Arhiva lunii aprilie 2017

digi ipo tabel main

BERD a aprobat participarea la achiziția de acțiuni Digi pe bursa de la București. Compania controlată de Zoltan Teszari scoate la vânzare un pachet de până la 23,3% din acțiuni pe bursă, care poate fi suplimentat până la 25,6%. Prețul oferit cotează valoarea de piață a companiei – mamă a RCS&RDS la circa 1,1 mld. Euro, iar tranzacția ar putea aduce circa 287 mil. Euro în conturile vânzătorilor. Deutsche Bank și Citi fie găsesc cumpărători, fie trebuie să cumpere 80% din acțiunile oferite spre vânzare

Digi Communications NV, compania – mamă a RCS&RDS, scoate la vânzare pe bursa de la București un pachet de până la 21.744.108 acțiuni, care reprezintă circa 23,27% din capital, potrivit datelor făcute publice în prospectul de listare al companiei.

În cazul în care se va apela la opțiunea de supraalocare, vor fi oferite spre vânzare investitorilor alte 2.174.411 acțiuni, care aparțin Carpathian Cable Investment NV și Celest Limited. Într-un astfel caz, pachetul maxim de acțiuni Digi Communications NV ce va fi vândut va ajunge la circa 25,6% din acțiunile companiei.

Tranzacția este estimată să aducă venituri nete acționarilor vânzători de 287 mil. Euro, iar compania ar ajunge astfel la o capitalizare de piață de 1,156 mld. Euro. Prețul la care vor fi oferite acțiunile Digi se situează între 38 și 56 lei pe acțiune.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris, în premieră, pe 13 aprilie 2016 că grupul de comunicații al lui Zoltan Teszari intenționează să vândă pe bursa de la București un pachet în jurul a 25% din acțiuni pentru a permite exitul acționarilor minoritari.

Datele publice indică faptul că acționarii care ies la vânzare pe bursă cu acțiuni Digi Communications NV (fosta Cable Communications Systems NV) sunt Carpathian Cable Investments (20,6%), Celest Limited (1,1%), ING Bank NV (0,7%), Yarden Mariuma (0,4%), Dorina Schelean (0,4%), Nicușor Dorel Schelean (0,6%), Sirian Radu – Traian (1,4%), Zoltan Teszari (0,5%).

La acești parametri, listarea Digi va fi cea mai mare tranzacție de acest tip pentru o companie privată intrată la cota bursei de la București. Acțiunile ar urma să intre la tranzacționare sub simbolul bursier DIGI pe 16 mai pe piața la vedere a Bursei de Valori București.

Atât înainte, cât și după listare, Zoltan Teszari rămâne acționarul majoritar al Digi Communications NV, cu o deținere directă și indirectă totală de 56,93% din companie. Poziția acestuia este protejată ca urmare a unei operațiuni anterioare prin care acțiunile Digi au fost împărțite în două clase – clasa A, cu valoare nominală de 0,1 euro pe acțiune și cu o putere de vot de 10 ori mai mare față de acțiunile de clasa B, oferite la vânzare investitorilor.

Ambele tipuri de acțiuni oferă același drept  la dividendele companiei.

Pachetul de acțiuni scos la vânzare este format din două tranșe, una care cuprinde 85% din pachet, oferită investitorilor instituționali, iar restul de 15% către investitorii de retail.

Procesul de bookbuilding se va derula în perioada 27 aprilie – 10 mai.

“Acțiunile Oferite vor fi alocate investitorilor din România și din alte țări, conform deciziei Societății, în urma consultării cu Coordonatorilor Globali Comuni (în numele Intermediarilor), la data de 10 mai 2017 („Data Alocării”).  Investitorilor de Retail li se va acorda o alocare garantată de 100% pentru numărul maxim de 267 Acțiuni Oferite per Investitor de Retail, conform principiului „primul sosit, primul servit”, până la un număr total de 534.000 Acțiuni Oferite. Investitorii de Retail au dreptul la: o reducere de 7% din Prețul de Ofertă pentru subscrierile efectuate în mod valabil în primele 5 Zile Lucrătoare ale perioadei Ofertei (i.e., până la și inclusiv 5 mai 2017); și o reducere de 3% din Prețul de Ofertă pentru subscrierile efectuate în mod valabil în cea de-a 6-a Zi Lucrătoare și până la cea de-a 8-a Zi Lucrătoare a Perioadei Ofertei (de la și inclusiv 8 mai 2017, până la și inclusiv 10 mai 2017)”, se arată în prospectul de listare al Digi.

Acționarii vânzători estimează că vor plăti comisioane de intermediere totale, cheltuielile și sumele aferente taxei de timbru sau taxei de timbru rezervate, de aproximativ 41 mil. lei. Tarifele și cheltuielile ce urmează să fie suportate de către Acţionarii Vânzători în legătură cu Admiterea, onorariile profesionale și cheltuielile și costurile pentru imprimarea și distribuirea documentelor sunt estimate să ajungă la aproximativ 16 mil.lei (circa 3,55 mil. Euro).

BERD, cel mai puternic investitor instituțional activ în România, și-a exprimat deja intenția de a investi în acțiunile Digi Communications NV. Pe 26 aprilie, instituția financiară a aprobat participarea sa la achiziția de acțiuni.

“Suma finală a investiției BERD va fi determinată în timpul procesului de bookbuiolding și alocare efectuat în legătură cu Oferta. Societatea și BERD încheie un acord-cadru, care va intra în vigoare în cazul în care Investiția BERD se va realiza, în temeiul căreia Societatea (printre altele) (i) se va obliga să furnizeze BERD un raport anual privind aspectele sociale și de mediu; și (ii) își va asuma alte obligații în materia combaterii mitei și corupției”, scrie în prospectul de listare al acțiunilor făcut public pe 26 aprilie.

Consorțiul de intermediere al tranzacției este format de către băncile de investiții Deutsche Bank și Citigroup, respectiv din Raiffeisen Bank România, Societe Generale/BRD, Wood & Company și BT Capital Partners.

Potrivit contractului de intermediere, intermediarii se obligă să găsească ei cumpărători, sau în cazul în care nu găsesc să cumpere ei înșiși acțiunile Digi Communications oferite la vânzare. Astfel, lui Deutsche Bank și lui Citigroup le revine fiecăruia o cotă de 40% din acțiuni, iar ceilalți patru intermediari răspund fiecare de un pachet de 5% din acțiuni.

Intermediarii vor primi de la acționarii vânzători, un comision total de 26.788.741 lei în ipoteza în care prețul de ofertă și mărimea ofertei sunt maxime și opțiunea de supraalocare nu s-a exercitat. În plus, acționarii vânzători vor putea plăti, după cum vor considera necesar, un comision suplimentar de până la 13.394.371 lei, mai arată ultimele date făcute publice.

Consultanții juridici ai tranzacției sunt firmele de avocatură Freshfields Bruckhaus Derringer, care împreună cu avocații PeliFilip lucrează alături de companie, în timp ce sindicatul de intermediere lucrează cu firmele de avocatură Cleary Gottlieb Steen & Hamilton, Clifford Chance Badea și Houthoff Buruma Cooperatief.

Digi Communications NV deține 96,1% din acțiunile RCS&RDS, compania din grup care acoperă serviciile de internet fix și mobil, telefonie fixă și mobilă, cablu TV de pe teritoriul României. Veniturile RCS & RDS au avut o pondere de 73% din afacerile Digi Communications NV, o altă contribuție semnificativă de circa 16% la venituri având-o piața din Ungaria.

digi pe linii de afaceri si pe tari

Digi Communications a raportat pentru anul 2016 venituri de 842,8 mil. Euro, EBITDA ajustat de 263,3 mil. Euro și un profit net de 11,8 mil. Euro, conform raportului anual pe 2016.

Afacerile din România au generat în 2016 venituri de 612,7 mil. Euro, adică 72,7% din venituri totale, Ungaria fiind a doua piață cu venituri de 137,9 mil. Euro și o pondere de 16,4%, Spania cu 83 mil. Euro și circa 9,9% din veniturile totale, iar Italia aduce 9,2 mil. Euro grupului, respectiv 1,1% din veniturile totale.

digi ebitda BAZA 624

La finele anului trecut, grupul avea 13.400 de angajați.

Auditul companiei a fost realizat de către EY, partenerul responsabil de această operațiune fiind Anamaria Cora.

În legătură cu listarea pe bursă, Digi Communications NV, companie înregistrată în Olanda, își propune să mute sediul fiscal în România. Astfel, datorită nealinierii legislației fiscale românești la cea europeană, compania susține că se așteaptă ca emisiunea de obligațiuni de 350 mil. Euro cu maturitate în 2023 să devină subiectul unor taxe pe dobândă, estimările fiind că aproape 3,3 mil. Euro pe an vor fi tratate ca și cheltuieli cu dobânzile.

Anul trecut, compania – mamă a RCS & RDS și-a restructurat datoriile, printr-o emisiune de 350 mil.euro în luna octombrie plasată pe piețele externe la o dobândă de 5% pe an, prin care a fost plătită anticipat vechea emisiune din 2013, de 450 mil. Euro, contractată însă la o dobândă mai mare de 7,5%. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră în anul 2016 despre pregătirile RCS & RDS pentru lansarea noii emisiuni de obligațiuni.

Grupul și-a scăzut costurile de îndatorare beneficiind atât de o dobândă mai mică la obligațiunile vândute investitorilor, cât și de dobânzile mai bune oferite de bancheri. RCS & RDS a intrat astfel într-un acord global de împrumut în valoare de 1,687 mld. Lei (circa 375 mil. Euro). Refinanțarea datoriilor vechi ale grupului a avut în vedere reducerea expunerii la euro și mutarea noilor datorii în proporție majoritară către lei, valută în care sunt cele mai mari încasări ale grupului.

Tranzacția de listare a Digi nu aduce bani companiei, ci acționarilor minoritari care fac fie un exit total, fie unul parțial.

Listarea Digi este structurată, dealtfel, în jurul exitului celor mai importanți acționari minoritari, Carpathian Cable Investment și Celest Limited, ale căror acțiuni se află și în pachetul oferit spre vânzare, cât și în opțiunea de supraalocare.

În spatele vehiculului de investiții Carpathian Cable Investment Ltd ultimele date publice indică doi acționari – fondul american de hedging Eton Park care deține o treime din acest vehicul, și deci indirect o cotă de circa 6,8% din Digi Communications NV, celălalt acționar fiind britanicul Wayne Grant Quasha, cu două treimi din acțiunile Carpathian Cable Investment Ltd, și indirect cu circa 13,7% din Digi Communications NV.

Pe 23 martie, Eric Mindich, managerul fondului de hedging Eton Park, a anunțat că fondul va fi lichidat ca urmare a rezultatelor proaste din 2016, când activele fondului au scăzut cu 2 mld. Dolari până la nivelul de 7 mld. Dolari. În perioada de glorie a sa, Eton Park avea în 2011 în administrare active de 14 mld. Dolari, potrivit datelor publicate de către Reuters.

Eric Mindich a mai anunțat că intenționează să returneze circa 40% din banii investitorilor în fond până la finele lunii aprilie.

Afacerea RCS & RDS, care înseamnă miezul Digi Communications NV, a fost pornită în 1992 de către un grup de oameni de afaceri printre care și Zoltan Teszari.

Din 1998 până în 1999, Carpathian Cable Investments S.a.r.l. și afiliații săi au investit aproximativ 10 mil. Dolari în afacere. Ulterior, între 1999 și 2000, Celest Limited și afiliații săi au investit aproximativ 6 mil. dolari. Aceste fonduri au fost utilizate pentru nevoile companiei de dezvoltare pe parcursul perioadei respective. În cazul în care Carpathian Cable Investments își vinde pachetul scos la vânzare, fără exercitarea opțiunii de supraalocare, ar putea încasa în jurul a 54 mil. euro, iar dacă își vor face exitul total prin exercitarea opțiuni de supraalocare, ar putea încasa aproape 60 mil. euro.

Compania s-a dezvoltat printr-o strategie de extindere organică și achiziții de operatori locali, finanțată din resurse ale acționarilor, dar mai ales din credite bancare refinanțate periodic pe baza unui flux de numerar în creștere.

Cei doi acționari au finanțat recent Digi Communications NV sub forma unor împrumuturi care sunt, de fapt, datorii provenite din conversia dividendelor.

La 30 ianuarie 2017, Digi a încheiat două împrumuturi pe termen scurt cu Carpathian Cable Investments S.à.R.L, pentru o sumă principală de 6,6 mil. euro și cu Celest Limited, pentru o sumă de 1,5 mil. Euro, la o rată a dobânzii de 5% pe an, data de rambursare fiind stabilită pentru 30 iunie 2017.

Digi Communications NV avea datorii financiare nete de 759,6 mil. Euro la 31 martie și lichidități de 8,7 mil. Euro.

Pe piața locală, principalii săi competitori sunt Orange, Vodafone, Telekom România și UPC.

La nivel strategic, grupul este concentrat asupra operațiunilor din România și Ungaria, unde marca Digi are notorietate puternică printre consumatori, iar segmentul de extindere a portofoliului de operațiuni de telefonie mobilă este de asemenea în centrul planurilor sale de dezvoltare.

Grupul lui Teszari ajunge la 25 de ani de la înființare la bursă, după ce în noiembrie 2007 renunța la planul de listare a unui pachet de 15% din acțiuni pe bursa din Londra, tranzacție intermediată atunci de către băncile de investiții Morgan Stanley și UBS. Motivul invocat atunci a fost contextul de piață.

De la stânga la dreapta, Andrei Burz-Pînzaru (Partener Reff&Asociații), Alexandru Reff (Country Managing Partner Deloitte România și Moldova), Ahmed Hassan (ex-Country Managing Partner Deloitte România și Moldova, acum lider de risc pentru Deloitte Europa Centrală și membru al Comitetului Executiv regional). Sursă foto: Deloitte.

Mișcări în lanț la vârful structurilor locale ale Deloitte: Alexandru Reff devine primul avocat român șef peste operațiunile locale ale unui Big Four. Conducerea casei de avocatură afiliate Reff & Asociații trece în mâinile partenerului Andrei Burz – Pînzaru. Ahmed Hassan urcă pe o poziție la nivel regional

Deloitte a anunțat astăzi numirea de la 1 iunie a avocatului Alexandru Reff pe poziția de Country Managing Partner pentru România și Moldova, în locul lui Ahmed Hassan, confirmând astfel informațiile care circulau pe piață încă de la începutul lunii ianuarie.

Numirea lui Reff la conducerea Deloitte România înseamnă atât o premieră pentru un avocat român în cea mai înaltă poziție la nivel local în cadrul unei companii Big Four, precum și ocuparea integral de către români a posturilor de coordonare locală din cadrul tuturor celor patru firme care fac parte din Big Four. Astfel, coordonarea PwC România este făcută de către Ionuț Simion, cea a EY România de către Bogdan Ion, cea a KPMG România de către Șerban Toader, iar cea a Deloitte România trece de la 1 iunie în mâna lui Alexandru Reff.

Mutarea are un efect în lanț pentru că Ahmed Hassan preia o funcție de conducere la nivel regional, în timp ce firma de avocatură afiliată Reff & Asociații urmează să fie condusă de către Andrei Burz-Pînzaru, Partener în cadrul firmei.

Reff, avocat specializat în fuziuni și achiziții, respectiv drept imobiliar, este fondator al Reff & Asociații, societatea de avocați reprezentând Deloitte Legal în România. Și-a început cariera în Deloitte în 1997 și a avut mai multe poziții de conducere, inclusiv cea de partener coordonator al practicii de Servicii fiscale și juridice Deloitte timp de patru ani.

„Sunt onorat să preiau conducerea firmei unde mi-am început cariera. Vom continua să construim un proiect excepțional centrat pe obiective dincolo de noi înșine, dezvoltând cariere la cel mai înalt nivel și contribuind cu impact semnificativ în mediul de afaceri și în societate”, a declarat Alexandru Reff cu ocazia numirii în funcție.

Ahmed Hassan va prelua noi responsabilități regionale în cadrul Deloitte, în calitate de lider de risc pentru Europa Centrală și membru al Comitetului Executiv regional. El s-a alăturat Deloitte România în anul 2000 și are o experiență de peste 20 de ani în domeniul consultanței financiare și al auditului. Ahmed Hassan a avut un rol central în extinderea Deloitte în plan local și a servit drept Country Managing Partner de la începutul anului 2011. El a deținut anterior poziții de conducere precum partener coordonator servicii de audit și risc pentru regiunea balcanică și președinte al Comitetului director Deloitte în Europa Centrală.

În timpul mandatului său, veniturile Deloitte au crescut de la 22 mil.  Euro pe an la peste 35 mil. Euro pe an, o creștere agregată de aproximativ 60% în șase ani. Conducerea firmei este reprezentată de 17 parteneri și 35 de directori, în timp ce echipa s-a dublat la aproximativ 700 de oameni, iar portofoliul de servicii s-a extins.

Conducerea Reff & Asociații va fi preluată de către avocatul Andrei Burz-Pînzaru, coordonator al practicii bancare și de piețe de capital a firmei, în timp ce Reff va continua să asiste clienți în practicile de M&A și imobiliare. Burz-Pînzaru are 20 de ani de experiență multidisciplinară în domeniile bancar, piețe de capital și fuziuni și achiziții. El s-a alăturat Deloitte în anul 2002.

