de producţie şi vânzare de componente pentru motor, producţie şi vânzare de componente pentru centuri de siguranţă şi producţia, respectiv vânzare de componente pentru echipamente de uz casnic şi industrial, precizează reprezentanții Consiliului Concurenței.

Tranzacția se înscrie în strategia concernului elvețian Georg Fischer AG de a se extinde în sectorul afacerilor cu componente metalice ușoare, sector aflat pe o tendință de creștere.

Afacerea Eucasting a fost fondată în 1960 de către familia Mapelli în Italia, iar în 2006 a început operațiunile în România la locația de la Pitești. Pe fondul cererii în creștere de produse din aluminiu, ulterior compania a decis să deschidă în 2010 a doua capacitate de producție la Scornicești (județul Olt).

Cu un personal de circa 500 de angajați, firma are vânzări de aproape 50 mil. Franci elvețien.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Închiderea tranzacției este estimată a avea loc în luna noiembrie a acestui an.

Georg Fischer AG este o companie elveţiană ce are ca obiect principal de activitate dezvoltarea, fabricarea şi comercializarea de produse din fontă, metale feroase şi neferoase, produse din plastic, maşini şi echipamente, precum şi furnizarea de servicii conexe.

În România, Georg Fischer AG este prezentă prin filiala Georg Fischer Rohrleistungssysteme (Elveţia) SA Sucursala Bucureşti care desfăşoară activităţi privind comerţul cu ridicata al echipamentelor şi furniturilor de fierărie pentru instalaţii sanitare şi de încălzire. Dintre activităţile secundare enumerăm: instalarea maşinilor şi echipamentelor industriale, lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat.

Georg Fischer AG a raportat pentru 2016 vânzări de 3,74 mld. Franci elvețieni. În primul semestru al acestui an, grupul elvețian a înregistrat un profit net de 122 mil. Franci elvețieni.

Afacerea cu componente metalice ușoare reprezintă 43% din totalul veniturilor grupului, care ocupă pe acest segment locul al treilea în Europa. Acest segment de piață este în creștere.

 

adm-capital-ceramica-main

Anthony Stalker, Partener ADM Capital: “Vedem România ca o piață foarte importantă pentru noul fond”. Managerul asiatic de capital privat spune că după exitul de la Brikston se va întoarce în România să investească până la 40 – 50 mil. Euro în următorii 4 ani din fondul regional pe care îl strânge acum

Managerul de capital privat Asia Debt Management Capital a semnat tranzacția de exit din România prin vânzarea producătorului de cărămizi Brikston Construction Solutions, dar afirmă că are deja în plan întoarcerea pe piață cu noul fond regional pe care îl ridică.

“Noul fond se va concentra asupra regiunii Balcanilor și vedem România ca o piață foarte importantă pentru fond. Ne așteptăm să închidem fondul mai târziu în acest an sau la începutul lui 2018”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Anthony Stalker, Partener și Chief Investment Officer al ADM Capital Europe LLP.

ADM Capital a intrat pe piața din România în iulie 2014 când a preluat producătorul de cărămizi Ceramica Iași (acum Brikston Construction Solutions) de la un alt manager global de investiții, Advent International.

După tranzacția prin care fondul de investiții ADM CEECAT Recovery Fund, ridicat în 2011 și administrat de către ADM Capital, astăzi a anunțat semnarea tranzacției de exit din piața locală prin vânzarea singurei companii locale aflate în portofoliu către concernul austriac Wienerberger.

Dacă investiția prin care ADM a intrat în România în 2014 este estimată în jurul a 18 mil. Euro, tranzacția de exit de acum este estimată de surse din fuziuni și achiziții în jurul a 30 mil. Euro. Părțile au decis să nu facă publică valoarea tranzacției anunțate astăzi.

În acest moment, ADM Capital strânge un nou fond regional de investiții, în contextul în care mai mulți manageri de capital privat au finalizat sau ridică bani de la investitori pentru noi fonduri de investiții, care au în vizor România și alte piețe din regiune.

“România va fi una din piețe noastre principale în viitorul nostru fond și credem că putem investi până la 40 – 50 mil. Euro în România în următorii 4 ani”, a spus pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Yilmaz Karakas, director de investiții al ADM Capital.

În februarie, Anthony Stalker declara pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că tichetul de investiție de capital per tranzacție pe care îl abordează ADM Capital este undeva între 15 și 25 mil. Euro și că în privința sectoarelor – țintă, deși fondul are o privire generală asupra pieței, tinde să se uite către “consum și sectoare apropiate de cel de consum și părți ale complexului manufacturier“.

La acest calibru de tranzacție, ADM Capital activează pe același palier cu alți manageri regionali de capital privat precum Axxess Capital, Resource Partners, CEE Equity Partners, Value 4 Capital sau Oresa Ventures.

În 2011, ADM Capital a finalizat strângerea de bani pentru fondul de investiții ADM CEECAT Recovery Fund, cu un capital total de 265 mil. Euro. Printre investitorii de tip Limited Partners în acest fond de investiții se numără BERD, Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB), IFC sau FMO din Olanda.

Fondul European de Investiții, parte a grupului Băncii Europene de Investiții, a investit în fondul ADM CEECAT Recovery Fund prin două vehicule. Fondul de fonduri de investiții Istanbul Venture Capital Initiative (IVCI) a investit 24 mil. Euro în fondul administrat de ADM Capital. La IVCI, printre investitori se numără pe lângă Fondul European de Investiții și Garanti Bank, National Bank of Greece, Banca de Dezvoltare a Turciei TKB, Fundația de Dezvoltare Tehnologică din Turcia (TTGV) și Organizația pentru Dezvoltarea Industriei Mici și Mjilocii din Turcia KOSGEB.

Fondul de fonduri de investiții Mezzanine Facility for Growth (MFG), în care Fondul European de Investiții este investitor și administrator, a investit 40 mil. Euro în fondul ADM Capital pentru regiune.

ADM Capital a investit în ultimii 19 ani aproximativ 1,2 mld. Dolari în active din 15 țări la nivel global.

Managerul de capital operează o rețea de șase birouri – Hong Kong, Istanbul, Almaty, Mumbai, Londra și Kiev, având o echipă totală de 50 de oameni. Firma de investiții este condusă de către Robert Appleby și Cristopher Botsford. Strategia sa de investiții vizează prin mai multe tipuri de fonduri de investiții piața companiilor de talie medie.

wienerberger brikston tabel deal main

Tranzacția Wienerberger – Brikston Construction Solutions Iași: Cumpărătorul a lucrat cu consultanții de la KMPG și avocații bpv Grigorescu Ștefănică. Vânzătorul ADM Capital a fost asistat de către avocații de la RTPR Allen & Overy și bancherii de investiții ai Raiffeisen. ADM Capital: “Randamentul investiției noastre reflectă îmbunătățirile pe care le-am făcut în companie și în calitate de acționar vânzător suntem foarte mulțumiți de rezultat”. Impactul tranzacției pe piața de profil din România

Compania austriacă Wienerberger lucrează la achiziția producătorului de blocuri ceramice Brikston Construction Solutions cu consultanții KPMG și cu firma de avocatură bpv Grigorescu Ștefănică, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De cealaltă parte, fondul de investiții ADM Capital este asistat la vânzarea pachetului de 98,3% din acțiunile fabricii de cărămizi de la Iași de către firma de avocatură RTPR Allen & Overy și bancherii de investiții ai Raiffeisen.

Wienerberger și ADM Capital au anunțat în această dimineață că au ajuns la un acord de vânzare – cumpărare pentru Brikston Construction Solutions, al treilea jucător de pe piața de cărămizi după cota de piață.

Anunțul confirm informațiile publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 20 iulie, conform cărora grupul austriac este în negocieri directe de achiziție a afacerii Brikston de la fondul de investiții ADM Capital. Tranzacția de exit a ADM Capital de la Brikston Iași a fost anunțată, de asemenea, în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 9 decembrie 2016.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută făcută publică de către părți. Surse din piața de fuziuni și achiziții susțin că tranzacția prin care Wienerberger preia un pachet de 98,3% din Brikston Construction Solutions se ridică în jurul valorii de 30 mil. Euro, valoare neconfirmată de către părțile implicate.

“Suntem reticenți în a face comentarii cu privire la randamentul investiției noastre în numerar (cash on cash – n.r.), dar ceea ce voi spune este că randamentul  nostru reflectă îmbunătățirile pe care le-am făcut în companie și ca acționar vânzător suntem foarte mulțumiți de rezultat. Contractul de vânzare – cumpărare a fost semnat la sfârșitul lunii septembrie și ne așteptăm să închidem tranzacția după aprobarea autorităților competente și nu pot să comentez când va fi acest moment“, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Anthony Stalker, Partener al Asia Debt Management Capital.

Exitul ADM Capital din afacerea Brikston (ex-Ceramica Iași) are loc la trei ani după tranzacția încheiată cu fondul american de investiții Advent International, aflat la acea vreme într-un proces de dezinvestire a portofoliului de participații din România.

ADM Capital a plătit în jurul a 18 mil. Euro pentru achiziția pachetului de acțiuni de 93,8% din companie, investiție care include un preț de 15,1 mil. Euro pentru pachetul de 84,88% din acțiunile firmei vândut de Advent International la care se adaugă preluarea ulterior a încă aproape 9% din acțiuni de la acționari minoritari, conform datelor din piață disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Ceramica Iași a fost ulterior delistată de pe bursa de la București.

În luna ianuarie 2016, acționarii companiei au decis să împrumute până la 12 mil. Euro pentru refinanțarea unor împrumuturi luate de la bănci, finanțarea unor acțiuni de reducere a capitalului social, răscumpărări de acțiuni proprii, dividende sau în scopuri de investiții. Compania a luat mai multe credite de-a lungul timpului de la ING Bank pentru a-și finanța operațiunile și mai are de rambursat din credit către bancă, conform ultimelor informațiilor disponibile.

ADM Capital a investit în Brikston, prin intermediul fondului său central de recuperare CEECAT, lansat în 2011, iar in iulie 2014 a obținut o participație de 98% din acțiunile Brikston. Tranzacția se înscrie într-o serie recentă de exituri reușite ale fondului de investiții ADM CEECAT Recovery Fund, ajutând echipa ADM să lanseze fondul CCL CEECAT Fund II, la debutul lui 2018.

Achiziția Brikston de către Wienerberger, liderul pieței locale de cărămizi și blocuri ceramice, îi permite companiei austriece să își completeze acoperirea geografică într-o regiune a pieței locale unde nu avea o fabrică, după cum a subliniat și Heimo Scheuch, CEO al Wienerberger AG.

La momentul preluării de către ADM Capital, Ceramica Iași înregistrase în ultimul său bilanț anual încheiat la 31 decembrie 2013 o cifră de afaceri de 72,2 mil. Lei (16,3 mil. Euro) și un profit net de numai 0,08 mil. Lei (circa 0,02 mil. Euro) la 213 angajați.

ADM Capital și-a îmbunătățit profitul operațional cu peste 60%, pe parcursul celor trei ani de la achiziția companiei Brikston în iulie 2014.

La 31 decembrie 2016, compania a raportat o cifră de afaceri de 72,8 mil. Lei (16,2 mil. Euro) și un profit net de 9,2 mil. Lei (peste 2 mil. Euro) la un număr de 205 angajați.

Produsele Brikston sunt distribuite pe aproape întreg teritoriul  României, dar sunt destinate și exportului către Republica Moldova și Ucraina, livrările pe piața externă reprezentând circa 5% din cifra de afaceri.

Cele două companii vor continua să opereze separat până la aprobarea tranzacției de către autorităților de supraveghere.

 

Wienerberger își consolidează poziția de lider pe piața cărămizilor cu cinci fabrici și ar putea ajunge să dețină un sfert din piața materialelor de zidărie

Wienerberger, nr.1 în piața locală de cărămizi, cumpără Brikston, acum nr.3 pe piața de profil, și prin “înghițirea” unui concurent direct, mai are pe acest segment de piață un singur concurent de calibru în producția de cărămizi – Cemacon, cu două fabrici și cu o cotă de piață cantitativă, după volume vândute, estimată la 22% în 2016, conform raportului anual al Cemacon.

Preluarea Brikston Iași de către Wienerberger ar putea crea un jucător cu o cotă de piață estimată de surse din industria de profil la circa 24% la nivel de volum (cantitativ), respectiv circa 28% cotă de piață valorică la nivelul întregii piețe de materiale de zidărie, care cuprinde cărămizi, blocuri ceramice, BCA și alte materiale de construcții. La nivelul strict la pieței de cărămizi, cota de piață combinată a Wienerberger și Brikston ar trece peste 40%, susțin aceleași surse.

Wienerberger este într-o fază de expansiune prin achiziții în piața din Europa. Pe 25 august, a anunțat achiziția unei fabrici la Brandenburg, prin care își extinde prezența pe piețele din Germania și Polonia, două dintre cele mai mari piețe de cărămizi de pe continent și din portofoliul grupului austriac. Pe 29 august, Wienerberger a anunțat pe segmentul echipamentelor electrice achiziția Preflex Group, cu locații în Franța și Belgia. Pe 26 septembrie, compania a mai anunțat preluarea fabricii de cărămidă Brenner din Austria.

Tranzacția cu ADM Capital conduce la o consolidare a pieței locale de profil, aflate pe o tendință de creștere nu doar în România.

“Piața de profil va crește în acest an într-un ritm de 8 – 10%, după ce anul trecut rata de creștere a fost de circa o cifră. Sunt perspective bune de creștere și pentru anul viitor dacă ne uităm la piața de construcții și sectorul imobiliar“, a punctat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Iulian Mangalagiu, directorul general al Brikston Construction Solutions.

Harta fabrici blocuri ceramice Romania main

În 2016, Wienerberger a cumpărat fabrica de cărămizi de la Buzău a lui Omer Susli, patronul Praktiker România.

Liderul global în producția de cărămizi a intrat pe piața din România în 1998, cu activități de import și vânzare, bazându-se inițial pe capacitățile de producție de cărămidă Porotherm ale fabricii Wienerberger de la Bekescsaba (Ungaria).

În 2004, austriecii fac un pas în forță și deschid în urma unei investiții în construcția de la zero fabrica de la Gura Ocniței (județul Dâmbovița). În 2004, Wienerberger cumpără și fabrica de cărămizi de la Sibiu a CEMA, care după achiziție a intrat în proces de retehnologizare, investițiile în fabrica de la Sibiu ajungând la 18 mil. Euro.

În 2008, Wienerberger deschide a treia fabrică în România prin investiție în construcție de la zero la Tritenii de Jos (județul Cluj).

Amprenta grupului Wienerberger în România depășește piața de cărămizi. Astfel, grupul austriac deține 100% din acțiunile Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL, 100% din acțiunile Pipelife România SRL, respectiv 82,19% din acțiunile Tondach România.

Pe piața materialelor de zidărie, producătorii de blocuri ceramice precum Wienerberger, Cemacon, Brikston, Soceram, Siceram, concurează, în special, cu producătorii de BCA precum CRH, Celco Constanța, Macon Deva, precum și cu producătorii de pe alte segmente de piață precum Macofil Târgu Jiu.

 

Wienerberger cumpără producătorul de blocuri ceramice Brikston Iași într-o tranzacție în jurul a 30 mil. Euro și își consolidează poziția de lider pe piața cărămizilor

Grupul austriac Wienerberger a anunțat că a ajuns la un acord de achiziție cu fondul de investiții ADM Capital pentru un pachet de 98,3% din Brikston Construction Solutions.

Anunțul confirmă informațiile publicate în premieră pe 20 iulie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, potrivit cărora Wienerberger negociază preluarea companiei locale aflate în portofoliul fondului de investiții ADM Capital.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează tranzacția în jurul valorii de 30 mil. Euro.

Prin această achiziție, Wienerberger își consolidează poziția de lider pe piața cărămizilor și a blocurilor ceramice.

Fabrica de la Iași, care anterior a funcționat sub numele de Cearmica Iași, are o capacitate totală de circa 200 milioane de unități standard și un portofoliu de peste 40 de produse.

Cu 200 de angajați, compania a raportat venituri de circa 16 mil. Euro în 2016.

“Achiziția plănuită a Brikston este o oportunitate excelentă pentru a ne extinde afacerea locală, în special de când Brikston este activă într-o regiune a țării unde noi nu suntem prezenți cu o facilitate de producție. Brikston are o gamă largă de produse, o marcă puternică și o cultură corporativă modern. Compania poate fi integrată ușor în rețeaua de fabrici existentă, este complementară în mod ideal prezenței geografice din România și întărește afacerea noastră locală”, a spus Heimo Scheuch, CEO al Wienerberger AG.

Wienerberger are deja 4 fabrici și circa 300 de angajați în România.

ADM Capital a investit până acum sub 20 mil. Euro pentru a prelua pachetul de 84,88% din acțiunile Ceramica Iași în 2014 de la Advent și în achizițiile ulterioare de titluri de la acționarii minoritari. ADM Capital are o participație de aproximativ 99% din acțiunile Brikston Construction Solutions, fosta Ceramica Iași, conform ultimelor informații disponibile.

Asia Debt Management Hong Kong Limited a intrat pe piața din România în 2014 prin achiziția Ceramica Iași, unul dintre producătorii majori locali de pe piața cărămizilor. Momentul a fost favorizat de către seria de tranzacții de dezinvestire ale Advent International, care luase decizia strategică de a-și vinde pe rând companiile locale din portofoliu – Deutek (exit 2013), Ceramica Iași (exit 2014), rețeaua de servicii medicale Regina Maria (exit 2015).

Pe piața de cărămizi, cei mai importanți producători sunt Wienerberger (cu patru fabrici), Cemacon (cu două unități de producție) și Brikston (cu fabrica de la Iași).

În 2016, Wienerberger a cumpărat fabrica de cărămizi de la Buzău a lui Omer Susli, patronul Praktiker România.

Liderul global în producția de cărămizi a intrat pe piața din România în 1998, cu activități de import și vânzare, bazându-se inițial pe capacitățile de producție de cărămidă Porotherm ale fabricii Wienerberger de la Bekescsaba (Ungaria).

În 2004, austriecii fac un pas în forță și deschid în urma unei investiții în construcția de la zero fabrica de la Gura Ocniței (județul Dâmbovița). În 2004, Wienerberger cumpără și fabrica de cărămizi de la Sibiu a CEMA, care după achiziție a intrat în proces de retehnologizare, investițiile în fabrica de la Sibiu ajungând la 18 mil. Euro.

În 2008, Wienerberger deschide a treia fabrică în România prin investiție în construcție de la zero la Tritenii de Jos (județul Cluj).

Amprenta grupului Wienerberger în România depășește piața de cărămizi. Astfel, grupul austriac deține 100% din acțiunile Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL, 100% din acțiunile Pipelife România SRL, respectiv 82,19% din acțiunile Tondach România.

O altă tranzacție în sector a avut loc pe bursa de la București în luna februarie a acestui an, când Dedeman a preluat 29% din Cemacon în cadrul unei tranzacții mai largi care a dus la exitul a doi investitori și împărțirea în final a afacerii între trei acționari majori.

Ijdelea Mihăilescu intră pe piața avocaturii cu o echipă de 10 oameni și o țintă de venituri de 0,6 mil. Euro pentru primul an de activitate. “Pornim de la domeniile în care avem cea mai mare experiență – energie, resurse naturale, M&A, mediu, real estate & construcții – cu intenția de a ne dezvolta în următoarele 12 -18 luni ca o firmă de avocatură full-service“

Avocații Oana Ijdelea și Anca Mihăilescu au anunțat, luni, înființarea firmei de avocatură Ijdelea Mihăilescu, care intră pe piața serviciilor de consultanță juridică de afaceri cu o echipă de 10 avocați și consultanți.

“Pornim de la domeniile în care avem cea mai mare experiență – energie, resurse naturale, M&A (fuziuni și achiziții – n.r.), mediu, real estate & construcții – cu intenția de a ne dezvolta în următoarele 12 -18 luni ca o firmă de avocatură full-service (care oferă toată gama de practici – n.r.)”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Oana Ijdelea, partener al Ijdelea Mihăilescu.

Anca Mihăilescu, celălalt name partner al noii firme, a lucrat din martie 2011 până în luna septembrie a acestui an la NNDKP, unul dintre liderii pieței de profil.

“Estimăm venituri de cel puțin 600.000 Euro pentru primul an de activitate“, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Oana Ijdelea. Ea vede suficient spațiu de creștere pentru jucătorii noi pe piața competitivă a serviciilor de avocatură, în condițiile în care clienții au nevoie și de avocați care să pună în practică sfaturile pe care le dau, un exemplu fiind acela că mulți avocați vor acționa ca ofițeri de securitate a datelor pentru clienții lor după implementarea regulamentului Uniunii Europene privind protecția datelor.

Cu un sediu nou, în zona de nord a Bucureștiului, la Park Avenue Offices, Ijdelea Mihăilescu vizează să-și extindă portofoliul de clienți în zona companiilor multinaționale și românești, cât și  fondurilor  de investiții, instituțiilor financiare și autorităților guvernamentale.

Printre clienții Ijdelea Mihăilescu se numără o mare companie petrolieră offshore, un fond privat de investiții, un jucător pe piața internațională în industria telecomunicațiilor, companii din domenii precum industria minieră, real estate, construcții și agribusiness, ale căror proiecte totalizează aproximativ 900 de mil. Euro, susțin reprezentanții firmei de avocatură.

„În ceea ce privește dezvoltarea firmei, avem în vedere o extindere realistă a echipei cu până la cinci avocați în următoarele 12 luni, pe fondul unei creșteri a portofoliului de clienți cu aproximativ 30%”, afirmă Anca Mihăilescu.

Oana Ijdelea, avocat înscris în baroul București în februarie 2006, s-a concentrat asupra proiectelor din sectorul de energie și resurse naturale. Înainte de crearea Ijdelea Mihăilescu, a activat prin intermediul propriului cabinet de avocatură Ijdelea.