Reff & Asociații are o echipă formată din șase parteneri și peste 60 de avocați.

Deloitte este prezent în România de 25 de ani și concurează pe piața serviciilor de audit și consultanță cu ceilalți giganți la nivel global – PwC, EY și KPMG.

Affidea se angajează să vândă 4 clinici Hiperdia din Arad, Cluj și Hunedoara pentru a primi aprobarea Consiliului Concurenței privind preluarea rețelei de centre de imagistică de la Bedminster Capital. Tranzacția intră astfel pe pista unei aprobări condiționate din partea autorității concurențiale și ar putea genera noi tranzacții pentru clinicile Hiperdia ce nu vor fi preluate de Affidea

Affidea a propus Consiliului Concurenței un angajament prin care urmează să vândă patru clinici Hiperdia din județele Cluj, Arad și Hunedoara pentru a putea primi avizul autorității de concurență privind preluarea rețelei de centre de imagistică aflate în portofoliul fondului de investiții Bedminster Capital.

“Consiliul Concurenței pune în consultare publică angajamentele propuse de Affidea Diagnostics BV pentru a elimina îngrijorările concurenţiale privind preluarea Harkstede Holding B.V. și Hiperdia S.A. În urma analizei tranzacției prin care Affidea Diagnostics BV preia Harkstede Holding B.V. şi Hiperdia S.A. au rezultat anumite îngrijorări concurențiale în ceea ce privește efectele pe care aceasta operațiune le-ar putea avea pe piața serviciilor de imagistică din judeţele Arad, Hunedoara şi Cluj”, se arată în comunicatul instituției care analizează dosarul tranzacției Affidea – Hiperdia.

Conform unei clauze propuse de către cumpărătorul Hiperdia, Affidea se obligă voluntar ca pe o perioadă de 10 ani să nu preia niciuna dintre operațiunile pe care a anunțat că le va vinde către unul sau mai mulți cumpărători.

Concret, Affidea se angajează să vândă după preluarea rețelei Hiperdia o clinică din orașul Arad, două unități situate în județul Cluj – Napoca, respectiv încă o clinică situată în orașul Orăștie din județul Hunedoara.

Dosarul tranzacției dintre Affidea și Hiperdia se află în analiza Consiliului Concurenței încă din noiembrie 2016, ceea ce indică un interval de analiză cu mult peste cel mediu, de 2 – 3 luni, și este un indiciu privind un caz de aprobare condiționată a tranzacției, cum s-a întâmplat anterior în dosare precum Mega Image – Angst, Carrefour – Billa, Auchan – Real sau Emag – PCGarage.

Pe 27 octombrie 2016, Affidea a anunțat semnarea unui acord angajant pentru achiziția rețelei Hiperdia, formată din 23 de centre medicale care au activități în 12 județe din țară.

La momentul anunțului, Affidea deținea 17 centre medicale în România la 14 ani de la intrarea pe piața locală.

În cadrul tranzacţiei, grupul Affidea a fost asistat pe aspecte juridice de către firmele Rizoiu & Asociatii, Clifford Chance şi Skadden, Arps, Slate, Meagher & Flom (UK) LLP, iar pe aspecte financiare de către Deloitte.

Consultanţii Hiperdia au fost casele de avocatură Bondoc & Asociatii şi Weil, Gotshal & Manges.

Bedminster Capital a preluat în 2007 un pachet de 65% din acțiunile Hiperdia în cadrul unei tranzacții estimate de surse din piață la aproximativ 15 mil. euro, care a inclus și o majorare de capital. Achiziția managerului cu capital de risc s-a realizat prin intermediul fondului de investiții Southeast Europe Equity Fund II (SEEF II), administrat de către Bedminster Capital Management.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Tranzacția de vânzare a Hiperdia a fost anunțată în premieră pe 5 mai 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, iar pe 28 august jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat că Affidea și Regina Maria au depus oferte neangajante pentru compania locală aflată în portofoliul Bedmnister Capital.

Compania românească de tehnologie UiPath atrage o rundă de finanțare de 30 mil. Dolari de la fondul de investiții american Accel și de la Earlybird, Credo Ventures și Seedcamp

UiPath este o companie românească cu sediul în Statele Unite și birouri în șase țări, specializată în dezvoltarea și vânzarea tehnologiei de automatizare software a proceselor de lucru din mediul office. Roboții software UiPath sunt programați să preia munca de tipul copy-paste a angajaților, eliberându-i de sarcinile tranzacțional repetitive care îi solicită inutil.

UiPath a primit la începutul anului 2017 recunoașterea oficială de lider global al industriei RPA și obține acum o investiție de 30 de milioane de dolari care va ajuta compania să continue dezvoltarea în baza creșterii de 600% pe care a înregistrat-o în 2016.

Finanțarea reprezintă o performanță unică în mediul start-up românesc și vine de la Accel Partners, fond de investiții de prim rang, aceiași care au făcut primele investiții în companii mamut precum Facebook, Dropbox și Spotify. Alături de Accel, mai participă la finanțare investitorii Earlybird Venture Capital, Credo Ventures și Seedcamp.

UiPath se va folosi de acest fond de sprijin pentru a angaja cei mai buni ingineri software și oameni de business, propunându-și să dubleze efortul de dezvoltare a caracteristicilor cognitive de tip uman în tehnologia produsului său “enterprise”.

Cu două versiuni majore lansate anual, produsul UiPath are în spate o echipă de programatori români de cea mai bună pregătire, tineri acordați la inovație care modelează în planul de dezvoltare al tehnologiei UiPath proprietăți emergente din sfera ‘machine learning’ și inteligență artificială.

Schoenherr alături de fondul RC2 în vânzarea Top Factoring

Biroul de la București al firmei de avocatură Schoenherr, unul dintre cei mai puternici jucători ai avocaturii de business la nivel regional, a asistat fondul de investiții Reconstruction Capital II (RC2) în vânzarea afacerii Top Factoring.

În tranzacție, fondul de investiții a vândut pachetul de 93% pe care îl deținea în compania de management al creanțelor Top Factoring. Valoarea totală a tranzacției a fost de aproximativ 25 milioane de euro, iar cumpărătorul, compania suedeză Intrum Justitia, este unul dintre cei mai mari companii de management al creanțelor la nivel european.

Echipa de avocați implicată în tranzacție a fost coordonată de partenerii Schoenherr Markus Piuk și Mădălina Neagu.

Markus Piuk este partener al casei de avocatură Schoenherr. Membru al barourilor din București, Chișinău, Sofia și Viena, Markus coordonează echipa de fuziuni și achiziții a Schoenherr din Europa Centrală și de Est.

Mădălina Neagu este partener local al Schoenherr și este specializată în drept corporatist/fuziuni și achiziții. De când s-a alăturat Schoenherr în anul 2008, Mădălina a acordat consultanță clienților cu privire la o serie de proiecte de preluări (atât de partea vânzătorului cât și a cumpărătorului), restructurări corporative și soluționarea disputelor.

În România, Schoenherr și-a început operațiunile în 1996, fiind la acel moment una dintre primele firme de avocatură ce oferea servicii juridice la standarde de calitate europeană. De-a lungul anilor, Schoenherr și Asociații a fost implicată în proiecte de cea mai mare anvergură și a oferit soluții juridice unor probleme dintre cele mai variate.

Bruno Leroy, Partener (stânga), Andreea Toma, Partener (centru), şi Mădălina Ivan, avocat senior (dreapta). Sursă foto: Leroy & Asociații.

O echipă de avocați Leroy & Asociații a asistat grupul francez Lactalis la preluarea a încă 2,7% din Albalact de la acționarii minoritari

Casa de avocatură Leroy şi Asociaţii a asistat grupul francez Lactalis în procedura de retragere a acționarilor minoritari ai Albalact.

Această operațiune finalizează cu succes cea mai mare tranzacție din ultimii 5 ani din industria alimentară, în urma căreia Lactalis a achiziţionat Albalact printr-o ofertă publică de preluare voluntară desfășurată pe Bursa de Valori București.

Echipa Leroy şi Asociaţii, formată din Bruno Leroy, partener, Andreea Toma, partener şi Mădălina Ivan, avocat senior a asistat grupul francez în toate aspectele juridice legate de procedura de squeeze out.

„Suntem mândri să oferim consultanță juridică de înaltă calitate grupului Lactalis de mai bine de 10 ani în cele mai mari tranzacţii de pe piața de lactate din România. Suntem totodată recunoscători pentru oportunitatea de a fi lucrat în cea mai semnificativă ofertă publică de preluare voluntară a unei societăți listate pe Bursa de Valori București desfășurată până în prezent. Această operațiune consolidează practica noastră de M&A (fuziuni și achiziții – n.r.) şi drept bursier,” a declarat Bruno Leroy, avocat asociat fondator al cabinetului Leroy şi Asociaţii.

În cadrul acestei tranzacții, numărul total de acțiuni cumpărat a fost de 17.595.007 acțiuni, ceea ce reprezintă un pachet de 2,6957% din Albalact. Prețul oferit de către Lactalis a fost de 0,5252 lei pe acțiune, iar valoarea tranzacției a depășit 9 mil. Lei (2 mil. Euro).

Ca urmare a acestei tranzacții, Lactalis a ajuns la o deținere de 97,4962% și a delistat Albalact de la bursa de la București.

În 2016, Lactalis, cu afaceri anuale de 17 mld. Euro, a cumpărat în cadrul ofertei publice de preluare a Albalact un pachet de 94,8% din acțiuni pentru care a plătit 73,07 mil. euro, conform datelor făcute publice de către Bursa de Valori București.

În urma tranzacției, fondul de investiții RC2, condus de Ion Florescu și listat pe bursa de la Londra, a anunțat că a încasat 87,027 mil. lei (19,572 mil. euro) din vânzarea pachetului de 25,4% din Albalact, ceea ce înseamnă marcarea unui profit de 14,9 mil. euro în raport cu costul total al investiției în companie.

Raul și Lorena Ciurtin au încasat 34,5 mil. euro din vânzarea unui pachet de 44,9% din Albalact. Raul Ciurtin a vândut prin vehiculul de investiții cipriot Crisware Holdings Limited 26,8% pentru 20,7 mil. euro, la care se adaugă vânzarea unei dețineri directe nesemnificative.

Albalact este liderul pieței de lactate, care intră în portofoliul Lactalis, iar ulterior, grupul francez a cumpărat și Covalact de la fondul de investiții SigmaBleyzer, tranzacție anunțată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în octombrie 2016.

Echipa Leroy şi Asociaţii are prezenţă de peste 18 ani pe piaţa locală şi numără 20 de avocaţi. Iniţial, societatea a funcţionat ca birou local al cabinetului francez Gide, iar din 2014 operează ca entitate independentă sub noul nume dat de Bruno Leroy, avocatul care a condus anterior operațiunile Gide din România.

Omer Susli a cumpărat cu bani de la CEC Bank magazinele Praktiker din Ploiești și Constanța

Omul de afaceri de origine turcă Omer Susli, proprietarul rețelei de bricolaj Praktiker România, a cumpărat magazinele din Ploiești și Constanța, împreună cu terenurile aferente, a anunțat, luni, compania.

Tranzacția a fost realizată printr-o finanțare din partea CEC Bank, a precizat cumpărătorul.

Valoarea achiziției nu a fost făcută publică.

„Am resimţit trendul ascendent al magazinelor Praktiker România imediat după momentul preluării companiei, în 2014. De atunci, ne-am menţinut creşterea an de an, lucru ce a motivat şi dorinţa noastră de expansiune la nivel naţional. Decizia achiziţiei celor două magazine din Ploieşti şi Constanţa am luat-o, în primul rând, datorită încrederii pe care o am în acest business şi în evoluţia sa pe termen mediu şi lung. Un alt motiv care a stat la baza acestei achiziţii este nivelul mare al chiriilor pentru multe dintre unităţile noastre de vânzare. Magazinele din Ploieşti şi Constanţa sunt două dintre unităţile de vânzare Praktiker ce performează foarte bine, alături de multe altele din ţară. Desigur, şi acesta este un argument în plus în favoarea investiţiei pe care am făcut-o. Magazinul din Ploieşti a fost remodelat şi redeschis oficial în luna martie a acestui an, iar cel din Constanţa a intrat recent în procesul de remodelare, redeschiderea fiind programată pentru luna mai”, a spus dl. Omer Susli, proprietar Praktiker România.

Reprezentanţii companiei îşi doresc să achiziţioneze încă trei terenuri în Bucureşti pentru dezvoltarea de noi magazine Praktiker.

„Cu siguranţă este o direcţie strategică pe care voi merge în continuare, la Praktiker. Îmi doresc să achiziţionez cât mai multe dintre magazinele noastre naţionale aflate în chirie în acest moment şi chiar să extind businessul prin achiziţia de noi terenuri pentru unităţile de vânzare Praktiker România”, a mai declarat Omer Susli.

Magazinul online Praktiker este în continuă dezvoltare, prin extinderea numărului de produse disponibile şi crearea de multiple facilităţi pentru clienţii online.

Praktiker România deţine, în prezent, 27 de magazine în 23 de oraşe din țară. Dintre acestea, în proprietate sunt cele din Piatra Neamţ, Galaţi, Focşani, Ploieşti şi Constanţa.

Omer Susli a preluat în 2014 rețeaua Praktiker România, una dintre cele mai puternice mărci de pe piața locală de bricolaj, pe fondul pierderilor acumulate de către fosta subsidiară a grupului german.

Piața de bricolaj din România este creditată cu un potențial important de creștere, pariul aici ca și în cazul altor segmente de comerț fiind pe apetitul de consum.

Pe piața de bricolaj, activează alături de Praktiker jucători puternici precum Dedeman, Leroy Merlin, Hornbach și Kingfisher.

Praktiker România a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri de 607,8 mil. Lei (136,7 mil. Euro) și pierderi de 10,6 mil. Lei (2,4 mil. Euro) la un număr de 1.493 angajați.

Prima rotație la conducerea CPBR: Șeful BCR preia poziția de președinte al Consiliului Director al CPBR de la șeful Raiffeisen Bank România

Sergiu Manea, Directorul General Executiv al BCR, a preluat poziția de Presedinte al Consiliului Director al CPBR, după ce Steven van Groningen, Președinte și Director General Executiv al Raiffeisen Bank România, și-a încheiat mandatul de trei ani la conducerea organizației patronale.

Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), organizatia patronala a sectorului bancar românesc, a decis, de asemenea, reînnoirea mandatului de vicepreședinte al lui Răsvan Radu, Director General Executiv al UniCredit Bank.

Steven van Groningen rămâne membru al Consiliului Director al CPBR, alături de Philippos Karamanolis, Director General Executiv al Bancpost, și Michal Szczurek, Director General Executiv al ING Bank România, cel din urmă fiind numit și Trezorier al CPBR, precizează un comunicat CPBR.

„Doresc în primul rând să mulțumesc membrilor pentru încrederea acordată la numirea în funcția de Președinte al CPBR, organizație prin care promovăm o cooperare cât mai largă cu toate părțile interesate pentru un sector financiar cât mai solid și mai responsabil față de clienți, angajați, acționari și întregul mediu economic în ansamblu său”, a declarat Sergiu Manea.

„Voi urmări consolidarea rolului CPBR ca entitate patronală, ca promotor al unui dialog consistent pentru dezvoltare prin reprezentarea priorităților sectorului financiar-bancar inclusiv în cadrul mai larg oferit de Confederația Patronală CONCORDIA, ai cărei membri suntem”.

La rândul său, Steven van Groningen, cel care a condus de la înființare organizația până acum și unul dintre fondatorii CPBR, a spus: „Sunt multumit că, după trei ani de la înființarea CPBR, sistemul bancar a făcut pași importanți și în sensul dialogului social structurat, beneficiind de expertiza unor bănci care sunt și angajatori mari în economia românească. Implicarea mea în sprijinirea CPBR și a sectorului financiar-bancar în general va continua inclusiv din poziția mea de Președinte al Consiliului Director al Federației FINBAN”. El a adăugat că prin numirea unui nou președinte al Consiliului Director al CPBR, se respectă principiul democratic de guvernanță al CPBR, anume „rotația conducerii patronatului bancar la finalul primului mandat”.

CPBR este parte a Federatiei Patronale a Serviciilor Financiare „FINBAN România”, prin intermediul careia este afiliată la Confederația Patronală CONCORDIA, ce reunește 7 federații patronale din diverse sectoare de activitate, patru dintre cei mai mari angajatori din economia națională și cinci dintre primele cele mai mari 10 companii raportat la cifra de afaceri. CPBR participă, prin intermediul Confederației Patronale CONCORDIA, la dialogul social pe toate nivelurile: Consiliul Economic și Social – CES, Consiliul Național Tripartit de Dialog Social – CNDTS, Comisiile de Dialog Social de la nivelul ministerelor, autorităților publice centrale și locale, având o contribuție activă la perfecționarea legislației și la deciziile autorităților publice.

Cele cinci banci care compun CPBR în prezent dețin peste o treime din totalul activelor bancare din sistem, angajații acestora reprezentând circa 30% din totalul angajaților din sectorul bancar. Membrii CPBR sunt Banca Comercială Română, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, ING Bank și Bancpost, toate acestea fiind subsidiare locale ale unor puternice grupuri bancare străine precum Erste, Raiffeisen (Austria), UniCredit (Italia), ING Bank (Olanda) și EFG Eurobank (Grecia). De la înființarea sa în 2014, din CPBR s-au retras până acum BRD, subsidiara locală a grupului bancar francez SocGen, respectiv Banca Transilvania, o altă plecare sonoră fiind cea a Oanei Petrescu, Partener Deloitte România, care ocupa funcția de Director Executiv în cadrul organizației patronale.