Anca Mihăilescu, intrată în ianuarie 2009 pe listele baroului București, a ocupat anterior poziția de Senior Associate la NNDKP, unde activitatea sa a fost concentrată în domenii precum energie, resurse naturale, respectiv fuziuni și achiziții.

Piața serviciilor de avocatură de afaceri din România este dominată de două tipuri de jucători – pe de o parte firme locale indepedente din rândul cărora cei mai mari jucători sunt NNDKP și Țuca Zbârcea & Asociații, iar pe de altă parte sunt birourile afiliate rețelelor internaționale de avocatură.

petrom transeastern Main

Achiziția proiectului eolian al OMV Petrom de 23 mil. Euro de către fondul de investiții canadian Transeastern Power, aprobată de către Consiliul Concurenței

Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Transeastern Power B.V. din Olanda preia OMV Petrom Wind Power SRL, care operează unicul proiect de energie regenerabilă al companiei petroliere OMV Petrom.

“Autoritatea de concurenţă a evaluat operaţiunea de concentrare economică din punct de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal, respectiv al posibilelor efecte anticoncurenţiale, în conformitate cu Regulamentul privind concentrările economice. Analiza Consiliului Concurenţei a condus la concluzia că operaţiunea de concentrare economică nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piaţa națională sau pe o parte a acesteia”, au precizat reprezentanții Consiliului Concurenței.

Transeastern Power B.V. operează în România în domeniul producerii de energie din surse regenerabile (microhidrocentrale, energie fotovoltaică şi energie eoliană).

Transeastern Power B.V. face parte dintr-un grup de societăţi controlat de către Transeastern Power Trust, un fond mutual de investiţii care operează conform legislaţiei din Ontario, Canada, fiind listat la bursa din Toronto.

OMV Petrom urmează să încaseze în numerar 23 mil. Euro din vânzarea companiei sale care se ocupă de producția de energie eoliană, tranzacție ce marchează în același timp cea mai mare achiziție făcută de către Transeastern de la fondarea sa în 2014.

Tranzacția cu OMV Petrom este așteptată să se încheie până la finele acestui an.

 Banca austriacă Erste și BCR, subsidiara locală a grupului austriac, au asigurat serviciile de consultanță financiară pentru OMV Petrom la tranzacția de vânzare a proiectului eolian Dorobanțu către Transeastern Power, conform informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

De asemenea, casa de avocatură austriacă Schoenherr a asigurat serviciile de consultanță juridică pentru vânzător. Cumpărătorul a avut consultant financiar firma londoneză AcAp.

OMV Petrom a anunțat încă de la începutul anului 2016 că intenționează să își vândă afacerea din sectorul eolian, în contextul în care legislația de stimulare a investițiilor în acest tip de proiecte a fost modificată, provocând pierderi operatorilor de profil, iar tot mai mulți investitori au căutat cumpărători în ultimii ani pentru activele lor eoliene.

Transeastern Power este o afacere fondată de către Ravi Sood, care ocupă poziția de președinte al companiei. Ravi Sood este un investitor canadian, care a condus fondul de hedging Lawrence Partners și administratorul de active Navina Asset Management, iar acum derulează investiții pe piețele emergente. Pe lângă Transeastern Power, Ravi Sood este în spatele unor companii precum Feronia cu activități în agricultură și producție de ulei de palmier derulate în Congo și Galane Gold – cu operațiuni de explorare și producție de aur în Botswana și Africa de Sud.

OMV Petrom, controlată în proporție de 51% de către grupul petrolier austriac OMV, își concentrează strategia de dezvoltare în jurul activelor de bază din sectorul de petrol, gaze și energie, iar segmentul de energie eoliană nu face parte din direcțiile de dezvoltare strategică ale companiei.

OMV Petrom Wind Power SRL, compania care operează parcul eolian Dorobanțu, a înregistrat în anul 2016 pierderi de 8 mil. Lei (circa 1,8 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 23 mil. Lei ( 5,1 mil. Euro) și 3 angajați.

La nivel consolidat, OMV Petrom a raportat pentru anul trecut un profit net de 907 mil. Lei (peste 200 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 12,5 mld. Lei (în jurul a 2,8 mld. Euro) și 14.380 de angajați

Digi ia un credit-punte de 200 mil. Euro pe un an, aranjat de către Citi și ING Bank. 140 mil. Euro din pachetul de finanțare vor acoperi finanțarea achiziției operatorului de telecomunicații Invitel din Ungaria. Digi a atins în ultimul an maximul activității sale tranzacționale cu cea mai mare listare privată pe bursa locală, cea mai mare achiziție a unei companii românești în străinătate, o emisiune de obligațiuni de 350 mil. euro și finanțări de aproape 600 mil. euro

Digi Communications NV a anunțat, astăzi, că a încheiat un împrumut pe termen scurt de 200 mil. Euro, din care 140 mil. Euro sunt destinate finanțării achiziției operatorului de telecomunicații Invitel Tavkozlesi Zrt din Ungaria.

Finanțarea a fost aranjată de către Citi și ING Bank, doi dintre creditorii tradiționali ai grupului de telecomunicații controlat de către Zoltan Teszari.

Creditul – punte (bridge loan) are o maturitate de 12 luni și poate fi extins pentru o perioadă suplimentară de până la 6 ori 12 luni, au precizat reprezentanții Digi.

Împrumutul este format din două facilități, pe lângă prima destinată finanțării achiziției din Ungaria, cealaltă este alocată pentru scopurile generale corporative ale companiei.

Digi Ungaria, subsidiară a grupului de telecomunicații Digi, a comunicat pe 21 iulie că a încheiat un contract pentru achiziția a 99,998395% din Invitel Tavkozlesi din Ungaria cu un fond de investiții al CEE Equity Partners, prețul total ce urmează să fie plătit către vânzători fiind de 140 mil. Euro, sumă ce ar putea face obiectul unor ajustări ulterioare. Finalizarea tranzacției este estimată pentru 14 martie 2018.

Digi face prin tranzacția de 140 mil. euro cea mai mare achiziție a unei companii românești în străinătate.

De asemenea, Digi a realizat în acest an un alt record privind cea mai mare listare privată a unei companii din România, după ce a vândut un pachet de 25,6% din acțiunile Digi Communications NV pe bursa de la București, tranzacție anunțată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 13 aprilie 2016.

Tranzacțiile de finanțare a achizițiilor prin așa-numite credite – punte pe termen scurt sunt, în multe cazuri, urmate de o finanțare pe termen mai lung menită să rearanjeze structura datoriilor.

Grupul Digi tocmai a realizat anul trecut două tranzacții prin care și-a îmbunătățit structura datoriei prin emisiunea de obligațiuni de 350 mil. euro, respectiv după semnarea unui credit sindicalizat de circa 375 mil. euro.

“Nivelul nostru de îndatorare este acum de circa 2,9 x EBITDA și mai avem spațiu până la 3,75 pe partea de obligațiuni“, declara Serghei Bulgac, directorul general al Digi Communications NV pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în mai la momentul listării pe bursă al companiei.

Grupul Digi a realizat anul trecut EBITDA de 263 mil. Euro, ceea ce contura spațiul de manevră pentru finanțări noi în jurul a 220 mil. Euro, spațiu care cadrează cu noua finanțare, fără să își afecteze ratingul acordat de agențiile internaționale de evaluare financiară.

Cu o tranzacție de finanțare de 200 mil. Euro, Digi înregistrează astfel una dintre tranzacțiile majore de finanțare corporativă din acest an, demonstrând un apetit tranzacțional fără precedent în ultimul an, confirmând estimările jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO din 11 ianuarie.

Digi concurează cu Orange, Vodafone, UPC și Telekom pe piața serviciilor de telecomunicații.

Proiectul North Gate din zona Pipera are chiriaș pe Renault Technologie Roumanie. Sursă foto: Renault.

One United Properties cumpără cu 16,8 mil. Euro proiectul de birouri North Gate, închiriat în Pipera de către centrul de tehnologie al Renault. Victor Căpitanu, One United Properties: “Finanțarea achiziției va fi acoperită parțial din fonduri proprii, parțial din finanțare bancară“. Dezvoltatorul exclusivist nișat pe proprietăți rezidențiale își extinde portofoliul pe segmentul spațiilor de birouri

Dezvoltatorul imobiliar concentrat pe nișa proprietăților exclusiviste One United Properties cumpără cu 16,8 mil. Euro fără TVA proiectul de birouri North Gate din zona Pipera, al cărui chiriaș este Renault Technologie Roumanie, cel mai mare centru de inginerie al concernului auto Renault din afara Franței, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

One United Properties a câștigat, astăzi, licitația organizată pentru vânzarea prin executare silită a proiectului North Gate, dezvoltat de către Creativ Invest Grup.

Contactat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, Victor Căpitanu, unul dintre cei doi co-proprietari ai One United Properties a confirmat achiziția birourilor North Gate.

“Finanțarea achiziției va fi acoperită parțial din fonduri proprii, parțial din finanțare bancară. Credem că este una din cele mai bune clădiri de birouri în zona Pipera”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Victor Căpitanu.

Proiectul de birouri North Gate a fost ridicat în zona de nord a Bucureștiului de către un dezvoltator imobiliar, controlat de omul de afaceri Marius Ivan și un asociat al său. Marius Ivan a intrat ca investitor pe piața imobiliară după ce a realizat două exituri importante – în 2005 și-a vândut pachetul de 40% din acțiunile producătorului de lacuri și vopseluri Dufa (acum Deutek) către fondul american de investiții Advent International în cadrul unei tranzacții totale estimate la 18 mil. Euro, iar ulterior și-a vândut pachetul de acțiuni la producătorul de materiale de construcții Henkel Bautechnik România pentru circa 13 mil. Euro.

Pentru North Gate, dezvoltatorul imobiliar Creativ Invest Grup a atras o finanțare de 48 mil. Euro pe 25 iulie 2008 de la Westdeutsche Immobilien Bank AG.

Ulterior, dezvoltatorul nu a mai putut rambursa datoriile, iar proiectul a ajuns în faza de executare silită.

În primăvara acestui an, proiectul North Gate a fost scos la vânzare pentru 22,4 mil. Euro fără TVA, însă nu s-a prezentat niciun potențial cumpărător, astfel că licitația de vânzare a fost reluată. One United Properties a fost singurul investitor care și-a exprimat astăzi interesul pentru achiziția proiectului de birouri.

North Gate dispune de o suprafață totală de 25.891 metri pătrați, o suprafață construită de 35.000 de metri pătrați, inclusiv parcarea subterană și un teren aferent de 12.000 metri pătrați.

Proiectul cumpărat de către One United Properties dispune de circa 500 de locuri de parcare, jumătate la subsol, iar restul spații exterioare.

Cumpărătorul este One Office Properties, o subsidiară a One United Properties.

Complexul imobiliar cuprinde două imobile de birouri, închiriate integral de către Renault Technologie Roumanie, subsidiară a concernului auto francez Renault.

Chiriile în zona de nord Pipera se situează, în medie, la 10 – 12 euro pe metru pătrat, indică un raport al firmei de consultanță imobiliară JLL România.