Toate băncile active în România, atât cu acționariat românesc, cât și străin, sunt membre ale Asociației Române a Băncilor (ARB), care, de asemenea, reprezintă interesele industriei bancare locale în raport cu alte instituții și autorități, locale și internaționale, în calitate de asociație profesională a bancherilor.

O echipă de avocați Pavel, Mărgărit și Asociații a consiliat firma britanică Vast Resources la tranzacția de peste 1,1 mil. Dolari prin care a preluat încă 49,9% din Sinarom Mining de la omul de afaceri chinez Ni Jinming

Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații a oferit consultanță juridică companiei Vast Resources PLC, listată la Bursa din Londra și cu operațiuni miniere în mai multe state, în achiziția pachetului de 49,9 % din părțile sociale ale SC Sinarom Mining Group de la omul de afaceri chinez Ni Jinming.

Proiectul a fost coordonat de avocatul Drd. Radu Cătălin Pavel, Managing Partner al societății de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, din echipă făcând parte încă trei avocați seniori din departamentul de Corporate, Commercial and Mergers and Acquisitions, se arată într-un comunicat al firmei de avocatură.

„Tranzacția a fost o provocare din punct de vedere juridic, am prevăzut orice potențiale riscuri viitoare la care s-ar fi putut supune investitorul britanic și le-am acoperit din punct de vedere juridic prin inserarea de clauze speciale în acest sens în contractul de vânzare – cumpărare părți sociale. Am asigurat poziția cumpărătorului Vast Resources PLC  prin inserarea de drepturi și obligații ale părților, prevăzând de asemenea sancțiuni în cazul neîndeplinirii obligațiilor contractuale și clauze penale de protejare a drepturilor clientului nostru. Deși pot părea clauze generale ce intervin în toate tranzacțiile de fuziuni și achiziții, raportat la cazurile similare studiate și la cele în care am oferit consiliere, unele achiziții au un caracter atipic, rolul nostru fiind acela de a transpune din punct de vedere juridic toate înțelegerile dintre părți și de a securiza tranzacția din punct de vedere legal”, a spus avocatul coordonator Radu Cătălin Pavel.

Odată cu finalizarea tranzacției, Vast Resources PLC a preluat controlul total al societății comerciale Sinarom Mining Group SRL, care deține Mina Mănăilă. În acest fel, compania listată la Bursa din Londra a preluat și controlul asupra exploatării de minereu polimetalic de la Mina Mănăilă.

Vast Resources operează exploatații miniere în România și Zimbabwe.  Valoarea tranzacției a depășit un milion de dolari.

Plata pentru achiziția acțiunilor și în contul împrumutului restant către Ni Jin Ming a fost stabilită la 1,135 mil. Dolari, potrivit unui anunț al cumpărătorului făcut în urmă cu o lună.

Pavel, Mărgărit și Asociații are o experiență relevantă în domeniul consilierii juridice pe segmentul fuziuni și achiziții, oferind asistență unor companii din domeniul metalurgic și energetic. Firma numără patru avocați înscriși în listele făcute publice de către baroul din București, potrivit datelor disponibile pe site-ul baroului.

Finanțare Eximbank de 11 mil. Euro pentru Electrogrup pentru capital de lucru și pentru participarea la un proiect de investiții în Polonia

EximBank a acordat companiei Electrogrup, unul dintre jucătorii de top din sectorul construcțiilor de infrastructură energetică, de telecomunicații și civilă, un pachet financiar în valoare totală de 11 mil. euro destinat în special exportului de servicii.

Pachetul de finanțare include un plafon multiprodus pentru asigurarea capitalului de lucru necesar derulării activității curente a companiei și un plafon de garanții ce va fi utilizat pentru participarea la un mare proiect de investiții în Polonia, unde compania deține o subsidiară.

“Structurarea acestei facilităţi pentru una dintre cele mai importante companii antreprenoriale românești – cu o componentă pentru activitatea curentă și una pentru cea de export, arată flexibilitatea și capacitatea EximBank de a furniza segmentului corporate soluții financiare competitive, adecvate profilului fiecărui partener. Avem încredere că acordul încheiat cu Electrogrup reprezintă o primă etapă dintr-un parteneriat ce se va derula pe un termen mult mai lung. Și asta pentru că preocuparea noastră rămâne aceea de a construi o relație solidă cu mediul de afaceri prin susținerea proiectelor de business derulate local, cât și a celor care fac parte din programe de investiții complexe, cu participare internațională, unde firmele românești își pot valorifica nivelul ridicat de competență”, a spus Traian Halalai, președintele executiv al EximBank.

El a adăugat că banca are și disponibilitatea și resursele pentru a susține extinderea operațiunilor comerciale externe ale antreprenorilor români și va continua să-și modernizeze soluțiile financiare astfel încât să ofere produse aliniate la standardele și practicile europene în materie de finanțare a dezvoltării afacerilor.

Electrogrup, companie înființată în anul 1997 de fraţii Teofil şi Simion Mureşan din Cluj, este una dintre puținele societăți comerciale românești care și-au extins consistent activitatea în străinătate. Compania clujeană și-a deschis în ultimii ani subsidiare în țări precum Germania, Rusia și Polonia, participând în calitate de constructor, la o serie de proiecte de investiții derulate în statele respective.

’’Ne-am bucura să existe mari proiecte de infrastructură în România, unde să ne putem dezvolta. Până atunci ne vom crește expertiza în Germania, Rusia, UK, Polonia și alte țări, continuând strategia acționarilor de a face din Electrogrup o multinațională cu capital românesc. Ne vom implica deci în continuare în proiecte internaționale ce presupun lucrări complexe și ne dorim să avem alături parteneri – așa cum este EximBank – care să ne susțină în derularea lor”, a spus Teofil Mureşan, fondator şi acţionar al Electrogrup.

Planurile de dezvoltare se concentrează pe diversificarea serviciilor de mentenanţă a infrastructurii energetice şi de telecomunicaţii și pe creșterea exportului de servicii.

Compania are peste 400 de angajați, iar pentru 2017 a bugetat o cifră de afaceri de 256 mil. lei (circa 57 mil. euro), din care ponderea exportului este de aproximativ 30%.

Electrogrup are în portofoliu DirectOne, cumpărătorul de anul trecut al Netcity Telecom.

 

Neagu Catalin business card main

Cătălin Neagu despre culisele vânzării celor două afaceri pe care le-a fondat de la zero în ultimii 11 ani: „La vânzarea Top Factoring, am exclus din start participarea la tranzacție a jucătorilor existenți pe piață”. Ce urmează după tranzacția de la Telecredit: „Vom dezvolta afacerea astfel încât să devină un IFN online de talie regională”. Calendarul și consultanții tranzacției cu nume de cod Rose și a „perechii” sale RC2 – Telecredit

A fondat în 2006 firma de colectare de creanțe Top Factoring. În 2014, a pornit o afacere de tip IFN pentru acordarea de credit rapid, Telecredit. În martie 2017, a semnat vânzarea ultimului pachet de acțiuni deținut la Top Factoring, unde era din 2007 acționar minoritar cu 7,69%, către compania suedeză Intrum Justitia, unul dintre liderii europeni din sectorul administrării datoriilor. Tot în martie 2017, a semnat vânzarea pachetului majoritar la Telecredit către fondul de investiții listat pe bursa de la Londra, RC2.

Omul de afaceri Cătălin Neagu urmează să finalizeze ambele tranzacții în luna aprilie. Una îi va aduce circa 1,15 mil euro de pe urma exitului, iar în cealaltă în care devine acționar minoritar, familia sa va încasa un preț net de peste 2,5 mil. Euro. Însă, vânzarea Top Factoring a început pentru Cătălin Neagu încă din 2007, când ceda controlul afacerii fondate de el către fondul de investiții londonez RC2 în urma unei investiții de 3 mil. Euro.

Compania suedeză Intrum Justitia, lider european în sectorul administrării datoriilor, a anunțat pe 3 aprilie că a semnat un acord de achiziție pentru pachetul de 100% din acțiunile Top Factoring SRL pentru care va plăti un preț de 15 mil. Euro către fondul de investiții Reconstruction Capital II (RC2), controlat de investitorul Ion Florescu,  care deține circa 93% din companie, și Cătălin Neagu, fondatorul companiei, care a vândut un pachet de 7,69%.

“În luna mai 2016, am dat mandat consultanților de la PwC pentru vânzarea Top Factoring. Am lucrat cu Jonathan Wheatley și Andreea Stanciu”, afirmă Cătălin Neagu în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO pe marginea tranzacțiilor Intrum Justitia – Top Factoring și RC2 – Telecredit, în ambele fiind în postura de vânzător. VEZI AICI PROFILUL LUI CĂTĂLIN NEAGU.

Jonathan Wheatley a fost Senior Director și lider al echipei PwC pentru Europa Centrală și de Est dedicate consultanței în tranzacții din domeniul serviciilor financiare și cu portofolii bancare, însă în luna martie a plecat pentru un post de conducere la nivel regional în cadrul IFC. Andreea Stanciu ocupă poziția de Senior Manager în departamentul de tranzacții al PwC România.

Vânzătorii au fost asistați la tranzacție de către firma austriacă de avocatură Schoenherr, care a lucrat cu o echipă coordonată de către Mădălina Neagu și Markus Piuk, ambii Parteneri în cadrul firmei, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“La sfârșitul lunii august, a fost trimis teaser-ul tranzacției în piață. În septembrie, a fost realizată o listă de potențiali cumpărători. Am exclus din start participarea la procesul nostru de vânzare a companiilor prezente pe piața locală precum Kruk, EOS, GetBack, Kredyt Inkaso sau B2 Holding și le-am cerut consultanților să se concentreze pe jucători noi din industria de profil”, explică Neagu.

Interesul major pentru Top Factoring era atragerea unui nume puternic pe piața românească alături de care să atace tranzacțiile cu portofolii neperformante scoase la vânzare de către bănci, unde în ultimii ani jocurile au fost făcute, mai ales, de către Kruk, APS, Kredyt Inkaso și EOS. Aceștia au format deseori consorții cu fonduri de investiții sau alți investitori financiari precum Ana Cap, HIG Capital, Deutsche Bank sau IFC.

“Am avut o listă de 15 investitori, din care 8 erau fonduri de investiții și 7 investitori strategici. La sfârșitul lunii octombrie, am primit ofertele neangajante pentru Top Factoring. A existat apoi o listă scurtă, formată din 5 – 6 jucători. Am primit cinci oferte neangajante, din care două din partea fondurilor de investiții specializate în achiziția unor astfel de active, iar trei oferte au venit din partea investitorilor strategici”, povestește Cătălin Neagu.

“Ne-am dorit să rămânem într-o fază a doua cu 2 – 3 companii și am reușit să rămânem cu 3 companii. Ofertele angajante au fost depuse la mijlocul lunii decembrie. S-au dat apoi oferte îmbunătățite”, explică fondatorul Top Factoring. VEZI AICI PROFILUL LUI TOP FACTORING.

Tranzacția a intrat apoi în 2017 în linie dreaptă.

“La începutul lunii ianuarie, am intrat în negocieri exclusive cu Intrum Justitia”, adaugă Cătălin Neagu.

Semnarea contractului de vânzare – cumpărare a avut loc pe 31 martie, iar finalizarea tranzacției ar putea avea loc până la Paști.

Intrum Justitia a fost asistat pe partea de consultanță financiară de către o echipă KPMG România, coordonată de către Mihai Zoescu, director în cadrul departamentului de asistență în tranzacții. Pe partea de consultanță juridică, cumpărătorul Top Factoring a lucrat în tranzacția cu nume de cod Rose alături de echipa de avocați Mihăilă Mihai Olteanu (MMO), coordonată de către Sebastian Olteanu, unul dintre partenerii firmei de avocatură afiliate, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Top Factoring deal Intrum complet baza 624

Valoarea de întreprindere a Top Factoring, care include prețul de vânzare, este de 25 mil. Euro și include și portofoliul de credite neperformante deținut de către Glasro Holding Limited, subsidiară a fondului de investiții Reconstruction Capital II. Valoarea exactă de întreprindere urmează a fi stabilită în momentul finalizării tranzacției.

Piața tranzacțiilor cu credite neperformante este estimată de Deloitte în 2016 la 1,5 – 2 mld. Euro, care estimează un nivel apropiat și în acest an.

La nivel de sistem, rata creditelor neperformante a scăzut în ultimele luni sub 10%, după ce bănci precum BCR, Piraeus Bank, Bancpost au vândut recent portofolii de valori mari.

Cătălin Neagu are un mandat de 4 ani la conducerea companiei care va deveni în curând parte a portofoliului Intrum Justitia din Europa Centrală.

Intrum Justitia este angajată într-o fuziune cu firma norvegiană Lindorff, un alt gigant al sectorului de profil, din care este așteptată să rezulte un jucător cu venituri anuale combinate de circa 1,3 mld. Euro și care în România va trebui să se miște repede pentru a-și construi la rândul său un portofoliu puternic local, cum au făcut în anii anteriori Kruk, APS sau Kredyt Inkaso.

Vânzarea Telecredit, după tiparul” tranzacției inițiale de la Top Factoring

Telecredit este a doua afacere semnificativă pornită de către Cătălin Neagu, ajunsă și ea în etapa de trecere la un alt nivel de dezvoltare prin atragerea unui investitor.

„Pentru Telecredit, discuțiile cu Ion Florescu (omul care controlează fondul de investiții londonez RC2 – n.r.) au început în februarie 2016. Cele două tranzacții, Top Factoring și Telecredit au mers în paralel. Semnarea tranzacției a avut loc în luna martie a acestui an”, explică Neagu.

Tranzacția prin care RC2 preia controlul Telecredit urmează tiparul din 2007 al intrării fondului de investiții condus de Ion Florescu în Top Factoring, o altă afacere pusă pe picioare de către Cătălin Neagu.

Glasro Holding Limited, subsidiară a fondului de investiții  Reconstruction Capital II, cumpără un pachet de 74,5% din compania de credite de consum Telecredit IFN, controlată de către Cătălin Neagu, fondatorul și directorul general al Top Factoring, împreună cu soția sa.

Prețul de achiziție este de 2,67 mil. Euro ceea ce evaluează pachetul de 100% din acțiuni al Telecredit la 3,6 mil. euro. De asemenea, Glasro s-a angajat la o majorare de capital de 0,15 mil. Euro în Telecredit, ajungând astfel la o deținere de 80%.

Telecredit RC2 deal complet baza 624

În cadrul tranzacției, fondul de investiții Reconstruction Capital II l-a împrumutat pe Cătălin Neagu, care împreună cu soția sa au 100% din acțiunile Telecredit, cu 0,15 mil. Euro, împrumut fără dobândă, pentru a majora capitalul Telecredit. Împrumutul va fi rambursat din sumele încasate de Neagu din vânzarea Telecredit.

Familia Neagu va obține astfel o sumă netă de aproximativ 2,52 mil. Euro din vânzarea Telecredit. Adriana Neagu va rămâne cu o deținere de aproximativ 1,5%, iar Cătălin Neagu cu 18,5% din Telecredit în urma achiziției realizate de către fondul RC2.

Vânzătorul a fost consiliat în tranzacție de către avocații DLA Piper, în timp ce fondul de investiții Reconstruction Capital II a lucrat cu The Law Chamber, o firmă de avocatură înființată în 2007 de către foști avocați Linklaters, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

„Anul 2018 va fi anul extinderii regionale”

“Fondul de investiții RC2 a intrat să dezvolte produsele de credit rapid și să dezvoltăm un al doilea produs. Vrem să intrăm în Registrul special al BNR”, explică omul de afaceri.

Telecredit va mări miza și va da credite cu valori mai mari pe termen mai lung.

“Următorul pas este să ne extindem în regiune și să formăm o platformă online regională pentru acordarea de credite. Mizăm pe tehnologie și vrem să facem din Telecredit un IFN exclusiv online”, afirmă antreprenorul, care se arată încrezător în impactul pe care îl va avea tehnologia în perioada următoare în privința modelării serviciilor de creditare.

“Vrem să acordăm credite online și vom investi în acest sens într-o aplicație informatică”, mai spune Cătălin Neagu, care arată spre modelul bazat pe tehnologie pe care l-a aplicat cu succes banca olandeză ING.

“Avem în vedere pentru extindere regională piețele din Bulgaria, Slovacia, Serbia, Croația, Ucraina”.

În acest moment, Telecredit dispune de o bază proprie de 25.000 de clienți. “Acordăm aproximativ 3.500 de credite lunar. Avem un portofoliu de 23.000 de clienți în portofoliu”.

Anii 2017 și 2018 sunt ani de investiții, dedicați creșterii rapide a afacerii Telecredit în doi pași. Primul pas va fi majorarea plafonului de credit și a perioadei de rambursare, un teren unde se va ciocni cu alte IFN-uri și chiar cu băncile. Al doilea pas va fi anul viitor.

“În 2017, planul este să ne consolidăm pe piață. Ne-am bugetat o cifră de afaceri de 2,8 – 3 mil. Euro, iar 2018 va fi anul extinderii regionale, când estimăm că vom ajunge la o cifră de afaceri de circa 5 mil. Euro”, punctează Cătălin Neagu.

Telecredit avea la 31 decembrie 2016 active nete neauditate de 0,75 mil. Euro și venituri totale de 1,13 mil. Euro cu un profit înainte de taxe de 0,35 mil. Euro și credite nete în portofoliu de 0,53 mil. Euro

top factoring profil main

Ce a cumpărat Intrum Justitia

 

Domeniu   Colectare de creanțe

Anul înființării 2006

Venituri nete în 2016   8,6 mil. Euro

EBITDA în 2016       6 mil. Euro

Profit net în 2016     4,47 mil. euro

Valoarea activului net la 31 decembrie 2016    11,28 mil. Euro

Încasări brute bugetate pe 2017    15 mil. Euro

EBITDA bugetat pe 2017      3,2 mil. Euro

Acționari la 31 martie 2017     fondul de investiții RC2 (92,31%), Cătălin Neagu (7,69%)

Obiectul tranzacției semnate la 31 martie       achiziție 100% din Top Factoring de către Intrum Justitia (Suedia)

Valoarea contabilă a portofoliilor deținute de grupul Top Factoring în 2016   16,8 mil. Euro

Afacerea Top Factoring a fost fondată de către Cătălin Neagu în anul 2006 și este cel mai profitabil activ din portofoliul fondului de investiții Reconstruction Capital II, din care mai fac parte producătorul de vopsea Policolor București și Mamaia Resort Hotels pe piața hotelieră.

În anul 2007, fondul de investiții RC2, administrat de New Europe Capital, a preluat controlul Top Factoring printr-o investiție de 3 mil. Euro.

Cătălin Neagu a rămas după intrarea fondului de investiții condus de către Ion Florescu cu un pachet de 7,69% din acțiunile companiei.

Compania de colectare creanțe Top Factoring activează pe o piață în care poziții puternice au Kruk, APS, Kredyt Inkaso sau EOS. În contextul în care băncile au trecut la operațiuni din ce în ce mai ample de curățire a bilanțurilor la presiunea băncii central, jucătorii din industria administrării datoriilor au devenit foarte interesați de achiziția portofoliilor de credite neperformante scoase la vânzare de către bănci.

În acest context, piața vânzării unor astfel de active a luat avânt începând cu 2014, iar în perioada 2015 – 2016 a atins un record în istoria tinerei piețe de profil. România a ajuns cea mai dinamică piață de profil în ultimii noi și cea mai mare ca valoare a portofoliilor bancare tranzacționate grație externalizărilor realizate de către BCR, Bancpost sau Piraeus Bank.

Creșterea pieței de profil a atras un interes din partea unor jucători de talie europeană asupra sectorului din România. În 2016, norvegienii de la B2 Holding au cumpărat firma bulgară DCA, asigurându-și intrarea și pe piața locală. Fondul de investiții Abris Capital a preluat, de asemenea, platforma poloneză GetBack, prezentă și în România.

Pe 3 aprilie 2017, suedezii de la Intrum Justitia au anuntat achizitia a 100% din Top Factoring.

Fondul de investiții Reconstruction Capital II, controlat de investitorul Ion Florescu,  își va face exitul din Top Factoring, prin vânzarea pachetului de circa 93% din companie. De asemenea, Cătălin Neagu, fondatorul companiei, a vândut către Intrum Justitia pachetul de 7,69% pe care îl deține la Top Factoring.

Valoarea de întreprindere a Top Factoring, care include prețul de vânzare, este de 25 mil. Euro și include și portofoliul de credite neperformante deținut de către Glasro Holding Limited, subsidiară a fondului de investiții Reconstruction Capital II. Valoarea exactă de întreprindere urmează a fi stabilită în momentul finalizării tranzacției.

Tranzacția trebuie aprobată de către autoritățile de reglementare și este așteptată să aibă loc în cursul trimestrului al doilea.

Prețul în numerar obținut de către fondul de investiții Reconstruction Capital II în urma exitului este de aproximativ 13,85 mil. Euro. Corespunzător, Cătălin Neagu urmează să încaseze pentru pachetul său de acțiuni circa 1,15 mil. euro.

Valoarea activului net la Top Factoring a fost evaluată la 11,28 mil. Euro la 31 decembrie 2016.

Top Factoring va intra astfel în portofoliul Intrum Justitia din Europa Centrală.

Grupul Top Factoring, format din Top Factoring SRL și portofoliul de credite neperformante administrat de către Glasro, a înregistrat în 2016 un profit net de 4,47 mil. euro, respectiv un nivel al câștigurilor obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 6 mil. euro la venituri nete de 8,6 mil. euro.

Bugetul pe 2017 este construit pe încasări brute de 15 mil. euro, investiții noi de 5,5 mil. euro în achiziții de portofolii și EBITDA de 3,2 mil. euro.

La finele anului 2016, grupul Top Factoring deținea portofolii cu o valoare contabilă de 16,8 mil. euro.

Cătălin Neagu

Carieră

Poziție în companie     Director General, fondator și acționar minoritar al Top Factoring, în perioada începând din martie 2006 până în prezent

Acționar majoritar în compania de acordare de credite rapide Telecredit, companie pe care a fondat-o în 2014

Account Manager la KSI Kasolvenzia România (actuala EOS KSI România), în perioada iulie 2002 – februarie 2006

Inspector financiar la Ministerul Finanțelor Publice, în perioada ianuarie 1999 – august 2001

Marketing Officer la Ana Group, în perioada ianuarie 1998 – ianuarie 1999

Studii

Academia de Studii Economice București, Facultatea de Management în perioada 1992 – 1997

Universitatea Română de Științe și Arte „Gheorghe Cristea”, Facultatea de Drept în perioada 2006 – 2009

Cursuri de specializare în credit, risc, leadership, abilități de management, management aplicat în perioada începând din 2002 până în prezent

Limbi de lucru  Română, Engleză

Cătălin – Fenelon Neagu are 44 de ani și lucrează din martie 2006 la compania de colectare a creanțelor Top Factoring, unde în acest moment deține poziția de director general. Neagu este fondatorul companiei, iar în anul 2007 fondul de investiții Reconstruction Capital II, administrat de către New Europe Capital, a preluat controlul afacerii după o investiție de 3 mil. Euro. Cătălin Neagu a rămas după intrarea fondului de investiții condus de către Ion Florescu cu un pachet de 7,69% din acțiunile companiei.

În anul 2014, Cătălin Neagu înființează o nouă afacere, Telecredit, specializată în acordarea de credite rapide cu valori de până la 2000 lei.

În martie 2017, Cătălin Neagu a semnat contractul de vânzare al Top Factoring în cadrul unei tranzacții de exit atât a sa, cât și a fondului de investiții RC2, grupul suedez Intrum Justitia anunțând pe 3 aprilie achiziția a 100% din acțiunile Top Factoring și a unui portofoliu de credite neperformante administrat de către Glasro, un vehicul de investiții al RC2, pentru un preț de 15 mil. Euro.

Pentru vânzarea pachetului său de 7,69% din Top Factoring, Neagu va încasa 1,15 mil. Euro de la Intrum Justitia la finalizarea tranzacției, programată să aibă loc în trimestrul al doilea, mai precis în luna aprilie.

Neagu va conduce mai departe Top Factoring, având în față un mandat de patru noi la șefia viitoarei subsidiare locale a Intrum Justitia, lider european în sectorul administrării datoriilor.

În paralel, Cătălin – Fenelon Neagu a semnat tot în luna martie vânzarea pachetului majoritar al Telecredit către fondul de investiții RC2, asociatul său timp de 10 ani în afacerea Top Factoring.

Glasro Holding Limited, subsidiară a fondului de investiții  Reconstruction Capital II, cumpără un pachet de 74,5% din compania de credite de consum Telecredit IFN, controlată de către Cătălin Neagu, fondatorul și directorul general al Top Factoring, împreună cu soția sa.

Prețul de achiziție este de 2,67 mil. Euro ceea ce evaluează pachetul de 100% din acțiuni al Telecredit la 3,6 mil. euro. De asemenea, Glasro s-a angajat la o majorare de capital de 0,15 mil. Euro în Telecredit, ajungând astfel la o deținere de 80%.

În cadrul tranzacției, fondul de investiții Reconstruction Capital II l-a împrumutat pe Cătălin Neagu, care împreună cu soția sa au 100% din acțiunile Telecredit, cu 0,15 mil. Euro, împrumut fără dobândă, pentru a majora capitalul Telecredit. Împrumutul va fi rambursat din sumele încasate de Neagu din vânzarea Telecredit.

Familia Neagu va obține astfel o sumă netă de aproximativ 2,52 mil. Euro din vânzarea Telecredit. Adriana Neagu va rămâne cu o deținere de aproximativ 1,5%, iar Cătălin Neagu cu 18,5% din Telecredit în urma achiziției realizate de către fondul RC2.

Cătălin Neagu și-a început cariera în anul 1998 pe poziția de Marketing Officer în cadrul grupului Ana, controlat de omul de afaceri George Copos. Ulterior, în perioada 1999 – 2001, a trecut ca inspector financiar în cadrul Ministerului Finanțelor Publice.

În 2002, a intrat în sectorul privat al colectării creanțelor la compania cu servicii specializate KSI Kasolveniza România (acum EOS KSI România), unde a lucrat până în februarie 2006, când a decis să pornească pe cont propriu afacerea Top Factoring.

Limbile sale de lucru sunt româna și engleza.

Cătălin Neagu și-a făcut studiile la Facultatea de Management din cadrul Academiei de Studii Economice București în perioada 1992 – 1997. În perioada 2006 – 2009, acesta a urmat cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității Române de Științe și Arte „Gheorghe Cristea”.

 

Dentons desemnată firma de avocatură a anului în Europa

12 aprilie 2017 – Dentons a fost desemnată Firma de Avocatură a Anului în Europa în cadrul galei Chambers Europe Awards 2017. Este prima dată când Dentons primește această prestigioasă distincție la nivel european.

La acordarea premiului, editorul Chambers Europe a evidențiat extinderea globală a Dentons, capacitatea multijurisdicțională, viteza de răspuns la nevoile clienților și competențele solide în negocieri, precum și prezența consolidată a Firmei pe continent.

“Acest premiu reprezintă confirmarea fermă a strategiei noastre de a investi în cele mai bune talente și resurse din Europa și de a ne concentra pe furnizarea de servicii de înaltă calitate în întreaga regiune,” a spus Tomasz Dabrowski, CEO al Dentons în Europa, “Încă de la sfârșitul anului 2015, am deschis noi birouri în Italia, Luxembourg, Germania și Olanda iar în curând vom deschide și biroul din Georgia.”

Evan Lazar, Președintele Dentons în Europa, “Suntem deosebit de onorați de primirea acestui premiu deoarece este bazat pe feedback-ul clienților și colegilor noștri. Acest premiu nu semnifică  doar recunoașterea calității serviciilor juridice pe care le oferim, ci, de asemenea, reflectă încrederea de care se bucură Firma și avocații noștri în Europa.”

Premiile Chambers Europe sunt organizate de Chambers and Partners și recunosc activitatea firmelor de avocatură din Europa în baza cercetărilor pentru următoare ediție a ghidului Chambers Europe. Acestea nu privesc doar poziția pe piață a firmei, ci iau în considerare și realizările din anul precedent, inclusiv proiectele majore, dezvoltarea strategică impresionantă și excelența serviciilor pentru clientelă, cuantificată au ajutorul feedback-ului de la clienți.
Ceremonia a avut loc la Grosvenor House din Londra, vineri, 7 aprilie 2017.

About Dentons

Dentons este cea mai mare firmă de avocatură din lume, oferind servicii valoroase și de calitate clienților de pe întregul mapamond. Dentons este unul din liderii desemnați de Global Brand Acritas Elite Index, câștigător al BTI Client Service 30 Awards și recunoscut de importante publicații juridice și de afaceri pentru serviciile inovatoare furnizate clienților săi, inclusiv prin fondarea Nextlaw Labs și Nextlaw Global Referral Network. Abordarea policentrică a Dentons și talentul de clasă mondială confruntă status quo-ul, pentru a promova interesele clienților în comunitățile în care trăim și muncim. www.dentons.com

Captură site cu articolul publicat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 13 aprilie 2016 privind listarea afacerii RCS & RDS pe bursa de la București

Drumul de zece ani al afacerii RCS & RDS către bursă : Grupul de telecomunicații al lui Zoltan Teszari renunța în noiembrie 2007 la listarea unui pachet de 15% la Londra, în mai 2017 va bate la porțile bursei de la București pentru listarea în jurul a 25% din companie. Fondul american de hedging Eton Park, unul dintre acționarii minoritari care vrea să-și facă exitul din companie, a anunțat că se închide și că returnează banii investitorilor săi. Majorare de capital de circa 10 mil. euro și tranzacții de conversie în acțiuni ale lui Teszari și a altor acționari înaintea listării Digi Communications NV

Grupul de comunicații controlat de Zoltan Teszari a anunțat ieri oficial intenția sa de listare în luna mai pe bursa de la București, confirmând astfel informațiile publicate în premieră pe 13 aprilie 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO privind vânzarea a circa 25% din acțiuni pe piața bursieră locală.

Tranzacția vizează un pachet de acțiuni ale Digi Communications NV, noul nume sub care operează compania – mamă a RCS & RDS și a întregului grup de comunicații, care anterior se numea Cable Communications Systems NV. Digi Communications deține 96,1% din RCS & RDS, potrivit datelor disponibile în ultimul raport anual al companiei.

“DIGI, important furnizor de servicii de telecomunicații din România și Ungaria, anunță astăzi intenția de a lansa o ofertă publică inițială de acțiuni ordinare din clasa B către public, în România, și anumiți investitori instituționali și profesionali. DIGI intenționează să solicite admiterea Acțiunilor la tranzacționare pe Piața Reglementată la vedere operată de Bursa de Valori București în luna Mai 2017”, se arată în comunicatul companiei din 11 aprilie 2017.

Societatea intenționează să listeze cel puțin 25% din capitalul social subscris, presupunând că are loc exercitarea opțiunii de supra-alocare a 10% din acțiuni, imediat după admitere, precizează reprezentanții companiei.

Tranzacția constă în vânzarea unui pachet de acțiuni care va permite exitul unor acționari minoritari astfel încât compania nu va încasa bani în urma listării.

Pe bursa de la București, vor fi vândute acțiuni de clasa B, a căror valoare nominală este de 1 eurocent per titlu și conferă un drept de vot în timp ce acțiunile de clasa A ale Digi Communications au o valoare nominală de zece ori mai mare, adică de 10 eurocenți per titlu, și oferă 10 drepturi de vot.

Această împărțire a acțiunilor în două clase protejează poziția lui Zoltan Teszari, omul care controlează Digi Communications NV prin intermediul RCS Management. Deținătorii ambelor clase de acțiuni au aceleași drepturi la dividende, au mai precizat ieri reprezentanții companiei.

Conducerea companiei nu a anunțat până acum prețul pe acțiune ce va fi oferit investitorilor, însă surse din piață au estimat în aprilie 2016 pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO valoarea tranzacției în jurul a 500 mil. Euro.

„Ziua de astăzi marchează un moment istoric pentru DIGI Comunications N.V. și pentru economia românească, în general. În calitate de unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii de telecomunicații din România și Ungaria, intenția de listare la Bursa de Valori București este o oportunitate importantă pentru publicul românesc și va reprezenta o realizare de care vom fi foarte mândri. Investind în DIGI, investitorii obțin acces la un lider atractiv în industrie, cu o creștere structurală stabilă. Investitorii vor beneficia de expertiza echipei noastre de conducere și de o marcă cu o recunoaștere puternică pe piețele în care activăm și pe segmentele noastre de clienți. Consiliul de Administrație al Societății sprijină cu mândrie această etapă a dezvoltării noastre și așteaptă cu nerăbdare să lucreze cu acționarii viitori, în calitatea de societate cotată la bursă“, a declarat Serghei Bulgac, CEO al RCS & RDS și viitorul CEO al Digi Communications NV.

Managerii fondurilor de pensii și administratorii fondurilor de investiții, precum și investitori instituționali precum IFC sau BERD, vor avea ocazia de a-și completa portofoliile locale de investiții cu prima companie majoră de telecomunicații care vine pe bursă.

Tranzacția este intermediată de un sindicat format din Citigroup și Deutsche Bank, care acționează în calitate de Coordonatori Globali Comuni, și împreună cu BT Capital Partners S.A., BRD – Groupe Société Générale S.A., Société Générale S.A., Raiffeisen Bank S.A. și Wood & Company Financial Services, a.s. în calitate de Deținători Comuni ai Registrului de Subscrieri.

În cadrul procedurilor premergătoare listării, au avut loc la nivelul unor acționari tranzacții de schimburi de acțiuni Digi Communications NV, RCS Management și RCS & RDS.

În luna februarie, Digi Communications NV a convertit dividende plătibile către 2 acționari minoritari în credite pe termen scurt în valoare de 8,1 mil. Euro, cu scadența până pe 30 iunie și la un cost al dobânzii de 5% pe an.

În luna martie, Zoltan Teszari a schimbat un număr de 7,5 milioane de acțiuni RCS & RDS pentru 1.042 de acțiuni Digi Communications NV, conform raportului anual pe 2016 al companiei – mamă a RCS&RDS.

Tot în luna martie, acorduri de schimb de acțiuni au fost încheiate între Digi Communications NV și câțiva acționari minoritari ai RCS Management, prin care acționarii minoritari au schimbat 16.582 de acțiuni RCS Management cu 17.367.832 acțiuni RCS & RDS, precizează sursa citată.