Randamentele investițiilor pe piața de birouri din București se situează în jurul a 7,5%, ceea ce echivalează cu o recuperare a investiției din chirii în aproximativ 13 ani, adică într-o perioadă mai scurtă față de investițiile către alte destinații de profil din regiune, în condițiile în care Varșovia înregistrează un yield de 5,25%, Budapesta de 6%, iar Praga de 4,85%, după cum reiese dintr-un raport al consultanților Colliers.

Astfel, piața imobiliară din România a devenit cel mai lichid segment al pieței de fuziuni și achiziții, cu investitori de calibre diferite de la investitori individuali care caută să-și plaseze lichiditățile acumulate de pe urma altor afaceri până la dezvoltatori locali, de talie regională sau fonduri globale specializate în investiții imobiliare.

Zona Pipera, de exemplu, a atras în ultimii ani interesul unor investitori imobiliari precum Globalworth, care a atras gigantul online Amazon chiriaș, sau Smartown Investments în spatele căruia se află investitorul israelian Teddy Sagi.

One United Properties este unul dintre principalii dezvoltatori imobiliari care s-au poziționat pe segmentul proprietăților rezidențiale exclusiviste din București. Compania are în portofoliu mai multe proiecte rezidențiale finalizate (188 de apartamente), în construcție (340 de apartamente) și care urmează să fie începute în următorii ani (484 de apartamente) în proiecte precum One Floreasca Lake, One Herastrau Park și One Charles de Gaulle.

Victor Căpitanu și Andrei Diaconescu dețin fiecare circa 46% din acțiunile afacerii One United Properties, după ce la finele lunii septembrie compania și-a majorat capitalul cu 10 mil. Euro atras de la un număr de aproximativ 12 investitori privați. Astfel, compania a emis 70.792 de noi acțiuni în valoare de 141,25 euro per acțiune, iar investitorii care au subscris în cadrul majorării de capital au preluat 8,13 % din companie, potrivit informațiilor făcute publice de către One United Properties.

BERD intră acționar cu 13% la Agricover Holding printr-o majorare de capital de 7 mil. Euro. Tranzacția evaluează afacerea controlată de Jabbar Kanani la circa 54 mil. Euro

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Agricover Holding SA au semnat astăzi un acord prin care instituția financiară își confirmă intenția de a deveni acționar în cadrul companiei românești din sectorul agriculturii.

Potrivit acordului, BERD va investi 32 milioane lei (echivalentul a 7 mil. euro) în capitalul companiei pentru a subscrie unei participaţii de 13 procente. Finalizarea tranzacţiei este supusă aprobărilor statutare, iar tranzacţia este de aşteptat să se finalizeze până la sfârşitul anului 2017.

“Capitalul Agricover Holding urmează a se majora cu 32 mil. RON în urma finalizării procesului de majorare de capital, în curs de derulare. La finalizarea procedurilor de majorare de capital vom publica structura participanților la majorarea de capital, aprobată de acționari”, au precizat reprezentanții Agricover pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Preluarea unui pachet de 13% după un aport de 7 mil. Euro în capitalul companiei evaluează afacerea Agricover Holding la aproximativ 54 mil. Euro.

“Ne unim forţele cu BERD pentru a accelera sprijinul oferit dezvoltarii unei agriculturi moderne în România. Împreună cu Banca, vom continua să oferim fermierilor soluţii inovatoare pentru creșterea performanţei activităților agricole”, a spus Jabbar Kanani, Preşedintele Agricover Holding SA.

Banii proaspeți de la BERD vor merge în creșterea afacerii Agricover, respectiv în finanțări acordate fermierilor români. De asemenea, va continua să susţină fermierii din zootehnie şi să îşi dezvolte investiţiile recente din domeniul procesării cărnii de porc.

“Am urmărit cu mare interes dezvoltarea Agricover pe parcursul  ultimilor ani. Compania a dezvoltat o structură unică care s-a dovedit a fi rezistentă la riscurile inerente din sectorul agricol. Sperăm ca, prin sprijinul oferit, modelul Agricover să devină un exemplu de urmat şi pentru alte ţări în care agricultura primară este o parte importantă a economiei”, a declarat Miljan Zdrale, Coordonator Regional BERD pentru Agribusiness în Europa Centrală și de Sud-Est.

“Fermierii mici şi mijlocii sunt forţa care mişcă agricultura românească. Suntem încântaţi să colaborăm cu Agricover şi avem încredere că investiţia noastră va întări încrederea fermierilor şi va demonstra angajamentul pe termen lung al BERD faţă de sectorul agricol din România”, a spus Matteo Patrone, Director Regional BERD pentru România şi Bulgaria.

Afacerea Agricover, fondată de către Jabbar Kanani, s-a dezvoltat ca o companie cu activități integrate în sectorul agricol, finanțate în bună măsură prin împrumuturi contractate de la instituțiile financiare internaționale precum BERD, IFC (divizia de investiții a Băncii Mondiale), EIB (Banca Europeană de Investiții), BSTDB (Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre) sau IIB (Banca Internațională de Investiții), precum și de la băncile comerciale.

Cu o experienţă de 17 ani în agricultura românească şi 850 de angajaţi, Agricover sprijină peste 4500 de fermieri prin intermediul celor două filiale principale, Agricover SRL şi Agricover Credit IFN.

În 2016, compania a raportat o cifră de afaceri de 1,2 miliarde lei (circa 267 mil. Euro) şi a acordat credite în valoare de 1 miliard de lei (peste 222 mil. Euro).

Sectorul de agribusiness din România a atras în ultimii ani interesul investitorilor străini, atât la nivelul achizițiilor de suprafețe agricole mari, cât și în alte segmente precum însilozare și depozitare, inputuri agricole, operatori portuari sau alte active aferente. De asemenea, apar tot mai multe investiții și tranzacții prin care companii cu activități în agricultură se extind în sectorul de procesare de carne de porc pentru a intra pe segmente de produse cu valoare adăugată și a captura marje noi.

Teraplast a finalizat achiziția pachetului de 50% din Politub de la compania franceză Socotub

Teraplast anunță că a finalizat achiziția pachetului de 50% din acțiunile Politub, deținut de compania franceză Socotub, prin operarea, la data de 11 octombrie 2017, în registrul acționarilor Politub S.A. a transferului dreptului de proprietate asupra acțiunilor.

 „Preluarea integrală a companiei Politub este un pas important în dezvoltarea grupului Teraplast, în sensul consolidării poziției noastre de jucător cheie pe piața construcțiilor și instalațiilor. Odată cu această achiziție portofoliul nostru este completat de produse complementare, având astfel posibilitatea de a oferi soluții diversificate partenerilor noștri. Suntem încrezători că prin dezvoltarea acestui segment de produse, grupul Teraplast va trece într-o nouă etapă de evoluție”, a declarat Mirela Pop, Director General al Teraplast.

Grupul Teraplast rulează o cifră de afaceri anuală de peste 400 mil. lei. Portofoliul de produse al grupului este structurat pe șase linii de afaceri – Instalații & Amenajări, Profile tâmplărie, Granule, Panouri termoizolante, Structuri metalice zincate și Tâmplărie termoizolantă. Compania-mamă Teraplast este lider de piață pe segmentele de canalizări exterioare și granule, și este al doilea jucător de pe piața de canalizări interioare. Subsidiara TeraSteel este al doilea jucător de pe piața de panouri sandwich și liderul pieței de structuri metalice zincate.

Politub SA produce țevi de polietilenă pentru diverse aplicații, incluzând distribuția de apă, distribuția de gaz, telecomunicații, irigații, protecție cabluri electrice, precum și fitinguri, echipamente de sudură, scule și dispozitive, armături și accesorii, cămine de vană și apometre.

Cumpărătorul și-a majorat recent plafonul de credite pentru acest an pentru a-și acoperi necesarul de finanțare pentru investiții, inclusiv pentru campania de achiziții din acest an. Compania și-a majorat ținta de investiții din acest an de la 84 mil. Lei la 96 mil. Lei.

Achiziția pachetului de acțiuni de la Politub reprezintă a treia tranzacție semnată de către Teraplast de la începutul anului după ce în luna martie a anunțat achiziția Depaco, iar în iunie a cumpărat producătorul de panouri sandwich Interlemind din Serbia.

Dorel Goia are o deținere directă de 46,82% din Teraplast SA, unde un alt acționar important este fondul finlandez KJK, ce are un pachet de 10% din companie. Teraplast este listată pe bursa de la București, unde capitalizarea de piață este de 375,3 mil. lei (circa 81,7 mil. euro).

Grupul Teraplast și-a bugetat pentru anul 2017 o cifră de afaceri de 434,6 mil. lei și un profit net de 38,1 mil. lei. Valoarea EBITDA estimată în 2017 este de 63,3 mil. lei. În primele trei luni din 2017 Grupul Teraplast a realizat o cifră de afaceri de 66,5 mil. lei, un profit net de 1,6 mil. lei și EBITDA de 6,6 mil. lei.

 

Grupul britanic PayPoint va plăti circa 2,1 mil. Euro pentru preluarea Payzone România în vederea creșterii cotei de piață în sectorul terminalelor de plată. Consiliul Concurenței a aprobat condiționat tranzacția

Grupul britanic PayPoint Plc, specializat în operarea terminalelor de plată, a anunțat finalizarea achiziției pachetului integral de acțiuni al Payzone România, tranzacție aprobată însă condiționat de către Consiliul Concurenței.

Achiziția Payzone România oferă PayPoint o creștere a cotei de piață în sectorul de profil, unde grupul britanic arată apetit pentru fuziuni și achiziții.

PayPoint a cumpărat pachetul integral de acțiuni al subsidiarei locale a companiei irlandeze Payzone pentru o plată inițială de 1,6 mil. Euro la momentul finalizării achiziției, la care se adaugă încă 0,5 mil. Euro în condițiile colectării anumitor creanțe în termen de doi ani după finalizarea tranzacției, precizează cumpărătorul.

Payzone SA a raportat pentru primul semestru încheiat la 30 iunie active brute de 9,1 mil. Euro și un profit înainte de taxe de 0,1 mil. Euro.

Compania cumpărată dispune de o rețea în peste 11.000 de locații în România, iar achiziția va combina cele două rețele și va duce la o extindere a gamei de servicii oferite clienților de către PayPoint.

“Sunt multumit ca am finalizat achizitia strategica a Payzone in Romania. Gama sa extinsă de servicii și servicii completează în mod ideal afacere noastră din România și va contribui la creșterea în continuare a rețelei noastre de comerț cu amănuntul”, a spus Dominic Taylor, Director General Executiv al PayPoint plc.

Consiliul Concurenței a aprobat însă condiționat achiziția Payzone România de către PayPoint.

În urma analizei efectuate, Consiliul Concurenţei a constatat ca această operaţiune ar putea conduce la afectarea concurenţei pe piaţa serviciului de încasare sume de bani din România. Ca urmare, tranzacția a fost autorizată cu condiția respectării unor angajamente asumate de PayPoint Services SRL. Astfel, PayPoint s-a angajat să nu crească, pentru o anumită perioadă, prețul solicitat anumitor companii pentru prestarea serviciilor de încasare a facturilor.