De asemenea, pe 7 aprilie, board-ul companiei a fost autorizat să emită 99.494.060 acțiuni clasa A cu o valoare nominală de circa 9,95 mil. Euro, operațiune prin care capitalul social al companiei este majorat.

La 31 decembrie 2016, structura acționariatului Digi Communications NV era formată din RCS Management, care deținea 57,87% din acțiuni, Zoltan Teszari cu 4,6% din acțiuni, Carpathian Cable Investment Ltd cu 19,67%, Celest Limited Cipru cu 5,32%, Digi care deține 8,17% din propriul capital și alți acționari cu 4,38%, conform raportului anual al companiei – mamă a RCS & RDS.

În spatele vehiculului de investiții Carpathian Cable Investment Ltd ultimele date publice indică doi acționari – fondul american de hedging Eton Park care deține o treime din acest vehicul, și deci indirect o cotă de circa 6,8% din Digi Communications NV, celălalt acționar fiind britanicul Wayne Grant Quasha, cu două treimi din acțiunile Carpathian Cable Investment Ltd, și indirect cu circa 13,7% din Digi Communications NV.

Pe 23 martie, Eric Mindich, managerul fondului de hedging Eton Park, a anunțat că fondul va fi lichidat ca urmare a rezultatelor proaste din 2016, când activele fondului au scăzut cu 2 mld. Dolari până la nivelul de 7 mld. Dolari. În perioada de glorie a sa, Eton Park avea în 2011 în administrare active de 14 mld. Dolari, potrivit datelor publicate de către Reuters.

Eric Mindich a mai anunțat că intenționează să returneze circa 40% din banii investitorilor în fond până la finele lunii aprilie.

Acționarii din spatele Carpathian Cable Investment Ltd sunt, de altfel, cei mai importanți acționari minoritari ai Digi Communications NV, care așteaptă să își facă exitul în luna mai din afacerea controlată de Zoltan Teszari.

Zoltan Teszari este acționarul majoritar al grupului, și deci al Digi Communications NV, și va rămâne în această poziție și după listarea companiei pe bursă.

În legătură cu listarea pe bursă, Digi Communications NV, companie înregistrată în Olanda, își propune să mute sediul fiscal în România. Astfel, datorită nealinierii legislației fiscale românești la cea europeană, compania susține că se așteaptă ca emisiunea de obligațiuni de 350 mil. Euro cu maturitate în 2023 să devină subiectul unor taxe pe dobândă, estimările fiind că aproape 3,3 mil. Euro pe an vor fi tratate ca și cheltuieli cu dobânzile.

Anul trecut, compania – mamă a RCS & RDS și-a restructurat datoriile, printr-o emisiune de 350 mil.euro în luna octombrie plasată pe piețele externe la o dobândă de 5% pe an, prin care a fost plătită anticipat vechea emisiune din 2013, de 450 mil. Euro, contractată însă la o dobândă mai mare de 7,5%. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră în anul 2016 despre pregătirile RCS & RDS pentru lansarea noii emisiuni de obligațiuni.

Grupul și-a scăzut costurile de îndatorare beneficiind atât de o dobândă mai mică la obligațiunile vândute investitorilor, cât și de dobânzile mai bune oferite de bancheri. RCS & RDS a intrat astfel într-un acord global de împrumut în valoare de 1,687 mld. Lei (circa 375 mil. Euro). Refinanțarea datoriilor vechi ale grupului a avut în vedere reducerea expunerii la euro și mutarea noilor datorii în proporție majoritară către lei, valută în care sunt cele mai mari încasări ale grupului.

Grupul Digi Communications este format din Digi Communications NV, RCS & RDS și subsidiarele acestora. Operațiunile principale sunt grupate în RCS & RDS (în România), Digi T.S Kft în Ungaria, Digi Spania și Digi Italia.

Digi Communications a raportat pentru anul 2016 venituri de 842,8 mil. Euro, EBITDA ajustat de 263,3 mil. Euro și un profit net de 11,8 mil. Euro, conform raportului anual pe 2016.

Afacerile din România au generat în 2016 venituri de 612,7 mil. Euro, adică 72,7% din venituri totale, Ungaria fiind a doua piață cu venituri de 137,9 mil. Euro și o pondere de 16,4%, Spania cu 83 mil. Euro și circa 9,9% din veniturile totale, iar Italia aduce 9,2 mil. Euro grupului, respectiv 1,1% din veniturile totale.

 La finele anului trecut, grupul avea 13.400 de angajați.

Afacerea RCS&RDS a fost fondată în 1994, iar acum grupul construit în jurul său oferă cinci activități de bază – televiziune prin cablu, internet și date fixe, servicii de telecomunicații mobile, telefonie fixă și televiziune prin satelit de tip direct to home (DTH).

Compania s-a dezvoltat în cele două decenii prin creștere organică, combinată cu campanii de achiziție de operatori locali, finanțată atât din propriul numerar, cât și din credite bancare rostogolite periodic.

Pe piața locală, principalii săi competitori sunt Orange, Vodafone, Telekom România și UPC.

La nivel strategic, grupul este concentrat asupra operațiunilor din România și Ungaria, unde marca Digi are notorietate puternică printre consumatori, iar segmentul de extindere a portofoliului de operațiuni de telefonie mobilă este de asemenea în centrul planurilor sale de dezvoltare.

Grupul lui Teszari ajunge la 23 de ani de la înființare la bursă, după ce în noiembrie 2007 renunța la planul de listare a unui pachet de 15% din acțiuni pe bursa din Londra, tranzacție intermediată atunci de către băncile de investiții Morgan Stanley și UBS. Motivul invocat atunci a fost contextul de piață. Acum, peisajul în care a fost anunțată listarea este unul favorabil. Activitatea de listări pe bursele din Europa și întreaga regiune EMEIA este în creștere, în ciuda incertitudinii geopolitice, arată consultanții EY, care estimează că în primul trimestru al acestui an au avut loc la nivel global 369 de oferte publice care au atras 33,7 mld. dolari, marcând o creștere de 92% a numărului de IPO-uri și de 146% a capitalului atras, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. EY este auditor al rapoartelor financiare ale Digi Communications NV.

Pe bursa de la București, intrarea Digi Communications NV ar putea aduce cea mai mare listare a unei companii private locale și vine la mai puțin de jumătate de an după listarea MedLife în luna decembrie, tranzacție anunțată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe  2 octombrie 2016. Inițial, planurile de listare ale grupului lui Zoltan Teszari vizau al doilea semestru din 2016, însă ulterior tranzacția a fost amânată pentru trimestrul al doilea din 2017.

brd iris Main

Kruk poartă negocieri finale pentru achiziția portofoliului neperformant Iris de 329 mil. Euro al BRD. Investitorul polonez a cumpărat în România portofolii bancare neperformante de peste 1 mld. Euro valoare nominală în doi ani

 

Compania poloneză Kruk de administrare a datoriilor poartă negocierile finale privind achiziția portofoliului neperformant scos de către BRD la vânzare în luna octombrie a anului trecut, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția are numele de cod Iris.

BRD a ieșit la vânzare cu un portofoliu neperformant cu o valoare nominală de 329 mil. Euro, în cadrul primei tranzacții majore a subsidiarei Societe Generale pe piața locală de profil.

Tranzacția coordonată de către o echipă de consultanți PwC, condusă până în luna martie de către britanicul Jonathan Wheatley, a atras interesul principalilor jucători locali, precum Kruk, Kredyt Inkaso, APS, Deutsche Bank sau B2 Holding, susțin surse din piață, o parte din aceștia înaintând oferte angajante.

Semnarea contractului de achiziție al portofoliului este așteptată să aibă loc în perioada următoare.

Părțile implicate nu au fost disponibile pentru comentarii pe marginea tranzacției.

Portofoliul neperformant al BRD, format în special din credite corporate și IMM, cuprinde circa 2.500 de împrumuturi acordate unui număr de aproximativ 1.400 de clienți. Portofoliul neperformant este garantat cu un colateral de proprietăți imobiliare de circa 60 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Majoritatea împrumuturilor sunt în lei, dar în pachet se află și credite în euro, iar o parte foarte mică în dolari.

Creditele au o vechime considerabilă, portofoliul oferind opțiuni limitate de valorificare.

Kruk a arătat în ultimii doi ani un apetit de achiziții pe piața locală din ce în ce mai mare. Printre tranzacțiile relevante semnate în perioada 2015 – 2016 se numără tranzacția Henri, prin care investitorul polonez a cumpărat un portofoliu neperformant de circa 185 mil. Euro de la Piraeus Bank România la un discount de 93,5% față de valoarea nominală, pentru care a plătit deci aproximativ 12 mil. Euro, conform datelor făcute publice de către Kruk.

Kruk tranzactii NPL baza 624

În primăvara lui 2016, după un tipar asemănător, Kruk a semnat achiziția unui nou portofoliu neperformant de la Piraeus Bank România cu o valoare nominală de 162 mil. Euro (tranzacția Elisabeth), format din 57,2% credite retail și 42,8% credite corporate, pentru  un preț de circa 9 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cea mai mare achiziție locală a Kruk a fost realizată în 2016 când investitorul polonez a semnat alături de IFC achiziția unui portofoliu neperformant cu o valoare nominală de 597 mil. Euro, format din creanțe aparținând Bancpost,  creanțe ale Bancpost, ale ERB Retail Services IFN și ale ERB New Europe Funding II B.V. din Amsterdam. Pentru tranzacția Ursa, Kruk a anunțat că plătește 46 mil. Euro, iar partenerul său IFC că finanțează cu circa 20 mil. Euro achiziția.

Kruk s-a poziționat ca un veritabil cumpărător de serviciu pe portofoliile CEC Bank, așa cum APS și Deutsche Bank au fost perechea care a marcat cele mai importante achiziții de portofolii scoase la vânzare de către BCR.

În perioada 2015 – 2016, valoarea nominală a portofoliilor achiziționare de către Kruk în România trece de 1 mld. Euro, conform unor calcule ale jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Kruk este lider pe segmentul portofoliilor de credite de consum, însă în ultimii ani interesul polonezilor s-a mutat și spre portofoliile corporate, acolo unde jucători precum APS și Kredyt Inkaso își au centrul de greutate al propriilor portofolii locale.

Piața s-a aglomerat începând de anul trecut, după ce B2 Holding a intrat în România prin achiziția platformei bulgare de admnistrare de creanțe DCA, iar în acest an Top Factoring este în curs de a fi preluat de către suedezii de la Intrum Justitia, companie aflată într-o fuziune cu un alt gigant al sectorului de profil, Lindorff din Norvegia.

Rata creditelor neperformante a scăzut pe piața locală sub 10% în acest an, ca urmare a tranzacțiilor de anvergură din anii anteriori care au făcut din România cea mai mare și mai atractivă piață de profil din regiune pentru investitorii specializați în achiziția unor astfel de active.

O bună parte a acestor tranzacții de curățire a bilanțurilor netezește calea unor bănci chiar către exitul din România, dacă ne uităm la tranzacțiile anterioare cu portofolii ale Volksbank România și RBS Bank, iar apoi cele realizate de bănci grecești precum Piraeus sau Eurobank, care au demarat sau demarează tranzacții de vânzare de active la nivel local.

Kruk, unul dintre liderii din regiune de pe piața administrării portofoliilor de credite neperformante, a investit anul trecut 379 mil. Zloți (88 mil. Euro) în achiziția de astfel de active din România.

Achizițiile din România au o pondere de 29% din totalul investițiilor făcute de Kruk, piața locală fiind a doua ca mărime după cea din Polonia în portofoliul grupului.

De asemenea, veniturile obținute din portofoliile cumpărate de Kruk în România au fost în 2016 de 307 mil. Zloți (71 mil. Euro). Veniturile operaționale din România ale Kruk au crescut cu 21% anul trecut față de 2015.

Cea mai mare achiziție locală a fost investiția de 155 milioane zloți (circa 36 mil. Euro) a Kruk făcută alături de International Finance Corporation în preluarea portofoliului Eurobank cu o valoare nominală de 1,7 mld. Zloți (aproximativ 400 mil. Euro), precizează reprezentanții grupului.

Acțiunile Kruk sunt listate pe bursa de la Varșovia, unde capitalizarea de piață a companiei este de 4,817 mld. Zloți (1,137 mld. Euro).

Enel a finalizat astăzi achiziția pachetului de circa 13,6% din E-Distribuție Muntenia și Enel Energie Muntenia pentru care a plătit circa 400 mil. Euro. Italienii ajung la o participație de 78% din fosta perlă Electrica Muntenia Sud pentru care au plătit în total circa 1,25 mld.euro. Vânzarea fostei subsidiare Electrica a adus cei mai mulți bani în contul privatizărilor statului român, după cea a BCR. Achiziția Enel este cea mai mare tranzacție locală de la începutul anului și dă un impuls major pieței de fuziuni și achiziții din România

Gigantul italian din domeniul utilităților Enel a anunțat, astăzi, că a finalizat achiziția unui pachet de aproximativ 13,6% din capitalul E-Distribuție Muntenia și a Enel Energie Muntenia pentru un preț total de circa 400 mil. Euro. Vânzătorul este Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), care are în portofoliu pachete de acțiuni la companii care au fost privatizate, dar în care încă a rămas acționar.

După tranzacție, Enel Investment Holding BV, vehiculul de investiții controlat de Enel, și-a majorat participația în cele două companii de la 64,4% la aproximativ 78%.

Pe parcursul acestei tranzacţii, Enel a fost asistat de echipa Suciu Popa coordonată de Miruna Suciu şi Luminita Popa (Managing Partners), din care au mai facut parte avocaţii Dan Ciobanu (Partner), Roxana Fercală, Bogdan Ghera şi Mihai Cărăgui. „În acest proiect au participat aceiaşi avocati-cheie iniţial implicaţi în procesul de privatizare început în 2005 şi în separarea funcţională a activităţilor (conducând la dobândirea participaţiei majoritare de 64,4% a Enel in E-Distribuţie Muntenia S.A. şi Enel Energie Muntenia S.A.), precum şi în procedurile arbitrale în faţa ICC Paris”, precizează reprezentanții casei de avocatură Suciu Popa.

Prețul plătit în total de către Enel de la câștigarea licitației de privatizare în anul 2006 pentru fosta Electrica Muntenia Sud până acum se ridică la circa 1,25 mld. Euro, din care o parte au mers într-o majorare de capital, vânzarea fostei subsidiare Electrica aducând cei mai mulți bani în contul statului român până acum din istoria privatizărilor, după recordul obținut la BCR în urmă cu 12 ani, de 3,75 mld. Euro, din care la stat au ajuns peste 2,2 mld. euro pentru participația sa.

Statul român a încasat în anul 2004 o sumă de 669 mil. Euro pentru vânzarea direct a unei participații de 33% din Petrom, liderul pieței petroliere, și circa 440 mil. Euro din vânzarea unui pachet majoritar de acțiuni de peste 50% din acțiunile Electrica în 2014 prin intermediul unei listări duale pe bursele de la București și Londra.

Achiziția de astăzi este consecința exercitării clauzei put option de către SAPE în noiembrie 2012. Prin exercitarea clauzei put option, SAPE a cerut Enel să-I plătească circa 520 mil. Euro, sumă contestată de către grupul italian. După ce discuțiile dintre părți s-au încheiat cu un eșec în privința agreării unui preț pentru pachetul de acțiuni respectiv, SAPE a început în 2014 procedurile de arbitraj în fața Curții Internaționale de Arbitraj de la Paris, cerând pe lângă suma respectivă și circa 60 mil. Euro cu titlu de dobândă.

Pe 3 februarie, Tribunalul arbitral de la Paris a stabilit prețul de achiziție al participației aferent exercitării clauzei de put option la circa 400 mil. Euro, reducând suma cerută de către SAPE cu peste 100 mil. Euro și respingând cererile privind plata unei dobânzi.

Prețul stabilit de instanța de arbitraj este mai mic decât valoarea de 448 mil. Euro, recunoscută până acum în bilanțul consolidat al grupului Enel.

Achiziția majorează datoria financiară netă cu suma aferentă de 400 mil. Euro.

Tranzacția este compatibilă cu planul strategic 2017 – 2019 al grupului italian, prin care sunt prevăzute în jurul a 2 mld. Euro pentru achiziția pachetelor minoritare din companiile sale, pe lângă opțiunea unei posibile răscumpări de acțiuni.

În anul 2008, Enel a preluat un pachet de 64,4% din Electrica Muntenia Sud ca urmare a unui contract de privatizare semnat în iunie 2007. Apoi, ca urmare a separării operațiunilor de furnizare de electricitate de funcția de distribuție de energie electrică, afacerile Electrica Muntenia Sud au fost transferate pe două companii noi. Plata cu tot cu ajustările ulterioare de preț pentru pachetul de 64,4% a fost de aproximativ 850 mil. euro.

În contextul disputelor dintre Enel și statul român, compania italiană a demarat în 2014 un proces de vânzare la nivelul companiilor sale locale de distribuție și furnizare de energie pentru a-și putea reduce datoriile la nivel de grup, tranzacție la care a renunțat însă în anul 2015 după ce a ajuns la un acord cu bancherii pentru reducerea datoriilor grupului.