De asemenea, compania şi-a luat anumite angajamente menite a asigura că firmele concurente şi care operează rețele de terminale de plată pot să obțină accesul în spațiile comerciale necesare instalării terminalelor de plată situate în mediul rural.

PayPoint operează în România o rețea formată din 11.500 de locații în care sunt oferite clientelei servicii de plată a facturilor, a rovinietei și a facturilor la telefonie mobile prin terminalele instalate în magazine. PayPoint a intrat pe piața din România în 2007 și activează prin două companii –  PayPoint Services SRL and P.P. Network Progressimo SRL.

Payzone România este prezentă pe piață din 2004.

Pe piața terminalelor de plată activează mai mulți operatori printre care PayPoint, Payzone, un-doi Centru de plăți sau Qiwi.

 

Oamenii de afaceri Nicolae Badea și Lucian Vlad intenționează să vândă pe bursa de la București un pachet de circa 25% din acțiunile Sphera Franchise Group. Tranzacția de listare ar putea avea loc la începutul lunii noiembrie. Rothschild este consultantul financiar al companiei, iar Wood, Raiffeisen și Alpha Finance fac parte din consorțiul de intermediere a tranzacției

Sphera Franchise Group, compania care operează al doilea lanț de restaurante din România, și-a anunțat, astăzi, intenția de a vinde pe bursa de la București un pachet de circa 25% din acțiunile existente.

Compania deținea 104 restaurante la 30 septembrie, din care 67 de unități KFC și 37 de locații Pizza Hut.

“Oferta va consta într-un pachet de acțiuni reprezentând aproximativ 25% din numărul total de acțiuni emise de companie. Informațiile detaliate în legătură cu oferta vor fi publicate în prospect, după aprobarea acestuia de către Autoritatea de Supraveghere Financiară”, precizează reprezentanții Sphera Franchise Group. Aceștia adaugă că oferta este de așteptat să fie finalizată în trimestrul al patrulea din acest an.

Oferta va consta dintr-o ofertă publică către investitorii de retail și instituționali din România și o ofertă către investitorii instituționali internaționali, în afara SUA, au mai spus reprezentanții companiei.

Pachetul ce urmează să fie vândut investitorilor de pe bursa de la București este format din acțiuni care aparțin lui Nicolae Badea și Lucian Vlad, doi din cei trei acționari ai companiei, susțin surse din piață. Omul de afaceri Radu Dimofte este principalul acționar cu un pachet de 43,67% din acțiuni în timp ce Lucian Vlad deține 33,33%, iar Nicolae Badea un pachet de 23% prin intermediul unei dețineri indirecte, potrivit datelor făcute publice de către companie.

Tranzacția de listare a pachetului de acțiuni al Sphera Franchise Group ar putea avea loc la începutul lunii noiembrie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Sphera Franchise Group nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestor informații până la momentul publicării acestui articol.

În acest context, listarea Sphera Group va urma tiparul marilor listări private din ultimul an, de la MedLife și Digi, unde, de asemenea, au fost vândute pachete minoritare de acțiuni existente, tranzacții în urma cărora acționari minoritari și-au făcut exitul sau și-au redus participațiile în companiile respective.

Lansarea ofertei Sphera Franchise Group depinde de condițiile de piață și de îndeplinirea altor condiții care se referă în mod obișnuit la ofertele internaționale de acțiuni, inclusiv de obținerea tuturor aprobărilor necesare din partea autorităților de supraveghere (cum ar fi, printre altele, aprobarea Prospectului de către ASF) și înregistrarea acțiunilor Companiei la Depozitarul Central (Depozitarul Central S.A.), și adoptarea aprobărilor corporative necesare.

“Modelul nostru de afaceri s-a dovedit a fi de success și ne-a permis lansarea a 40 de restaurante noi în perioada 2012 –septembrie 2017, menținând în același timp un nivel de creștere anuală (like-for-like) semnificativ al vânzărilor. Avem în continuare planuri de dezvoltare ambițioase, cu 10 noi deschideri de restaurante în plan până la final de 2017. Considerăm că avem un potențial de creștere semnificativ în anii următori, atât în ceea ce privește rezultatele restaurantelor existente cât și prin deschiderea de noi restaurante KFC, Pizza Hut și Taco Bell în România, precum și prin dezvoltarea unui business semnificativ KFC în Italia. Planul nostru este de a depăși 240 de restaurante până la finalul anului 2022. Suntem încurajați de condițiile de piață și anticipăm că tendințele macroeconomice și de industrie vor continua evoluția pozitivă și după 2017. Credem în perspectivele Grupului și privim încrezător către acest moment important în dezvoltarea Companiei, și anume listarea acțiunilor la Bursa de Valori București precum și creșterea profilului și a vizibilității Grupului în calitate de entitate listată”, a declarat Mark Hilton, CEO Sphera Franchise Group pe tema listării companiei.

WOOD & Company este unic coordinator global al tranzacției și Joint Bookrunner al Ofertei. Raiffeisen Bank România este Joint Bookrunner, iar Alpha Finance România S.A. acționează în calitate de Co-Lead Manager în legătură cu oferta. Rothschild este consultant financiar al Sphera Franchise Group.

Compania încearcă să atragă potențialii investitori cu o serie de argumente printre care menționează modelul de afaceri foarte profitabil, creșterea robustă a vânzărilor, nivelul scăzut de îndatorare precum și un nivel ridicat de distribuire a dividendelor.

“Grupul are un model de afaceri foarte profitabil, menținând marje de profit operațional ridicate (măsurate prin EBITDA) în ultimii trei ani, pe fondul unei creșteri robuste a vânzărilor și îmbunătățirea unor elemente – cheie de cost. Marjele ridicate au permis Grupului să mențină un nivel scăzut de îndatorare, păstrând în același timp un nivel ridicat al ratei de distribuire a dividendelor”, susțin reprezentanții companiei.

Pentru 2016, compania a raportat vânzări în rețeaua de restaurante de 514,5 mil. Lei (114,3 mil. Euro), în creștere cu 26,8% față de anul anterior. Indicatorii de profitabilitate au înregistrat, de asemenea, majorări față de anul anterior ajungând la un profit operațional de 92,3 mil. Lei (20,5 mil. euro), EBITDA de 73,5 mil. Lei (16,3 mil. euro) și un profit net de 51,6 mil. Lei (11,5 mil. euro).

Pe rețele, vânzările în restaurantele KFC au avut un avans de 17% în 2016 față de 2015, iar rata de creștere în perioada similară în rețeaua Pizza Hut a fost de 13%.

Anul trecut, a avut loc o tranzacție de referință pe piața restaurantelor de tip fast – food, după ce americanii de la McDonald’s au vândut rețeaua locală pentru 65,33 mil. dolari către Premier Capital, care deține franciza mărcii americane pentru mai multe țări mediteraneene.

În perioada 2011-2016, industria de servicii alimentare din România a crescut constant ca urmare a îmbunătățirii mediului macroeconomic, corelat cu dezvoltarea apetitului consumatorilor. Puterea de cumpărare a populației a crescut semnificativ pe fondul majorării salariului brut minim și mediu, scăderii ratei de șomaj și a reducerilor succesive ale cotei de TVA.

Industria de servicii alimentare este semnificativ fragmentată, restaurantele independente însumând 92% din numărul total de unități și 85,5% din total vânzări în 2016, conform datelor Euromonitor din raportul Consumer Foodservice in Romania din mai 2017.

Segmentul lanțurilor de restaurante este dominat de mărci internaționale precum McDonald’s, KFC și Pizza Hut.

Sectorul de servicii alimentare din România a avut o rată anuală de creștere compusă de 3,4% în perioada 2011-2016, în principal ca urmare a majorării numărului de tranzacții (rată medie anuală de creștere de 3,7% în aceeași perioadă). Ritmul de creștere a vânzărilor unităților independente a fost semnificativ mai scăzut decât al rețelelor în aceeași perioadă (rată anuală compusă de creștere de 2,5% comparativ cu 9,8%), mai arată raportul Euromonitor.

Se estimează că sectorul de servicii alimentare din România va avea o rată medie de creștere anuală de 4,6% în perioada 2017-2022 având în vedere rata actuală de sub-penetrare a unităților de servicii alimentare per capita și datorită creșterii așteptate a veniturilor disponibile ale populației.

Activitatea de operare de francize a fost lansată în 1994, odată cu deschiderea primului restaurant Pizza Hut, urmat de deschiderea în 1997 a primului restaurant KFC, ambele în București. De-a lungul ultimilor cinci ani, Compania a deschis cu succes restaurante atât în București, cât și în alte orașe mari din România. Din 2012, Grupul și-a extins rețeaua de restaurante cu 40 de unități sau cu 63%, ajungând la un total de 104 restaurante la 30 septembrie 2017, constând în 67 de restaurante KFC (dintre care 63 în România, 2 în Republica Moldova și 2 în Italia) și 37 de unități Pizza Hut (din care 16 sunt unități de livrare).

Oamenii de afaceri Nicolae Badea, Radu Dimofte și Puiu Popoviciu s-au asociat după 1990 în diferite formule în diferite afaceri, printre care proiectul imobiliar Băneasa, hotelul de cinci stele Howard Johnson, lanțurile de restaurante KFC și Pizza Hut, rețelele de spații comerciale din categoria fostelor Alimentara, precum și active din alte sectoare.

Sursă grafic: Deloitte.

Șase tranzacții care au totalizat peste 1 mld. Euro au făcut aproape jumătate din piața de fuziuni și achiziții din primele nouă luni ale anului. Ioana Filipescu, Partener Deloitte România: Ultimul trimestru ne așteptăm să mai adauge un miliard de euro la piața totală din acest an

Piața de fuziuni și achiziții din România a atins 898 milioane de euro în trimestrul III al acestui an, potrivit surselor publice și a tranzacțiilor cu valoare comunicată, conform unei analize realizate de Deloitte România.

În ce privește numărul tranzacțiilor, centralizându-le și pe cele cu valoare nedeclarată, au fost anunțate 28 de achiziții, în medie, câte două în fiecare săptămână. Față de perioada similară a anului trecut, valoarea tranzacțiilor s-a triplat, iar numărul lor a crescut cu 20%.

“În primele nouă luni ale anului, piața M&A a atins deja 2 miliarde de euro, iar ceea ce este și mai impresionant, totalul nu s-a realizat datorită unor mega-tranzacții, ci mulțumită a șase tranzacții între 100 și 500 milioane de euro. Ultimul trimestru este, conform tendinței istorice, cel mai important din an și, ținând cont de tranzacțiile care se negociază în prezent, ne așteptăm să mai adauge încă un miliard de euro la total”, a spus Ioana Filipescu, Partener consultanță fuziuni și achiziții Deloitte România.

În această perioadă, valoarea medie a unei tranzacții a fost de 56 mil. euro, evidențiind tendința de creștere a valorii tranzacțiilor M&A.

Deoarece numeroase tranzacții au valori nedeclarate, Deloitte a încercat să atribuie o valoare estimativă fiecăreia dintre ele pentru a determina valoarea totală a pieței de M&A din România.