În România, Grupul Enel are în portofoliul său 2,8 milioane de clienţi prin reţeaua sa de furnizare şi distribuţie, iar Enel Green Power deţine şi operează centrale de producţie a energiei din surse regenerabile. A intrat în anul 2005 pe piața locală și acum are un set divers de operațiuni de la distribuție și vânzare de energie electrică până la producție de energie regenerabilă.

Pe piața de energie din România, Enel concurează cu Electrica, companie al cărei acționar principal este statul român, precum și cu concernul german E.ON, grupul francez Engie (ex-GDF Suez) și cehii de la CEZ.

Achiziția pachetului de 13,6% din cele două companii locale de către Enel pentru circa 400 mil. euro este cea mai mare tranzacție locală pe piața de fuziuni și achiziții din România de la începutul anului și cea mai mare tranzacție din piața locală de energie locală din ultimii trei ani, adică de la vânzarea pachetului majoritar al Electrica în vara anului 2014 încoace. În 2016, Allianz Capital a cumpărat un pachet de 30% din E.ON Distribuție România într-o tranzacție estimată în jurul a 250 mil. euro.

Piața de fuziuni și achiziții din România a fost în 2016 în medie de aproximativ 3,5 – 3,6 mld. euro, conform estimărilor firmelor de consultanță din cadrul Big Four.

NPL deals PwC Wheatley main

Omul din spatele celor mai mari tranzacții cu credite neperformante din România a plecat de la PwC la International Finance Corporation. Britanicul Jonathan Wheatley, care a coordonat vânzarea unor portofolii Volksbank, BCR, RBS, BRD de peste 6 mld. Euro valoare nominală totală, este noul șef pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord al DARP, programul prin care divizia Băncii Mondiale investește în achiziția de portofolii neperformante

Consultantul britanic Jonathan Wheatley, omul care a coordonat vânzarea unor portofolii bancare cu o valoare nominală totală de peste 6 mld. Euro pe piața din România, a plecat în luna martie de la PwC la International Finance Corporation, divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale.

Wheatley este liderul pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord al programului DARP (Distressed Assets Recovery Program), program prin care IFC este investitor și finanțator al achizițiilor de credite neperformante vândute de bănci, inclusiv în România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De exemplu, cea mai mare tranzacție de vânzare de credite neperformante de pe piața locală, tranzacția Tokyo, a fost finanțată de către IFC prin programul DARP, IFC făcând consorțiu alături de Deutsche Bank și APS la achiziția portofoliului neperformant de 1,1 mld. Euro valoare nominală, vândut de către BCR în decembrie 2015. Tot prin DARP, IFC a investit și în finanțarea tranzacției Ursa, prin care Eurobank a vândut un pachet de credite neperformante de 597 mil. Euro către Kruk și IFC.

Wheatley ex PwC IFC

Jonathan Wheatley, fost Senior Director și lider al echipei PwC pentru Europa Centrală și de Est dedicate consultanței în tranzacții din domeniul serviciilor financiare și cu portofolii bancare

Jonathan Wheatley a fost “arhitectul” pieței de tranzacții cu portofolii bancare din România, prin rolul pe care l-a jucat în coordonarea echipelor de consultanți PwC implicate în vânzarea unor astfel de active.

Wheatley a venit la PwC în 2012, iar din 2014 a coordonat grupul de consultanți PwC dedicați fuziunilor și achizițiilor de bănci, respectiv a vânzării de portofolii bancare din Europa Centrală și de Est, unde mandatele sale au cumulat peste 7,5 mld. Euro valoare nominală în ultimii ani.

Printre tranzacțiile de referință locale pe care le-a coordonat pe partea de vânzare se numără tranzacția Phoenix (de vânzare a portofoliului neperformant de 500 mil. Euro valoare nominală de către Volksbank România în 2014, tranzacție care a pregătit exitul austriecilor din România), tranzacția Shift prin care banca britanică Royal Bank of Scotland și-a făcut exitul din România prin vânzarea portofoliului performant de corporate (cu active de 260 mil. Euro) sau tranzacția Iris, prima de talie majoră a BRD care vinde un pachet de credite neperformante cu o valoare nominală de 329 mil. Euro.

Însă, Wheatley a modelat istoria pieței de profil prin seria de tranzacții de la BCR, unele dintre ele adevărate recorduri pentru Europa Centrală și de Est, care au atras în România fonduri de investiții globale precum Lone Star, Blackstone, Apollo, Fortress și multe altele.

Astfel, acesta și echipa sa au consiliat BCR în tranzacții precum Orion, de vânzare a unui portofoliu de 350 mil. Euro valoarea nominală, Saturn – cu un portofoliu neperformant de circa 430 mil. Euro sau Blue Lake, prin care anul trecut un portofoliu neperformant de 370 mil. Euro a ajuns la consorțiul format de EOS și norvegienii de la B2 Holding.

Tranzacția Neptun, prin care Erste a scos la vânzare în 2015 un portofoliu neperformant gigantic al BCR, de 2,7 mld. Euro valoare nominală, adică cea mai mare tranzacție de profil din regiune, s-a încheiat cu un eșec. În același an, a urmat tranzacția Tokyo, prin care o parte din activele fostei tranzacții Neptun au făcut parte din noul pachet scos la vânzare, a devenit cu o valoare transferată a creditelor neperformante de circa 1,1 mld. Euro cea mai mare tranzacția de profil din Europa Centrală și de Est, în contextul eșecului anterior al tranzacției Neptun.

Wheatley a coordonat tranzacții locale prin care portofolii bancare, performante și neperformante, cu o valoare nominală totală de peste 6 mld. euro, care au fost în derulare în ultimii 3 ani, potrivit datelor centralizate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pe piața de fuziuni și achiziții, echipa PwC a consiliat grupul portughez BCP la exitul din România din 2014, prin care a vândut banca locală Millennium către grupul ungar OTP pentru 39 mil. euro plus rambursarea liniilor intragrup.

Wheatley a coordonat și procesul de vânzare derulat de PwC la Top Factoring, tranzacție prin care compania suedeză Intrum Justitia cumpără pachetul de 100% din acțiunile companiei locale de administrare de datoriilor pentru un preț de 15 mil. Euro. Tranzacția a purtat numele de cod Rose, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Wheatley, 41 de ani, și-a început cariera la PwC în 1996 unde a lucrat până în 2004 ca manager în biroul din Londra pe zona de bănci și piețe de capital. În perioada 2004 – 2011, acesta a fost la RBS, fiind implicat către finele acestei perioade de integrarea achiziției ABN Amro în RBS. După ce a revenit la PwC în 2012, a făcut parte din echipa de consultanți ai RBS pentru tranzacția de exit din România, unde fosta ABN Amro România a fost vândută în două tranzacții în 2013 (portofoliul de clienți retail și serviciul de Royal Preffered Banking) și în (portofoliul de clienți corporate) 2014 către UniCredit. Wheatley vorbește engleza, franceza și spaniola, și are o diplomă a Kings College din Londra.

Jonathan Wheatley trece astfel din noua poziție de cealaltă parte a mesei, adică de la consultanța de vânzare la negocierile de achiziție din noua sa calitate de exponent al unui finanțator și cumpărător de anvergura IFC.

DARP este un program creat de IFC după declanșarea crizei financiare pentru a ajuta la curățirea bilanțurilor băncilor prin alocarea de resurse în vederea achiziției de active depreciate ale instituțiilor de credit. Prin DARP, IFC a anunțat că va contribui cu 1,55 mld. Dolari pentru trei ani și se așteaptă să mobilizeze circa 5 mld. Dolari de la investitori privați, fonduri de investiții și alte instituții financiare internaționale pentru acest scop.

CEC Bank a ieșit pe piață cu tranzacția de vânzare a unui portofoliu neperformant cu o valoare nominală de peste 300 mil. Lei

CEC Bank, bancă aflată în portofoliul statului român, a scos la vânzare un portofoliu neperfomant cu o valoare nominală de peste 300 mil. Lei (aproximativ 70 mil. Euro), pentru care a invitat investitorii interesați să depună oferte, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Portofoliul cuprinde atât credite garantate, cât și negarantate.

Banca de stat urmează să evalueze în această primăvară ofertele primite de la investitori și să selecteze un cumpărător, conform datelor disponibile din piață.

CEC Bank a tranzacționat și în anii anterior portofolii de credite neperformante, de valori mai mici față de cel scos acum pe piață. Compania poloneză Kruk de pe piața administrării datoriilor s-a poziționat ca unul dintre cei mai importanți cumpărător pe portofolii ale CEC Bank.

Un studiu recent al Deloitte, care analiza situația din 2015 a primelor zece bănci locale, situa CEC Bank pe poziția a doua după BCR cu o rată a creditelor neperformante de 17,5% în ansamblul portofoliului de credite, adică la o valoare de 519 mil. Euro.

Banca de stat a încheiat anul 2015 cu un profit de 10,99 mil. Lei, conform bilanțului făcut public de către Ministerul Finanțelor Publice.

CEC era poziționată la finele lui 2015 în primele șase bănci locale, cu un activ net bilanțier de 27,5 mld. Lei (circa 6,2 mld. Euro) și o cotă de piață de 7,3%.

Strategia băncii de stat este de a credita, cu precădere, sectorul IMM, agricultura și administrațiile publice locale.

Pe piața tranzacțiilor cu credite neperformante, concurența crește în contextul în care pe lângă APS, Kruk, EOS și Kredyt Inkaso, care au deja portofolii solide în administrare intră jucători cu forță financiară mare. Astfel, platforma poloneză de administrare a datoriilor GetBack a intrat în portofoliul fondului de investiții Abris Capital Partners. În anul 2016, norvegienii de la B2 Holding au intrat în România prin achiziția firmei bulgare DCA și, alături de EOS, au semnat achiziția portofoliului Blue Lake de la BCR.

În această săptămână, grupul suedez Intrum Justitia și-a anunțat intrarea în România prin achiziția platformei locale Top Factoring și este de așteptat să intre în cursa pentru achiziția de portofolii neperformante locale.

România a fost anul trecut cea mai dinamică piață de profil din regiune și a marcat vânzarea celui mai mare portofoliu din istoria pieței locale. Astfel, un consorțiu format de APS, Deutsche Bank și IFC au cumpărat portofoliul Tokyo de 1,1 mld. Euro valoare nominală de la BCR, prețul estimat al achiziției fiind în jurul a 150 mil. Euro.

Ca urmare a tranzacțiilor prin care BCR, Volksbank, Intesa, Piraeus Bank și Bancpost au vândut portofolii de valori semnificative în ultimii ani pentru a-și curăța bilanțurile sau a face exit din piață, rata creditelor neperformante a coborât în jurul pragului de 10%.

Prețul portofoliilor neperformante tranzacționate pe piața locală s-au scumpit în ultimii ani, afirmă investitorii în astfel de active. Reprezentanții APS spuneau, recent, că, de exemplu, pentru un portofoliu negarantat format din credite acordate persoanelor fizice se plătește în jurul a 40% din valoarea nominală a portofoliului.

Pentru acest an, datele Deloitte, confirmate de unii investitori locali, indică o piață a tranzacțiilor cu credite neperformante de 1,5 – 2 mld. euro.

Grupul german Linde își consolidează poziția de lider al pieței locale de gaze industriale prin achizițiile ITO Industries și Rodmir Expert

Linde Gaz România, liderul pieței locale de gaze industriale, a anunțat astăzi că a finalizat achiziția ITO Industries International şi a Rodmir Expert.

Cumpărătorul nu a făcut publică valoarea tranzacțiilor.

Tranzacţia se concentrează pe operaţiunile legate de gazele industriale din câteva din locaţiile din România, și anume Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Oradea, Târgu Mureş, Hunedoara şi Ploieşti, precizează Linde.

Rodmir şi ITO furnizează gaze clienţilor din sectorul de retail.

Odată cu această achiziţie, Linde urmăreşte să mărească oferta de produse şi servicii oferite şi să se adreseze clienţilor din toate categoriile în România.

“Această tranzacţie întăreşte succesul afacerii noastre aflată în continuă creştere în România. Reprezintă angajamentul nostru de a investi în continuare în regiune”, a spus Ciprian Islai, Director General al Linde Gaz România.

ITO Industries International a funcționat ca subsidiară locală a grupului german Buse. În 2012, Dan Niță, primarul comunei Miroslava din județul Iași, anunța începutul lucrărilor la prima fabrică de gaze industriale din județ, investiție a ITO Industries International.

ITO Industries International a raportat pentru anul 2015 o cifră de afaceri de 13,39 mil. Lei (3 mil. Euro) și o pierdere de 0,3 mil. Lei (0,07 mil. Euro) la un număr mediu de 39 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public.

“Suntem încântaţi să ne alăturăm Grupului Linde şi urmărim să continuăm furnizarea la cele mai înalte standarde de calitate, servicii şi produse de încredere clienţilor noştri. Ei vor beneficia din această tranzacţie acum că vom putea livra o gamă chiar mai variată de produse şi servicii într-un timp mai scurt”, a spus Iuliana Arșinel,  Director General ITO Industries International.

Cealaltă achiziție a Linde Gaz, Rodmir Expert a raportat pentru 2015 o pierdere de 1,9 mil. Lei (0,4 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 3,99 mil. Lei (0,89 mil. Euro) la un număr de 13 angajați.

Rodmir Expert este o afacere înființată în anul 1996, care s-a concentrat ulterior pe extinderea în țară, înființând sucursale la Constanța (2000), Brașov (2002), Târgoviște (2005), iar în 2007 la Marghita (județul Bihor).

Compania cu capital românesc și-a concentrat în 2004 investițiile asupra depozitului și fabricii de acetilenă de pe platforma IMGB din Capitală.

Apoi, Rodmir Expert a intrat în insolvență, BDO Business Restructuring fiind numit administrator judiciar al companiei, care a propus un plan de reorganizare ce prevedea atragerea unui investitor pentru salvarea companiei.

Linde Gaz România, liderul pieței locale de gaze industriale, este o afacere profitabilă, cu un profit net de 94,9 mil. Lei (21,3 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 545,7 mil. Lei (122,9 mil. Euro) și un număr de 453 de angajați.

Linde Gas a intrat pe piaţa de gaze tehnice din România în 1996 formând o societate mixtă împreună cu UMT. În 1998, grupul german a devenit asociat unic, după ce a reușit să pună mâna pe pachetul integral de acțiuni al companiei.

În primii cinci ani de dezvoltare în România, Linde a construit staţia de îmbuteliere din Timişoara (1997), a modernizat instalaţiile de separare a aerului din Timişoara, Brazi şi Cluj, a fuzionat cu compania competitoare AGA (2000), formându-şi în acelaşi timp o reţea de parteneri de distribuţie în toate oraşele importante din România.

Începând cu anul 2000 Linde şi-a diversificat punctele de producţie prin construirea unor fabrici de acetilenă în Timişoara şi Galaţi, şi a unei staţii de îmbuteliere hidrogen la Râmnicu Vâlcea, potrivit informațiilor prezentate de către companie.

Odată cu investiţia în fabrica de separare a aerului de la Râmnicu Vâlcea în anul 2003, Linde Gaz România şi-a redistribuit capacităţile de producţie, situându-le în locaţii strategice, în apropierea clienţilor importanţi, închizându-le pe unele vechi, neperfomante şi deschizând altele noi, care să eficientizeze activitate de producţie şi distribuţie.

A urmat apoi fabrica de separare a aerului de la Oţelu Roşu în anul 2008. Astfel acoperirea naţională garantează livrări prompte şi sigure celor peste 10.000 clienţi, în toate locaţiile acestora şi la orice volum necesar.

În completarea activităților de producție şi distribuție gaze industriale și a echipamentelor aferente utilizării lor, Linde Gaz Romania a cumpărat în 2012 firma Oxigen Plus, afacere în care acționar era antreprenorul Ludovic Robert, unul dintre fondatorii grupului A&D Pharma.

La nivel de grup, Linde a înregistrat în 2016 venituri de 16,948 mld. Euro și un profit operational de 4,098 mld euro la un număr de 59.715 angajați. Capitalizarea bursieră a grupului german Linde era 28,97 mld. Euro la finele anului trecut.

Pe piața locală, alături de Linde activează operatori precum Air Liquide sau Messer România Gaz.

Cristian Dincă, fondatorul și proprietarul afacerii DCS Plus. Sursă foto: DCS Plus.

Fondul de investiții Credo Ventures preia un pachet de acțiuni minoritar în dcs plus. Afacerea lui Cristian Dincă a atras în ultimii doi ani 6,2 mil. Dolari în runde de finanțare de la Earlybird și Credo Ventures pentru a intra pe piețe noi la nivel global. Van Campen Liem a asigurat consultanța dcs plus în tranzacția prin care au intrat bani proaspeți în companie

dcs plus, lider în domeniul tehnologiei pentru industria de turism, a anunțat că a primit o finanțare din partea fondului de investiții Credo Ventures.

Credo Ventures s-a alăturat investitorului precedent – Earlybird Venture Capital – un fond european de investiții de capital – care a investit în dcs plus în 2015. Astfel, investițiile acumulate de companie de la investitori se ridică la 6,2 mil. dolari. Valoarea rundei de finanțare atrase de la Credo Ventures nu a fost făcută publică, la fel ca și în cazul Earlybird în 2015.