Astfel, în trimestrul al III lea al anului, valoarea totală a pieței de M&A este estimată a fi între 1,1-1,2 mld euro.

Totodată, faptul că în acest trimestru au fost anunțate cinci tranzacții, fiecare având o valoare de peste 100 de milioane de euro, iar patru dintre ele s-au și fructificat, a reprezentat o performanță care nu a mai fost înregistrată în ultimii doi ani.

Achiziția complexului hotelier Radisson de către Revetas Capital pentru suma de 177,5 milioane de euro stabilită în urma unei proceduri competitive a fost cea mai mare tranzacție a trimestrului.

“Valoarea cu care s-a vândut hotelul va deveni o referință pentru alte hoteluri de 5 stele din Romania. Ne așteptăm să vedem mai multe tranzacții de acest gen”, a mai spus Filipescu.

Achiziția pachetelor minoritare deținute de Fondul Proprietatea în subsidiarele sale de către Electrica, în valoare de 165 de milioane de euro, a fost a doua cea mai mare tranzacție a trimestrului, și este concluzia îndelung așteptată a unei tranzacții ce se discuta de ani de zile. Achiziția face parte din strategia Fondului Proprietatea de lichidare a participațiilor.

De asemenea, cumpărarea de către Digi Communications a unei subsidiare a firmei maghiare Invitel este una din rarele tranzacții de achiziții internaționale încheiată de o firmă românească, notabilă mai ales dată fiind valoarea ei de 140 milioane de euro.

Achiziția Banca Româneasca de către OTP, cu o valoare vehiculată a fi de aproximativ 100 milioane de euro, este cea mai mare tranzacție bancară din ultimii doi ani și evidențiază continua consolidare a sectorului bancar românesc.

În această perioadă, Deloitte Romania a asistat vânzătorii într-un număr considerabil de proiecte care sunt încă în derulare. De partea cumpărătorilor, Deloitte a avut rolul de consultant due diligence în trei dintre tranzacțiile anunțate în cursul trimestrului și care sunt încă în procedurile de aprobare: Sigma Alimentos – Caroli Foods Group; QuEST Engineering – IT Six Global Services precum și Global Trade Center – Cascade Office Building.

Piața de fuziuni și achiziții din România a fost în 2016 în jurul a 3,3 mld. Euro, potrivit estimărilor firmelor de consultanță Deloitte, EY și PwC.

Consiliul Concurenţei cere puncte de vedere din piață pentru analiza tranzacției prin care Smithfield România SRL achiziţionează Elit SRL şi Vericom 2001 SRL

Smithfield România SA face parte din grupul Smithfield Foods, Inc din SUA, care, la rândul lui, face parte din grupul WH Group Limited din China. Acesta din urmă acţionează ca o companie de tip holding pentru investiţii, fiind implicat, în principal, în producţia de porci, producţia şi comercializarea de carne proaspătă  şi semi-procesată de porc.

În România, activitatea grupului Smithfield Foods, Inc. cuprinde, în principal, creşterea de porci şi comercializarea de porci vii, precum şi producerea şi comercializarea de carne proaspătă și semi-procesată de porc.

Elit şi Vericom acţionează, în principal, în domeniul producţiei şi comercializării de preparate din carne şi de carne semi – procesată, precum şi în domeniul producţiei şi comercializării de carne proaspată, respectiv al comercializării de carne congelată.

“În conformitate cu prevederile Legii concurenţei nr. (21/1996), operaţiunea este o concentrare economică ce depăşeşte pragurile valorice prevăzute de lege, fiind supusă controlului Consiliului Concurenţei. Autoritatea de concurenţă va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilităţii cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege“, precizează reprezentanții instituției.

Consiliul Concurenţei este interesat în obţinerea de observaţii şi puncte de vedere de la întreprinderile terţe, referitoare la modul în care concentrarea economică ce urmează a se realiza afectează sau poate afecta concurenţa pe piaţă.

Pe sgementul fermelor de creștere a porcilor, pe lângă Smithfield activează mai mulți jucători locali, printre care și grupul danez Premium Porc. Pe segmentul procesării de carne și a mezelurilor, Cris-Tim, Caroli Foods sau Unicarm se numără printre concurenții  importanți.

Tranzacția produce efecte pe verticală în piață, având în vedere că Smithfield va adăuga la fermele și depozitele existente  – 46 ferme în județele Timiș și Arad și fabrici de nutret – activități extinse de procesare și distribuție a cărnii, după cum au declarat consultanții AT Kearney într-o analiză a speței realizate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. În opinia consultanților AT Kearney, rețeaua de distribuție a Elit a fost unul dintre catalizatorii achiziției realizate de către Smithfield.

Elit Cugir, cu o cifră de afaceri de 75 mil. Euro în 2016, și Vericom 2001 București, cu o cifră de afaceri de 20,7 mil. Euro în 2016, operează trei facilități de procesare a cărnii și cinci centre de distribuție în România. Cele două companii achiziționate vând aproximativ 25.000 de tone de carne procesată către 12.000 de clienți prin intermediul unei rețele de distribuție la nivel național.

Cumpărătorul dispune deja în România de o rețea de ferme de creștere a porcilor, de abatorul Freidorf și fabrici de nutreț, iar după achiziția afacerilor controlate de către omul de afaceri Dorin Mateiu va avea propria rețea de distribuție, precum și un loc de top pe piața mezelurilor.

Smithfield România, care administrează fermele de creștere a porcilor, a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 732 mil. Lei (163 mil. Euro) și un profit net  de 89,3 mil. Lei (19,8 mil. Euro) la un personal de 1.141 de angajați.

Smithfield Prod, companie cu obiect de activitate de producție și conservare a cărnii care administrează abatorul de la Freidorf, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 897 mil. Lei (199,3 mil. Euro) și pierderi de 29,6 mil. Lei (6,6 mil. Euro) la 967 de angajați.

Surse din piața de fuziuni și achiziții susțin că tranzacția are un ordin de mărime estimat în jurul a 70 – 80 mil. Euro, valoare neconfirmată însă de către părțile implicate.

Achiziția Smithfield vine la scurtă vreme după preluarea Caroli Foods Group de către grupul mexican Sigma Alimentos, de asemenea, un investitor interesat de extinderea în Europa de Est.

Acestea se adaugă altor tranzacții locale prin care grupul Benedek a preluat producătorul de mezeluri Arterimpex, cu afaceri de 10 mil. Euro pe an, respectiv anunțul grupului danez Premium Porc privind o nouă achiziție în această toamnă ceea ce indică o tendință de consolidare într-un sector al cărnii foarte fragmentat.

Firma de avocatură Suciu Popa ajunge la nouă parteneri, eșalonul de conducere reprezentând circa jumătate din întreaga echipă

Suciu Popa, firmă de avocatură fondată în februarie 2016, a ajuns la nouă parteneri după avansarea a trei avocați din echipa proprie.

Intrarea Roxanei Fercală, a lui Andrei Georgescu și a Crinei Ciobanu în eșalonul de conducere face ca numărul de parteneri ai tinerei firme de avocatură să reprezinte aproximativ jumătate din numărul de avocați Suciu Popa.

Aflați anterior pe poziția de Managing Associate, cei trei fac parte din echipa de avocați care a fondat firma.

„Investind astăzi într-o nouă generaţie de avocaţi talentaţi şi dinamici, ne-am propus să asigurăm creşterea pe termen lung a firmei noastre şi să consolidăm prezenţa Suciu Popa în mai multe arii de activitate, precum soluționarea disputelor, imobiliar și construcții, dar și fuziuni și achiziții, concurența și technologia informației, domenii cu potențial de creștere în anii care vor urma”, afirmă Miruna Suciu, unul dintre cei doi Managing Partneri ai Suciu Popa.

Roxana Fercală, membră a Baroului Bucureşti din anul 2005 şi doctor în drept al Universității Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, îşi axează activitatea pe soluţionarea disputelor cu privire la investiţii, privatizări, fuziuni şi achiziţii în domenii precum construcţii, infrastructură, achiziţii publice sau energie.

Andrei Georgescu, membru al Baroului Bucureşti din anul 2007 şi consilier în proprietate industrială, are o practică ce acoperă dreptul român şi comunitar al concurenţei, dreptul proprietăţii intelectuale, drept societar, fuziuni şi achizitii, proceduri de conformare, domeniul farmaceutic, precum şi solutionarea litigiilor în astfel de sectoare.

Crina Ciobanu, avocat în baroul București din 2007, lucrează cu precădere domeniul investiţiilor imobiliare şi al finanţările locale şi internaţionale.

Cele mai mari firme de avocatură de afaceri după numărul de avocați sunt NNDKP și Țuca Zbârcea & Asociații. Pe piață activează câteva profile de jucători – pe de o parte casele locale de asistență juridică, o altă categorie sunt birourile locale ale rețelelor internaționale sau regionale de avocatură, iar un alt segment este reprezentat de firmele de avocatură afiliate marilor firme de consultanță și audit.

CTP a cumpărat încă un parc logistic pentru 17,3 mil. euro

CTP, cel mai mare dezvoltator și administrator pe termen lung de parcuri industriale și logistice premium din România și Europa Centrală și de Est, își continuă ritmul accelerat de dezvoltare prin achiziționarea unui parc logistic în apropierea capitalei, Chitila Logistic Park (CLP).

Tranzacția a fost încheiată în cursul lunii septembrie, iar valoarea investiției se ridică la 17,3 mil. euro.

Vânzătorul este UBM Development, unul dintre cei mai importanți dezvoltatori imobiliari de pe piața europeană. Această achiziție este parte a strategiei CTP de a crește stocul de spații logistice și industriale deținute pe teritoriul României, la aproximativ 1 milion de metri pătrați până la sfârșitul lui 2018.

Cel mai nou parc logistic al CTP este situat pe Șoseaua de Centură, în partea de Nord-Vest a orașului, la 7 km de autostrada A1 (E81), 12 km distanță de DN1 (E60), 16 km de Aeroportul Internațional Henry Coandă și la circa 13 km de CTPark Bucharest, respectiv 18,5 km de CTPark Bucharest West, cele două proprietăți pe care CTP le mai deține lângă București. În prezent, parcul are o suprafață totală de 93.000 metri pătrați, din care 45.000 metri pătrați suprafață închiriabilă și 48.000 metri pătrați teren destinat dezvoltărilor ulterioare.

Chitila Logistic Park este complet închiriat, iar printre companiile care dețin spații aici se numără  firma internațională de logistică Havi Logistics, distribuitorul de produse farmaceutice Europharma și tipografia Ringier Print, parte a trustului de presă Ringier.

Planurile CTP pentru proprietatea nou achiziționată includ extinderea acesteia și prima etapă de dezvoltare se preconizează că va fi demarată la sfârșitul acestui an și va presupune construirea a aproximativ 13.000 metri pătrați de noi depozite.