“Segmentul de tehnologie pentru industria de turism a avut o creștere substanțială în ultimii ani, reflectând faptul că această industrie reprezintă aproximativ 10% din PIB-ul mondial și este responsabilă pentru un număr similar de locuri de muncă. În mod surprinzător, acest sector este extrem de fragmentat și chiar ineficient din perspectiva consumatorilor. Credem cu tărie că dcs plus a dezvoltat o serie de produse software foarte stabile si, pe lângă faptul că are potențial să devină lider global în furnizarea de software pentru turism, poate de asemenea să transforme piața intr-una mai eficientă și mai transparentă pentru persoanele care călătoresc”, a spus Ondrej Bartos, Partener Credo Ventures.

“Această investiție va deschide noi oportunități pentru dcs plus și ne va permite să dezvoltam mai multe produse și servicii inovatoare pentru un număr mai mare companii. Pregătim deja lansarea unor tehnologii care pot schimba regulile jocului în industria de turism”, a spus Cristian Dincă, Director General Executiv și fondator al dcs plus.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO care este pachetul deținut de către cele două fonduri de investiții în dcs plus, Cristian Dincă a precizat că este vorba de o participație minoritară, fără să dea alte detalii.

“În prezent, sectorul de travel tech pe zona de corporații prezintă una dintre cele mai mari evoluții în industria turismului global. Noua infuzie de capital va permite dcs plus sa răspundă si mai bine nevoilor și provocărilor care vin din partea TMC-urilor (companiilor de travel management) globale, prin lansarea  de noi platforme tehnologice pentru acest segment. Soluțiile dcs plus vor simplifica fluxul de rezervare și vor îmbunătăți experiența celor care călătoresc în scop de business” a adăugat Dan Lupu, Partener Earlybird Venture Capital și membru în Consiliul Director al dcs plus.

De asemenea, prin această finanțare dcs plus se va putea extinde pe piețe noi mult mai rapid. “Avem în plan să consolidăm prezența companiei pe piețele existente, dar si extinderea operațiunilor în regiuni noi.  Zonele noastre de interes pentru perioada următoare sunt de Orientul Mijlociu, Africa Centrală și de Nord și Asia de Sud-Est – acestea fiind regiuni cheie, pline de oportunități și cu un apetit sporit pentru tehnologii de turism scalabile” a mai adăugat Cristian Dincă.

Primul pas în această strategie de expansiune este deschiderea unui birou în Dubai, în al doilea trimestru al anului 2017. Deschiderea noului birou va permite dcs plus să serviseze și mai bine agențiile de turism din țările CCG. Începând cu 2016, dcs plus a avut prezența mai puternică în regiune, iar câteva din cele mai mari agenții din zonă s-au alăturat portofoliului de clienți existenți.

Tranzacția prin care dcs plus a atras bani proaspeți de la Credo Ventures a fost finalizată pe 24 martie.

Van Campen Liem a asigurat consultanța dcs plus în tranzacție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În aprilie 2015, Credo Ventures anunța închiderea celui de-al doilea său fond de investiții, cu o capitalizare de 34 mil. Euro, dedicate investițiilor în Europa Centrală și de Est, potrivit Techcrunch.com.

Ondrej Bartos, co-fondator al Credo Ventures, afirma în urmă cu un an, conform sursei citate, că tichetele de investiție din noul fond ridicat, Credo 2, vor fi între 50.000 euro și până la 6 mil. Euro.

Credo Ventures a fost fondat în 2010 și are sediul la Praga.

Cristian Dincă, acționarul majoritar al dcs plus, a fondat compania în 2002 pe când era încă student la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii din București.

BayWa face public prețul achiziției a două silozuri Cargill din România, tranzacție încheiată în 2016. Tranzacția locală cu grupul american i-a costat pe germani 1,8 mil. Euro

Tranzacția prin care grupul german BayWa a preluat anul trecut două silozuri în România de la concernul american Cargill s-a ridicat la 1,85 mil. Euro, conform datelor făcute publice de către cumpărător în raportul anual.

Tranzacția a fost anunțată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 4 mai 2016.

BayWa a preluat la 1 iunie 2016 operarea celor două silozuri printr-o achiziție de active. La 28 septembrie, BayWa a preluat Cargill Cereale.

“Costul achiziției activelor nete a ajuns la 1,85 mil. euro”, scriu reprezentanții BayWa în raportul anual al companiei, unde menționează că tranzacția s-a derulat prin intermediul BayWa Agri România SRL.

Tranzacția legată de achiziția acțiunilor s-a ridicat la 0,063 mil. Euro, precizează grupul german.

BayWa și-a majorat participația la BayWa Agri România până la 98,8% după achiziția unui pachet de 8,8% pe 4 mai 2016.

”Cargill poate confirma că a ajuns la o înțelegere pentru vânzarea silozului de la Călărași către Nutrisoya, iar silozurile din Balaci și Căzănești către BayWa. Ambii cumpărători vor prelua silozurile și angajații odată ce vânzarea va fi completă, acest lucru fiind așteptat să se întâmple până la sfârșitul lunii mai 2016”, declarau în mai 2016 pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Cargill.

Silozul de la Căzănești (județul Ialomița) dispune de o capacitate totală de 25.000 de tone, din care siloz de 10.000 tone, respectiv magazie de 15.000 tone. Facilitățile din comuna Balaci (județul Teleorman) au o capacitate totală de 17.200 tone, din care siloz de 8.200 de tone și magazie de 9.000 tone, conform datelor publicate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Grupul german BayWa este concentrat pe extinderea portofoliului local prin achiziții.

În 2015, BayWa a cumpărat 90% din acțiunile casei locale de comerț Patberg International S.R.L., redenumite ulterior BayWa Agri Romania SRL, pentru un preț total de achiziție de 1,192 mil. euro, conform raportului anual al companiei germane.

BayWa mai deține în România 100% din acțiunile RWA Raiffeisen Agro Romania SRL din Orțișoara, 99% din acțiunile firmei Park Eolian Limanu din Sibiu, respectiv 75,3% din acțiunile firmei Puterea Verde SRL din Sibiu, din domeniul energiei eoliene.

Pentru anul trecut, grupul BayWa a afișat un profit net consolidat de 52,7 mil. euro la venituri totale de 15,4 mld. euro.

Agricover Credit a prelungit cu 2 ani un acord de împrumut de 100 mil. Lei de la Eximbank pentru finanțări alocate fermierilor

EximBank și Agricover Credit, prima institutie financiară non-bancară specializată exclusiv pe finanțarea agriculturii, au agreat prelungirea pentru o perioadă de încă 24 de luni a acordului de împrumut în valoare de 100 de milioane de lei încheiat în 2015 pentru asigurarea resurselor necesare dezvoltării de noi produse și servicii financiare inovatoare destinate fermierilor.

”Agricultura reprezintă unul dintre domeniile economice prioritare în acest moment și EximBank poate juca un rol important în susținerea proiectelor ce contribuie la creșterea competitivității în domeniu. Modernizarea acestui sector poate genera profituri, locuri de muncă și creștere economică, iar, prin continuarea parteneriatului cu Agricover, putem susține mai departe consolidarea agribusiness-ului românesc. Credem că împreună cu echipa Agricover Credit IFN, care deține expertiza în relația cu fermierii, putem asigura agricultorilor – inclusiv micilor fermieri –  resursele financiare pentru dezvoltarea mai multor afaceri de succes în agricultura românească”, a declarat Traian Halalai, președintele executiv al EximBank.

EximBank și Agricover Credit au încheiat primul acord de finanțare în 2013, banca acordând societății un împrumut  în valoare de 70 de milioane de lei (peste 15,5 milioane de euro).

Agricover Credit reprezintă Divizia de Agri-Finance a Grupului Agricover care, prin modelul său de business puternic integrat,  oferă soluții specializate pentru dezvoltarea afacerilor fermierilor din România. Agricover Credit oferă produse financiare inovatoare fermierilor din sectoarele vegetal şi zootehnic, prin intermediul unei echipe comerciale mobile, formată din consultanți financiari care acopera întreg teritoriul țării.

”Dezvoltarea de noi soluții de finanțare specializate care să susțină creșterea performanței fermierilor reprezintă o preocupare constantă a Agricover. Anul acesta ne propunem extinderea portofoliului de produse în segmentul investițiilor, precum și construirea de produse specializate pentru a răspunde simplu și rapid nevoilor de finanțare a fermierilor medii și mici. Avem resursele necesare pentru a acoperi cererea de finanțare în creștere a fermierilor români, iar parteneriatul cu EximBank ne ajută în atingerea acestor obiective.” a declarat Robert Rekkers, directorul general al Agricover Credit IFN.

Agricover Credit IFN este prima instituție financiară românească specializată în finanțarea sectorului agricol. Compania oferă atât finanțare pentru capital de lucru pe termen scurt, cât şi credite de investiții pe termen mediu si lung fermierilor din sectorul vegetal și zootehnic.

Agricover Credit, parte a grupului Agricover deținut de iranianul Jabbar Kanani, a acordat anul trecut credite în valoare de 988 mil. lei şi a înregistrat un profit net de peste 22 milioane de lei, în creştere cu 28% faţă de anul 2015. Numărul clienţilor activi in 2016 a ajuns la 1900, în creștere cu 12% față de anul anterior

Deloitte piata M&A_Q1 2017 Main

Deloitte: Piața locală de fuziuni și achiziții în primul trimestru a crescut cu 11% până la 368 mil. Euro. Achiziția Casa Pariurilor pentru 51 mil. Euro de către fondul de investiții Penta, cea mai mare tranzacție din primele trei luni ale anului

Primul trimestru din 2017 a adus o corecție pe piața locală de fuziuni și achiziții (M&A), în care au devenit publice 28 de tranzacții semnificative cu o valoare anunțată de 368 milioane de euro, după ce în ultimul trimestru din 2016, valoarea tranzacțiilor atinsese un record.

Față de trimestrul I al anului trecut, numărul de tranzacții a crescut cu 40%, în timp ce valoarea a crescut cu 11%. Față de trimestrul anterior, volumul tranzacțiilor a scăzut cu 10%, iar valoarea tranzacțiilor s-a înjumătățit, chiar și fără a lua în considerare cele două mega-tranzacții ale trimestrului IV (Mid Europa – Profi și Asahi – Ursus Breweries).

“Piața de fuziuni și achiziții traversează o perioadă propice, iar primul trimestru a fost în linie cu așteptările noastre. În continuare, estimăm că, la nivelul întregului an, activitatea la nivelul pieței să fie la fel de intensă comparativ cu 2016, având în vedere rezultatele în creștere ale companiilor din toate domeniile de activitate cât și un interes mare al fondurilor de investiții pentru România”, a spus Ioana Filipescu, partener consultanță în fuziuni și achiziții Deloitte România.

Cea mai mare tranzacție din primul trimestru a fost achiziția de către Fortuna Entertainment Group a Hattrick Sports Group, prezent în România prin Casa Pariurilor. După estimările noastre valoarea componentei românești a achiziției a fost de 51 milioane euro. În cadrul tranzacției, Deloitte a realizat due diligence pentru cumpărător. A doua tranzacție după valoare a fost preluarea și majorarea de capital de 50 milioane euro a City Insurance de către fondul specializat Berlin London Beteiligungs. Podiumul este completat de achiziția depozitului de la Oarja de către Globalworth Real Estate, care a plătit 42,5 milioane euro pentru a intra în posesia spațiilor.

Valoarea medie a unei tranzacții a fost de 25 milioane euro în primul trimestru, similar cu cea din trimestrele precedente, dar sub nivelul din trimestrul IV 2016. Dacă luăm în considerare tranzacțiile ale căror valori nu au fost făcute publice, Deloitte estimează că piața de tranzacții de fuziuni și achiziții din România a fost de 370-500 milioane euro în primele trei luni ale anului 2017.

În această perioadă, echipa de Corporate Finance a Deloitte a încheiat cu succes negocierile privind vânzarea afacerilor de brutărie proaspătă ale GoodMills unui grup de 18 cumpărători locali și are în lucru o serie de tranzacții, în diferite stadii de execuție, atât de partea vânzătorului, cât și de partea cumpărătorului.

apsGraficMain

APS spune că vizează minim două portofolii corporate cu o valoare de peste 500 mil. Euro și este interesat de achiziția unei bănci alături de fonduri de investiții, nu de preluarea altor operatori din piața administrării datoriilor

APS, firma de administrare a datoriilor deținută de către cehul Martin Machon, are în planurile sale pentru România achiziția a minim două portofolii neperformante corporate cu o valoare nominală de peste 500 mil. Euro.

Pentru acest an, reprezentanții APS estimează că portofoliile neperformante ce vor fi vândute în acest an ar putea ajunge la o valoare nominală totală de 1,5 – 2 mld. Euro.

APS a ajuns după 10 ani de la intrarea pe piața locală să administreze portofolii neperformante cu o valoare nominală de 3,4 mld. Euro, după ce a cumpărat 70 – 80% din activele de acest fel scoase la vânzare de către bănci.

„Împreună cu investitorii parteneri, APS a investit, timp de 10 ani, 80% din fondurile disponibile pe piața din România”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Robert Machidon, director general APS România.

Compania cehă nu este interesată de achiziția unui operator de pe piața locală a administrării datoriilor, deși în trecut s-a uitat la o astfel de opțiune. În schimb, APS ridică miza și susține că este interesată să cumpere o bancă în România alături de alți parteneri de investiții.

Strategia de investiții a APS a vizat până acum achiziții de active și de portofolii bancare în formulă de consorțiu alături de investitori de talie mare, cu forță financiară.

APS a lucrat până acum strâns cu Deutsche Bank la achiziția de portofolii neperformante de la BCR, cu fondul de investiții AnaCap la cumpărarea unor portofolii neperformante, printre care și cel de la Volksbank din vara lui 2014, respectiv alături de IFC din cadrul Băncii Mondiale la achiziții mai recente, cum este cazul tranzacției Tokyo (de la BCR).

De asemenea, compania cehă a făcut parte în 2015 din echipa formată de fondul american de investiții Lone Star pentru achiziția portofoliului neperformant Neptun de la BCR, cu o valoare nominală de 2,7 mld. Euro, tranzacție care a eșuat în faza finală.

Dintre partenerii APS, Deutsche Bank a depus în 2005 ofertă pentru achiziția BCR, fără să ajungă printre finaliști, iar banca germană a mai făcut o încercare ulterior în 2009 să preia RBS Bank România. AnaCap însă, în 2011 a depus ofertă pentru Carpatica, iar în 2015 s-ar fi numărat printre fondurile de investiții care s-a uitat la procesul de vânzare al Piraeus Bank România, proces la care banca – mamă a renunțat după primirea unei oferte finale de la JC Flowers, susțin surse din piața financiară.

AnaCap a dat semnale în mod repetat că este interesat de achiziția unei bănci în România, iar banca centrală a arătat în ultimii ani deschidere către intrarea fondurilor de investiții pe piața bancară în momente precum preluarea în 2016 a Carpatica de către Axxess Capital sau a planului JC Flowers din 2015 de a cumpăra la pachet Carpatica și Piraeus Bank România, plan eșuat în cele din urmă.

“În acest moment, nu suntem implicați în proceduri de achiziție a unei bănci din România. Avem fonduri să cumpărăm o bancă”, a răspuns unei întrebări adresate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Victor Angelescu, director regional pentru Europa de Sud – Est în cadrul APS Holding.

APS spune că are la dispoziție fonduri proprii de aproximativ 200 mil. Euro.

România este principala piață a APS Holding, care are operațiuni în mai multe piețe din regiune și, recent, a intrat pe piața din Vietnam.

După ce a intrat în 2007 cu o operațiune greenfield în România, în anul 2011 APS a cumpărat alături de Slavia Capital divizia de finanțare persoane fizice a KBC Consumer Finance România, iar în 2012 alături de Slavia Capital a preluat Auto Trade Leasing IFN România, redenumit Asset Leasing IFN.

APS România a ajuns în 2016 la o cifră de afaceri de 14,41 mil. Euro, în creștere cu circa 35% față de anul anterior. În ultimii trei ani, afacerile APS România au crescut de peste 3,6 ori, reflectând evoluția tranzacțiilor cu credite neperformante.

În 2012, APS avea în administrare 19 portofolii cu valoare nominală totală de 0,49 mld. Euro, iar în patru ani a ajuns să administreze 41 de portofolii cu o valoare nominală totală, de aproape 7 ori mai mare față de valoarea din 2012. Ca structură, peste 85% din portofoliile locale administrate de APS sunt corporate.

Cea mai mare tranzacție realizată în istoria pieței locale de profil a fost tranzacția Tokyo prin care APS, Deutsche Bank și IFC au preluat în 2016 un portofoliu neperformant de la BCR cu o valoare nominală de circa 1,1 mld. Euro. Prețul de achiziție nu a fost dezvăluit, însă este estimat în jurul a 150 mil. Euro, valoare ce depășește cu mult prețul de achiziție a unor bănci vândute în ultimii ani precum Millennium sau Carpatica.

Pe 3 aprilie, suedezii de la Intrum Justitia și-au anunțat intrarea pe piața din România prin achiziția Top Factoring în cadrul unei tranzacții cu o valoare totală de 25 mil. Euro, intrare care cuplată cu intrarea norvegienilor de la B2 Holding în 2016 tot printr-o achiziție semnalează o creștere a concurenței pe o piață a creditelor neperformante, a cărei pondere a scăzut sub 10% din volumul total de credite bancare.

Creșterea anvergurii tranzacțiilor locale cu credite neperformante a atras un interes din ce în mai mare din partea investitorilor mari din piața de profil.