“Decizia de a cumpăra parcul logistic de la Chitila se înscrie în linia investițiilor susținute pe care
le-am demarat în ultima perioadă și prin care vrem să creștem stocul de spații deținute în zona Bucureștiului, dar și la nivel național, pentru a face față atât cererilor noi care vin din piață, cât și nevoii de extindere a clienților noștri actuali. Alte considerente au fost existența unor contracte pe termen lung, structura de chiriași existentă în parc, care cuprinde nume cunoscute și importante pe piață, precum și zona strategică în care este situată proprietatea”, a explicat Ana Dumitrache, Country Head al CTP România.

În România, CTP este cel mai mare dezvoltator și administrator de spații logistice și industriale de clasa A, cu peste 700.000 m² suprafață închiriabilă situați în zece orașe – Arad, București, Cluj-Napoca, Deva, Ineu, Pitești, Salonta, Sibiu, Timișoara și Turda.

Proprietarii Dedeman au preluat 20% dintr-o afacere în agricultură deținută de familia Grigoriu, care a vândut Comfert Bacău către irlandezii de la Origin în urmă cu doi ani

Frații Dragoș și Adrian Pavăl preiau un pachet de 20% din acțiunile afacerii Moldova Farming Bacău, controlate de către soții Gabriela și Cătălin Grigoriu, vânzătorul afacerii Comfert Bacău către firma irlandeză Origin, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Proprietarii lanțului de bricolaj Dedeman, care caută să își plaseze lichiditățile acumulate în afaceri din diferite sectoare, au intrat ca acționari minoritari prin intermediul companiei PIF Industrial Bacău, unde frații Pavăl dețin fiecare câte 50% din acțiuni.

Comfert Agricultura, deținută în proporție de 80% de către Gabriela Grigoriu, respectiv 20% de către Cătălin Daniel Grigoriu, este acționarul majoritar în Moldova Farming, companie care operează suprafețe estimate în jurul a circa 8.000 hectare de teren arabil, potrivit unor date din piață.

Lucian Mugurel Florea, care deținea 5% din Moldova Farming, și-a făcut exitul din companie prin vânzarea participației deținute către Comfert Agricultura, conform unei decizii a acționarilor firmei din 23 august.

PIF Industrial a preluat un pachet de 20% din afacerea Moldova Farming în urma unui aport în numerar prin care capitalul social al companiei a fost majorat cu 100 de lei până la 500 de lei.

Moldova Farming a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 17,3 mil. Lei (3,8 mil. Euro) și un profit net de 4 mil. Lei (0,9 mil. Euro) din activitățile de cultivare a cerealelor.

În iulie 2015, compania irlandeză Origin a anunțat achiziția pachetului de 100% din Comfert Bacău la o valoare de întreprindere de 19,5 mil. Euro, vânzător fiind familia Grigoriu.Mecanismul tranzacției prevede plăți ulterioare finalizării achiziției în octombrie 2015, plăți determinate de atingerea unor anumite ținte de profit anual în următorii cinci ani de la încheierea afacerii.

Tot atunci, Origin a anunțat că plătește 35 mil. Euro pentru achiziția pachetului integral de acțiuni al Redoxim Timișoara.

De cealaltă parte, frații Pavăl au fost printre cei mai activi investitori români în acest an.

După ce au plasat bani în imobiliare, energie și materiale de construcții, o altă direcție de investiții este agricultura.

În februarie, Dedeman a plătit 2,3 mil. Euro pentru preluarea unui pachet de 28,9% din producătorul de blocuri ceramice Cemacon, tranzacție anunțată în premieră pe 7 februarie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De asemenea, pe 1 iunie, Dedeman anunța semnarea unui acord pentru cumpărarea proiectului de birouri AFI Park de la grupul israelian AFI, tranzacție anunțată în premieră pe 16 ianuarie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. În vară însă, tranzacția a picat, iar Dedeman s-a retras din achiziție.

Dedeman continuă să plaseze însă bani în diferite companii listate pe bursa de la București, ieri fiind raportat ca acționar cu un pachet de 5,56% din transportatorul național de electricitate Transelectrica, companie controlată de către statul român. Pachetul Dedeman în Transelectrica are o valoare de piață de aproximativ 25 mil. Euro.

 

Încă o achiziție franceză cu impact pe piața din România: Atos preia furnizorul de soluții IT Siemens Convergence Creators cu afaceri de 12 mil. Euro în România și două centre cu 230 de oameni la Brașov și Cluj – Napoca. Achiziția are loc în cadrul unei tranzacții internaționale și este estimată să fie încheiată până la finele acestui an

Concernul francez Atos, lider global în soluții pentru tehnologia informației, a anunțat că va cumpăra Siemens Convergence Creators Gmbh, companie care activează pe piața de profil, tranzacție care la nivel local înseamnă preluarea Siemens Convergence Creators SRL, cu sediul la Brașov.

Siemens Convergence Creators SRL a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 53,39 mil. Lei (circa 11,9 mil. Euro) și un profit net de 0,87 mil. Lei (0,19 mil. Euro). Compania dispune de două centre la Brașov și la Cluj Napoca, respectiv de un personal de circa 230 de angajați, potrivit informațiilor prezentate pe propriul site.

Tranzacția derulată la nivel international înseamnă o extindere semnificativă a operațiunilor Atos în România.

Atos are în România centre la București, Brașov și Timișoara, unde numără 1.563 de oameni la 31 decembrie 2016. Atos IT Solutions and Services SRL a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 243 mil. Lei (54 mil. Euro) și un profit net de 35,5 mil. Lei (7,9 mil. Euro).

La nivel international, Atos, cu venituri anuale de 12 mld. Euro și 100.000 de angajați pe 72 de piețe din lume, va prelua o companie cu un personal de circa 800 de oameni în piețe precum SUA, Germania, Croația și România. Vânzătorul este conglomeratul german Siemen, care numără 351.000 de angajați și venituri de 79,6 mld. Euro, respectiv un profit net de 5,6 mld. Euro în ultimul an financiar încheiat la 30 septembrie 2016.

Tranzacția este așteptată să fie finalizată până la sfârșitul lunii decembrie 2017.

Pe piața de fuziuni și achiziții din România, tranzacția marchează o nouă achiziție realizată de către un investitor din Franța, după cele realizate în ultimii ani de către Auchan, Carrefour (retail), Lactalis (lactate), Leroy Merlin (bricolaj) sau Solina (industria alimentară).

De asemenea, și alte companii germane s-au aflat în poziție de vânzători în ultimii ani pe piața de fuziuni și achiziții cum a fost cazul Metro (vânzătorul hipermarketurilor Real către Auchan din Franța), Rewe (care a vândut magazinele Billa România către Carrefour din Franța) sau Praktiker pe piața de bricolaj.

Garanti Leasing continuă seria împrumuturilor de la instituțiile financiare internaționale cu un nou acord de 10 mil. euro de la BERD pentru finanțarea microîntreprinderilor și IMM-urilor

 

Garanti Leasing, parte a Garanti România și subsidiară a grupului financiar turc Garanti, a încheiat un acord de împrumut în valoare de 10 mil. euro cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), pentru a crește accesul la finanțare pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii (IMMM-uri).

Împrumutul va permite Garanti Leasing să își continue dezvoltarea operațiunilor de leasing și să își extindă portofoliul de IMMM-uri.

Deși leasing-ul reprezintă o alternativă atractivă pentru IMMM-urile locale de a-și susține necesitățile de investiții, rămâne totuși o sursă de finanțare mai puțin dezvoltată în România.

Garanti Leasing continuă să își crească volumul de business și portofoliul finanțat prin concentrarea pe IMMM-urile din sectoare economice precum transporturi, sănătate și industria auto.

“Noi credem în mediul de afaceri local și în potențialul lui de dezvoltare, iar toate demersurile noastre de până acum au fost în sprijinul activității lor, vizând și sprijinind creșterea durabilă. Prin parteneriatul cu BERD reiteram angajamentul nostru față de mediul de afaceri din România și, în special, față de întreprinderile mici și mijlocii”, a declarat Okan Yurtsever, Director General Garanti Leasing.

Este pentru a doua oară când BERD împrumută bani Garanti Leasing pentru a susține IMMM-urile din România, după împrumutul de 10 mil. euro acordat de BERD în august 2016, ce viza susținerea clienților din comerț, construcții și alte servicii.

 “Suntem încântați să intensificăm colaborarea cu Garanti Leasing după succesul din 2016. Această nouă facilitate continuă colaborarea noastră pentru a oferi finanțare întreprinderilor mici și mijlocii din România. IMMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei românești, iar susținerea lor va contribui la creșterea economică”, a declarat Matteo Patrone, Director Regional BERD pentru România și Bulgaria.

De asemenea, International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții din cadrul grupului Băncii Mondiale, a aprobat în board-ul său pe 26 aprilie un împrumut în valoare de 5,87 mil. Dolari către Garanti Leasing în vederea finanțării întreprinderilor mici și mijlocii controlate de către femei, potrivit informațiilor făcute publice de către instituția financiară internațională. Propunerea discutată în board-ul IFC vizează un împrumut cu o maturitate de 5 ani.

Distribuția activelor finanțate de către Garanti Leasing, în primele șase luni ale anului, a fost: vehicule (51%), echipamente (20%) și imobiliare (29%). Începând cu luna august a acestui an, Garanti Leasing are un volum total de active de 764 mil. lei (166 mil. euro).

BERD este cel mai mare investitor instituțional din România, după ce a investit aproape 7,5 mld. Euro în aproape 400 de proiecte.

Cu un istoric de aproape 20 de ani pe piața de leasing din România, Garanti Leasing (brandul sub care funcționează compania Motoractive IFN SA) completează gama de produse și servicii a grupului Garanti cu oferte de leasing pentru vehicule, echipamente și imobiliare, sale & lease-back. De la inaugurare, compania a acordat peste 800 de mil. euro pentru activele în leasing financiar și a semnat peste 53.000 de contracte de leasing. În prezent, societatea operează prin 8 birouri locale și creează sinergii cu agențiile Garanti Bank din țară.

Motoractive IFN este a opta companie pe piața de profil, cu o cotă de piață de 4,6%, conform datelor din decembrie 2016.

Compania a fost fondată în 1998, iar în 2006 a fost vândută la pachet cu alte două firme din domeniul serviciilor financiare (furnizorul de credite de consum Estima Finance și compania de credit ipotecar Domenia Credit) de către managerul de capital privat Axxess Capital către GE Money, divizie a conglomeratului american GE. În 2010, grupul financiar turcesc Garanti a devenit indirect principalul acționar al Motoractive IFN.

Garanti Leasing face parte din grupul financiar-bancar Garanti România din 2010. Grupul Garanti reunește de asemenea Garanti Bank și Garanti Credite de Consum (marca sub care funcționează Ralfi IFN SA).

Grupul Garanti România este deținut de Turkiye Garanti Bankasi AS (TGB), a doua bancă privată din Turcia, ca mărime. TGB este o bancă universală, cu servicii de top în toate segmentele de business, și are peste 14 milioane de clienți în zonele corporate, comercial, întreprinderi mici și mijlocii, precum și retail, cărora le oferă servicii financiare integrate. Grupul financiar spaniol Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA) este acționarul majoritar al TGB.

TTS a decis contractarea de credite de 13 mil. Euro de către două firme din grup. IFC s-a abținut de la aprobarea împrumuturilor. Banii vor fi folosiți pentru finanțarea investițiilor și a asigurării capitalului de lucru

 

TTS (Transport Trade Services) a aprobat contractarea mai multor facilități de împrumut în valoare totală de circa 13 mil. Euro pentru subsidiarele sale, Navrom și TTS Porturi Fluviale.

Astfel, Navrom urmează să ia un împrumut de investiții de 6,5 mil. Euro, o linie de trezorerie de 0,4 mil. Euro și o facilitate de capital de lucru de 4 mil. Euro, potrivit deciziei acționarilor TTS din 28 august.

De asemenea, o altă subsidiară, TTS Porturi Fluviale urmează să contracteze credit de investiții de 1,5 mil. Euro, o linie de trezorerie de 0,1 mil. Euro și o facilitate de capital de lucru de 0,5 mil. Euro.

TTS, compania – mamă a celor două companii, va garanta împrumuturile cu o garanție corporativă și cu o macara plutitoare pentru TTS Porturi Fluviale.

Singurul acționar care s-a abținut de la aprobarea împrumuturilor a fost International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale, care deține 4,84% din acțiunile companiei.

IFC a luat recent decizia de a vinde un pachet de 6% din acțiunile Transport Trade Services (TTS) pentru 9,358 mil. Euro, tranzacție prin care instituția financiară internațională își face exitul parțial din afacere.

Compania cu activități de transport TTS este cumpărătorul pachetului de acțiuni proprii deținut de către IFC, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția a fost aprobată de către acționarii TTS pe 30 iunie și urmează să aibă loc până pe 22 octombrie, adică într-un interval de 30 zile de la data publicării hotărârii adunării generale a acționarilor companiei în Monitorul Oficial.

La acest preț de achiziție de 234 euro per acțiune, după cum rezultă din datele făcute publice, pachetul de 100% din acțiunile TTS este evaluat la aproximativ 155,9 mil. Euro.

Pe 6 iulie 2012, IFC a anunțat că investește până la 12 mil. euro în TTS și în subsidiarele acestuia pentru a îmbunătăți serviciile de logistică și de transport naval din bazinul Dunării în vederea dezvoltării industriei și comerțului în regiune. Acum cinci ani, IFC a preluat un pachet de circa 10% din TTS.

Intrarea IFC în afacerea TTS, fondată în 1997, a avut loc după ce deja instituția financiară internațională acordase anterior finanțări de sprijin dezvoltării operațiunilor grupului de transport.

În prezent, lista acționarilor TTS cuprinde pe omul de afaceri constănțean Mircea Mihăilescu, care deține 296.940 de acțiuni, adică 44,54% din acțiuni, Ion Stanciu (director general adjunct al TTS și membru în Consiliul de supraveghere al operatorului portuar SOCEP Constanța) cu 12,727%, deputatul PSD și ex – ministru al Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, cu 9,09%, elvețianul Peter Hungerbuehler (director general al Danu Transport Gmbh din Austria) cu 9,09%, Constantin Hârțan cu 4,54%, Petru Ștefănuț (directorul general al TTS) cu 2,727%, Aurel Florin Moldoveanu cu 0,909%, Jancovschi Daniel Ștefan cu 1,359%, Silviu Cătălin Petrea cu 1,359%, Antonio Gabriel Stoean cu 1,359%, Daniela Camelia Simion cu 0,909%, Mihaela Aurelia Cismek cu 0,46%, Mihaela Miron cu 0,46%, Florin Alexandrescu (directorul economic al TTS) cu 0,46%, respectiv IFC cu 9,99%.

TTS a raportat pentru anul trecut un profit net de 11 mil. Lei (2,4 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 275,8 mil. Lei (61,3 mil. Euro), potrivit ultimului raport anual.

Din grupul de companii afiliate TTS fac parte CNFR Navrom Galați (91,79% deținut de TTS), TTS Operator SRL (90% TTS), operatorul de terminal portuar Canopus Star Constanța (51% din acțiuni TTS, 49% Cargill din SUA), Agrimol Trade (99,99% are TTS), Sim Tur (91,79% TTS), TTS Gmbh (75% TTS), Cargorom Trans bbva (51% TTS), Plimsoll Kft din Ungaria (51% TTS), Fluvius Kft (100% Plimsoll), Cernavodă Shipyard (99,18% CNFR Navrom), Bunker Trade Logistic (95% CNFR Navrom), Navrom Bac (97,37% CNFR Navrom), Navrom Centru de Afaceri SRL (95,5% Navrom), Navrom Shipyard (99,86% Navrom), Hotel Mercur SRL (100% Navrom), Superquattro Group (74,5% Navrom) sau Rom Pesc Impex (100% Navrom).

În acest an, în cadrul operațiunilor de reorganizare a structurii grupului TTS, Trans Europa Port și Hotel Mercur și-au schimbat numele în TTS Porturi Fluviale, respectiv Navrom River.

Familia lui Cristian Borcea vinde Gaspeco L&D și Transpeco Logistics & Distribution, tranzacție estimată la aproximativ 100 – 150 mil. Euro. Investitori din Turcia, Germania sau Marea Britanie, interesați de achiziția fostelor active ale OMV Petrom, care împreună cumulează afaceri de 110 mil. Euro și profituri nete de peste 25 mil. Euro

Tranzacția de vânzare a Gaspeco L&D și a Transpeco Logistics & Distribution, aflată în faza ofertelor neangajante, a atras interesul mai multor investitori, printre care jucători din Turcia, Germania și Marea Britanie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cele două companii, în spatele cărora este familia omului de afaceri Cristian Borcea, cumulează împreună afaceri de peste 109 mil. Euro și profituri nete de peste 25 mil. Euro.

Vânzarea fostei divizii GPL a OMV Petrom și a firmei de transport auto a produselor petroliere este o tranzacție estimată de surse din piața de fuziuni și achiziții la un ordin de mărime de peste 100 mil. Euro, care ar putea ajunge până în jurul a 150 mil.euro în funcție de structura finală a tranzacției și a altor clauze ce pot afecta prețul, susțin surse din piață.

Reprezentanții vânzătorului nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol pe marginea acestui subiect.

Ambele companii au făcut parte din portofoliul fostei companii de stat Petrom, care după preluarea controlului de către OMV – Austria în 2004, pe fondul procesului de restructurare a companiei a decis în final să vândă aceste operațiuni, precum și alte active către alți jucători de pe piață.

Cele două companii sunt afaceri foarte profitabile, raportând marje nete de profit de 21%, respectiv 32%, conform datelor făcute publice.

Gaspeco L&D este una dintre cele mai mari companii de pe piața locală de GPL, estimată la aproximativ 500.000 tone pe an, respectiv în jurul a 500 mil. Euro pe an, unde concurează cu jucători de talia Rompetrol Gas, divizia locală a KMG International, Butan Gas sau Bulrom Gas.

Gaspeco L&D este o afacere care în 1996 funcționa sub numele Shell Gas România, sub forma unei asocieri mixte între concernul anglo – olandez Shell, unul dintre giganții globali ai petrolului, și Petrom, care la acea vreme era o companie de stat.

În anul 2008, pe fondul restructurării operațiunilor locale ale Shell, concernul petrolier anglo – olandez și-a vândut pachetul de acțiuni către asociatul său, Petrom, care din 2004 a trecut în portofoliul grupului austriac OMV.

Petrom, al cărui nume a fost schimbat ulterior în OMV Petrom SA, a schimbat apoi numele companiei din Shell Gas România în Petrom LPG.

Sub bagheta acționarului majoritar austriac, OMV Petrom și-a regândit ulterior structura de afaceri, rămânând o companie petrolieră integrată însă a trecut la vânzarea unor afaceri care nu aveau legătură cu activitatea de bază, țiței și gaze naturale. Astfel, a vândut Petrom Distribuție Gaze către fondul de investiții ceh PPF. Pe 25 iunie 2012 a încheiat contractul de vânzare – cumpărare pentru Petrom LPG cu Crimbo Gas International, companie deținută în mod egal la acel moment de către Cristian Borcea, fost finanțator al clubului de fotbal Dinamo București, și asociatul său, Corneliu George Gâdoiu, conform datelor făcute publice de către Consiliul Concurenței.

Ulterior acestei tranzacții, numele companiei a fost din nou schimbat și a ajuns să opereze pe piață sub umbrela Gaspeco L&D. De asemenea, în contextul în care omul de afaceri Cristian Borcea a fost condamnat la închisoare în dosarul transferurilor din fotbal, pachetul său de acțiuni a trecut la mama sa, Elena Borcea, potrivit datelor făcute publice.

Gaspeco L&D a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 391 mil. Lei (86,9 mil. Euro) și un profit net de 83 mil. Lei (18,5 ml. euro) la un număr de 267 de angajați.

Compania lucrează cu o marjă netă de câștig de 21% și este cel mai atractiv activ pus în pachetul de vânzare propus investitorilor.

Cealaltă companie, Transpeco Logistics & Distribution are un istoric de aproape 30 de ani și derulează activități de transportator auto de produse petroliere.

Firma, care și-a început activitatea în portofoliul statului român, a fost inclusă în 1995 ca sucursală de transport rutier în portofoliul SNP Petrom. Pe lângă transport rutier specific, compania a preluat și atribuții comerciale, în special în domeniul GPL: autogaz și propan, distribuit la stații de alimentare a autovehiculelor, cât și pentru alte utilizări comerciale și domestic.

În 2004, Transpeco trece împreună cu Petrom sub controlul OMV, care în 2007 decide pe fondul procesului de restructurare al OMV Petrom separarea într-o companie distinctă, Transpeco Logistics & Distribution devenind astfel companie cu capital privat românesc.

Transpeco Logistics & Distribution, companie unde Elena Borcea apare pe poziția de administrator, a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 99,8 mil. Lei (22,2 mil. Euro) și un profit net de 32,4 mil. Lei (7,2 mil. Euro) la un personal de 322 de angajați.

Firma operează cu o marjă netă de peste 32%, conform ultimului bilanț anual făcut public.

GPL-ul este un combustibil mai ieftin comparativ cu benzina și motorina, ceea ce oferă un potențial de creștere sectorului de profil, care a atras și recent investiții semnificative din partea unor jucători majori din piața petrolieră, precum Rompetrol Gas sau Mol.

Omul de afaceri Cristian Borcea este un investitor local cu experiență în sectorul de GPL, care a marcat deja două exituri semnificative.

În aprilie 2008, Cristian Borcea a vândut alături de Constantin Rizescu, fiecare acționar cu o cotă de 50%, pachetul integral de acțiuni a afacerii cu butelii GPL Crimbo Gas către grupul olandez SHV. Tranzacția a fost estimată la 20 – 25 mil. Euro.

În iunie 2008, Rompetrol Gas a cumpărat o rețea de 150 de stații de autogaz dintr-un total de 161 de unități de la companii din grupul de firme Crimbo, adică active ale Crimbo Gas 2000, Auto Gaz Trading, respectiv Crimbo Gas International. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Ulterior, grupul olandez SHV nu și-a atins țintele propuse la momentul achiziției astfel că a luat decizia în 2012 să-și facă exitul din România.