În ultimii doi ani, a crescut piața portofoliilor tranzacționate, au intrat jucători noi în sector pe lângă APS, Kruk, EOS, Kredyt Inkaso, iar prețurile de achiziție a portofoliilor au crescut.

Acum prețul de achiziție este de circa 40% din valoarea nominală pentru credite neperformante negarantate ale persoanelor fizice, în condițiile în care în anii anteriori investitorii puteau convinge vânzătorii să le acorde discount-uri și de peste 70 sau 90% în cazul anumitor portofolii.

Ca tendință, reprezentanții APS afirmă că se așteaptă ca rata creditelor neperformante după ce va ajunge la 6 – 7% la nivel de piață să urce din nou spre 10 – 11%, datorită mentalității diferite existente la nivel local comparativ cu alte piețe.

Alexandru Retevoescu, Partener RTPR Allen & Overy. Sursă foto : RTPR Allen & Overy.

Un sindicat format din 6 bănci a acordat o refinanțare la nivel regional de 167 mil. Euro către Sperhead International, proprietarul unui portofoliu agricol de peste 16.000 hectare în România. O echipă de avocați RTPR Allen & Overy condusă de partenerul Alexandru Retevoescu a asistat local pe finanțator. Rothschild și avocații CMS Cameron Mc Kenna au lucrat cu Sperhead International

Firma de avocatură Allen & Overy, care face parte din elita londoneză supranumită Magic Circle, a oferit consultanţă băncilor finanțatoare în legătură cu un împrumut de refinanțare acordat P&P Spearhead, un grup ce activează în sectorul agricol în Europa Centrală și de Est.

Aranjorii principali desemnați ai refinanțării au fost Erste Group Bank AG, ING Bank N.V., Raiffeisen Bank Polska S.A., Bank BGŻ BNP Paribas S.A., Bank Zachodni WBK S.A. (membră a Grupului Santander) și Powszechna Kasa Oszczędności Bank Polski S.A.

Echipa RTPR Allen & Overy a fost condusă de Alexandru Retevoescu, Partner, care a fost asistat de către Ianita Tui (Senior Associate), Bianca Eremia (Associate) și Bogdan Cordoș (Associate) și alți avocați juniori. Echipa Allen & Overy a fost coordonată de Attila Csongrady, Counsel în biroul din Bratislava și, pe lângă echipa din București, a inclus echipe de avocați din birourile din Bratislava, Praga și Varșovia, conform unui comunicat transmis de casa de avocatură.

Attila K Csongrady, Counsel în departamentul de Banking & Finance a declarat: „Suntem încântați că am făcut parte dintr-o altă finanțare de succes în Europa Centrală și de Est și că am ajutat un business atât de important cu operațiuni în regiune să își simplifice finanțarea la nivel de grup. Amploarea rețelei noastre regionale ne diferențiază cu adevărat și piața a perceput acest lucru.”

„Suntem onorați că am asistat unele dintre cele mai mari bănci din Europa Centrală și de Est la realizarea acestei tranzacții care a ridicat aspecte juridice complexe care au fost rezolvate într-un mod favorabil pentru ambele părți și finanțarea a putut fi accesată într-un termen extrem de scurt. Este o nouă recunoaștere a valorii practicii noastre de banking & finance la nivel regional și o dovadă că în mod constant clienții ne încredințează multe dintre cele mai proeminente și complexe tranzacții”, a spus Alexandru Retevoescu, unul dintre partenerii fondatori ai RTPR.

Retevoescu coordonează practica de Finanțe & Bănci a RTPR Allen & Overy și este unul dintre partenerii fondatori de al cărui nume se leagă însăși marca RTPR.

Pe 20 martie, Sperhead International a anunțat că a finalizat o refinanțare la nivel de grup, care cuprinde împrumuturi și facilități de credit netrase, cu scopul de a susține operațiunile existente și inițiativele de creștere. Compania are operațiuni în agricultură în Marea Britanie, Polonia, Cehia, România și Slovacia.

Sperhead a semnat un credit sindicalizat de 167 mil. Euro, disponibil în mai multe valute – ale țărilor în care deține operațiuni – din care o parte în lei, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În cadrul tranzacției de rearanjare a structurii de finanțare, ING Bank Londra a pus în baza contractului de credit semnat pe 14 martie ipoteci pe acțiunile Agrinatura SRL, Agrifarm Aliprod, precum și pe alte active locale ale Sperhead International, valoarea obligațiilor garantate fiind de 265,5 mil. Euro.

Sperhead International a lucrat în tranzacția de refinanțare cu banca de investiții Rothschild și cu avocații firmei britanice CMS Cameron McKenna.

Sperhead International are un portofoliu în agricultură de circa 85.000 hectare, din care în România de 16.500 hectare, conform informațiilor prezentate pe propriul site.

Grupul Sperhead International, aflat în portofoliul fondului de investiții Paine Schwartz Partners, a cumpărat în 2008 pachetul de 70% din Agrinatura, după care și-a extins operațiunile cu noi achiziții în sudul țării, vizate fiind terenuri și active din județele Teleorman și Dolj. Investitorul străin controlează mai multe companii locale precum Agrinatura, Agrifarm Aliprod, Silosud sau Agronica, cu sediul la Alexandria (județul Teleorman).

Schoenherr, premiată de Global Arbitration Review pentru performanțe impresionante în 2016

Firma de avocatură Schoenherr, unul dintre cei mai puternici jucători din avocatura de business în Europa Centrală și de Est, a fost numită „Echipa de Arbitraj Internațional care a impresionat anul trecut” (trad. – ”The International Arbitration Practice that Impressed in the Past Year”), de către prestigioasa publicație Global Arbitration Review („GAR”). Premiul a fost decernat în cadrul ceremoniei anuale GAR Awards, organizată la Milano în data de 29 martie, 2017.

Echipa Schoenherr care a ridicat premiul a fost alcătuită din Anne-Karin Grill (partener, Austria), Silvia Opriş (partener local, România), Jelena Bezarević Pajić (partener local, Serbia), Nataša Lalatović Đorđević (partener local, Serbia) și Leon Kopecký (counsel, Austria).

”Vedem acest premiu, acordat de una dintre cele mai prestigioase publicații de specialitate, ca o recunoaștere a efortului depus de echipa Schoenherr în acest domeniu sofisticat. Sunt onorată să fac parte din această echipă multi-jurisdicțională, care mai are încă foarte multe de arătat”, a declarat Silvia Opriș.

Practica de soluționare a disputelor, relansată de către Schoenherr în urmă cu mai puțin de trei ani, a clădit un palmares impresionant în dosarele de arbitraj comercial și investițional. În România, Schoenherr reprezintă clienți de anvergură în dosare sofisticate de arbitraj, atât la nivel local cât și la nivel internațional.

Global Arbitration Review este un jurnal internațional specializat în arbitraj, publicat de britanicii Law Business Research, cu un conținut alcătuit din articole, analize și știri legate de capabilitățile de arbitraj ale firmelor de avocatură din întreaga lume. Unul dintre scopurile principale ale publicației este acela de a direcționa potențialii clienți spre identificarea specialiștilor relevanți în majoritatea jurisdicțiilor. Schoenherr este listată în clasamentul GAR 100, cu experți cunoscuți pentru soluțiile creative și abilitățile de gestionare a dosarelor.

În România, Schoenherr și-a început operațiunile în 1996, fiind la acel moment una dintre primele firme de avocatură ce oferea servicii juridice la standarde de calitate europeană. De-a lungul anilor, Schoenherr și Asociații a fost implicată în proiecte de cea mai mare anvergură și a oferit soluții juridice unor probleme dintre cele mai variate.

Pentru detalii suplimentare, vă rugăm să contactați:

Andrei Cîrchelan
PR & Communication Manager (Bucuresti)
schoenherr si asociatii sca / schoenherr tax bucharest / schoenherr attorneys at law
RO-010413 bucharest, 30 dacia blvd, sector 1
t: +40 21 319 67 90
m: +40 73 373 01 15
a.circhelan@schoenherr.eu
www.schoenherr.eu

Teraplast Bistrița împrumută 60 mil.Lei de la Banca Transilvania pentru finanțarea investițiilor companiei

Grupul industrial Teraplast Bistrița va accesa două credite de investiții în valoare totală de 60,4 mil.Lei ( 13,4 mil.Euro) de la Banca Transilvania, pe o perioadă de 7 ani, potrivit unei decizii a acționarilor companiei.

Banii vor fi folosiți pentru finanțarea unor investiții de maxim 72 mil.Lei, programate de companie pentru acest an.

Creditele vor fi garantate cu ipoteci asupra unor imobile, precum hală de fabricație țevi, profile PVC, depozit și teren. De asemenea, vor fi puse ipoteci mobiliare asupra activelor, bunurilor și echipamentelor finanțate prin creditul de investiții, precum și ipotecă reală mobiliară asupra încasărilor din contul curent al companiei.

La începutul lunii martie, grupul Teraplast a anunțat  încheierea unui contract de vânzare-cumpărare a pachetului de 50% din acțiunile companiei Depaco SRL, al doilea jucător de pe piața de țiglă metalică locală.

Grupul Teraplast rulează o cifră de afaceri anuală de peste 400 de mil.Lei (88 mil. Euro). Din grup fac parte Teraplast (compania – mamă, listată pe bursa de la București), Politub (în care deține 50% din acțiuni),  Plastsistem, Teraglass și Teraplast Group Republica Moldova.

Compania Teraplast, cea mai mare entitate a grupului, este în prezent cel mai mare procesator de PVC din România și unul dintre cei mai importanți producători români de materiale pentru piața construcțiilor și instalațiilor.

În prezent, compania activează în Parcul Industrial Teraplast, cu o suprafață de peste 20 de hectare, situat în extravilanul municipiului Bistrița.

Din anul 2008, compania este listată la Bursa de Valori București. Valoarea bursieră a Teraplast este de 310,4 mil.Lei (aprox.69 mil.Euro) la un preț de 0,55 Lei pe acțiune.

Începând cu data de 16 ianuarie 2017, Teraplast l-a numit pe Mircea Hotoleanu în funcția de director general. Tot în luna ianuarie a acestui an, Teraplast a anunțat că intenționează înființarea unei companii în Serbia. Scopul înființării companiei este dezvoltarea prezenței Teraplast pe piața din Serbia, ca parte a strategiei companiei de a crește valoarea exporturilor.

Principalul acționar al companiei Teraplast Bistrița este omul de afaceri Dorel Goia cu aproximativ 46,8%, fondul finlandez de investiții KJK Fund II SICAV cu 10%, NN Group NV fiind raportat cu o deținere de 7%, iar Emanoil Viciu cu 4,53%, conform ultimelor date făcute publice pe bursă.

Telecredit RC2 deal main

Omul de afaceri Ion Florescu preia prin intermediul fondului de investiții RC2 un pachet de 80% din compania de credite de consum Telecredit, afacerea controlată de Cătălin Neagu și soția sa. Familia Neagu obține un preț net de peste 2,5 mil. euro din vânzarea Telecredit. Vânzătorul a lucrat cu avocații DLA Piper, cumpărătorul cu The Law Chamber

Glasro Holding Limited, subsidiară a fondului de investiții  Reconstruction Capital II, cumpără un pachet de 74,5% din compania de credite de consum Telecredit IFN, controlată de către Cătălin Neagu, fondatorul și directorul general al Top Factoring, împreună cu soția sa.

Prețul de achiziție este de 2,67 mil. Euro ceea ce evaluează pachetul de 100% din acțiuni al Telecredit la 3,6 mil. euro. De asemenea, Glasro s-a angajat la o majorare de capital de 0,15 mil. Euro în Telecredit, ajungând astfel la o deținere de 80%.

În cadrul tranzacției, fondul de investiții Reconstruction Capital II l-a împrumutat pe Cătălin Neagu, care împreună cu soția sa au 100% din acțiunile Telecredit, cu 0,15 mil. Euro, împrumut fără dobândă, pentru a majora capitalul Telecredit. Împrumutul va fi rambursat din sumele încasate de Neagu din vânzarea Telecredit.

Familia Neagu va obține astfel o sumă netă de aproximativ 2,52 mil. Euro din vânzarea Telecredit. Adriana Neagu va rămâne cu o deținere de aproximativ 1,5%, iar Cătălin Neagu cu 18,5% din Telecredit în urma achiziției realizate de către fondul RC2.

Vânzătorul a fost consiliat în tranzacție de către avocații DLA Piper, în timp ce fondul de investiții Reconstruction Capital II a lucrat cu The Law Chamber, o firmă de avocatură înființată în 2007 de către foști avocați Linklaters, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Telecredit avea la 31 decembrie 2016 active nete neauditate de 0,75 mil. Euro și venituri totale de 1,13 mil. Euro cu un profit înainte de taxe de 0,35 mil. Euro și credite nete în portofoliu de 0,53 mil. Euro.

top factoring deal intrum main

Intrum Justitia, lider european în sectorul administrării datoriilor, a cumpărat pachetul integral de acțiuni al Top Factoring de la fondul de investiții Reconstruction Capital II și Cătălin Neagu într-o tranzacție totală de circa 25 mil. euro. Vânzătorii vor încasa aproximativ 15 mil. euro de la cumpărătorul suedez. Omul de afaceri Ion Florescu face al doilea exit în ultimele șapte luni. Vânzătorii au lucrat cu PwC și Schoenherr, iar cumpărătorul cu KPMG și firma de avocatură afiliată MMO

Compania suedeză Intrum Justitia, lider european în sectorul administrării datoriilor, a semnat un acord de achiziție pentru pachetul de 100% din acțiunile Top Factoring SRL, unul dintre jucătorii de pe piața de profil, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul de investiții Reconstruction Capital II, controlat de investitorul Ion Florescu,  își va face exitul din Top Factoring, prin vânzarea pachetului de circa 93% din companie. Este al doilea exit pentru fondul de investiții listat pe bursa din Londra, după ce în urmă cu șapte luni a ieșit din afacerea Albalact pentru aproximativ 19 mil. Euro. De asemenea, Cătălin Neagu, fondatorul companiei, a vândut către Intrum Justitia pachetul de 7,69% pe care îl deține la Top Factoring.

Valoarea de întreprindere a Top Factoring, care include prețul de vânzare, este de 25 mil. Euro și include și portofoliul de credite neperformante deținut de către Glasro Holding Limited, subsidiară a fondului de investiții Reconstruction Capital II. Valoarea exactă de întreprindere urmează a fi stabilită în momentul finalizării tranzacției.

Tranzacția trebuie aprobată de către autoritățile de reglementare și este așteptată să aibă loc în cursul trimestrului al doilea.

Prețul în numerar obținut de către fondul de investiții Reconstruction Capital II în urma exitului este de aproximativ 13,85 mil. Euro. Corespunzător, Cătălin Neagu urmează să încaseze pentru pachetul său de acțiuni circa 1,15 mil. euro.

Valoarea activului net la Top Factoring a fost evaluată la 11,28 mil. Euro la 31 decembrie 2016.

Mandatul de vânzare al Top Factoring l-au avut consultanții de la PwC. Vânzătorii au fost consiliați de către firma de avocatură Schoenherr, în timp ce Intrum Justitia a avut de partea sa consultant financiar pe KPMG, respectiv casa de avocatură afiliată a acesteia – MMO, pe partea de consultanță juridică, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cătălin Neagu va rămâne la conducerea Top Factoring, având astfel în față un mandat de patru ani în care va conduce practic operațiunile locale ale Intrum Justitia.

Cu această tranzacție, Intrum Justitia intră pe piața administrării datoriilor din România.

“Noi credem că piața românească pentru cumpărarea de datorii funcționează bine și are un potențial bun pentru creștere viitoare. Prin achiziția Top Factoring, ne vom extinde abilitatea de a oferi servicii clienților actuali într-o nouă geografie. Combinată cu relațiile puternice cu clienții și operațiunile eficiente, această achiziție va contribui la potențialul de creștere al Intrum Justitia din anii următori”, a spus Mikael Ericson, Președinte și Director general al Intrum Justitia.

Top Factoring va intra astfel în portofoliul Intrum Justitia din Europa Centrală.

Grupul Top Factoring, format din Top Factoring SRL și portofoliul de credite neperformante administrat de către Glasro, a înregistrat în 2016 un profit net de 4,47 mil. euro, respectiv un nivel al câștigurilor obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 6 mil. euro la venituri nete de 8,6 mil. euro.

Bugetul pe 2017 este construit pe încasări brute de 15 mil. euro, investiții noi de 5,5 mil. euro în achiziții de portofolii și EBITDA de 3,2 mil. euro.

Anul trecut, Glasro a investit 9 mil. euro în achiziția de portofolii, investiții finanțate printr-o combinație de credit bancar și capital propriu.

La finele anului 2016, grupul Top Factoring deținea portofolii cu o valoare contabilă de 16,8 mil. euro. Datoriile către bănci se ridicau la 9 mil. euro.

Afacerea Top Factoring a fost fondată de către Cătălin Neagu în anul 2006 și este cel mai profitabil activ din portofoliul fondului de investiții Reconstruction Capital II, din care mai fac parte producătorul de vopsea Policolor București și Mamaia Resort Hotels pe piața hotelieră.

Fondul de investiții RC2, controlat de investitorul Ion Florescu, are o valoare de piață pe bursa din Londra de 23,95 mil. lire sterline (28 mil. euro).  RC2 și-a vândut în septembrie pachetul de 25% din Albalact, liderul pieței de lactate, către grupul francez Lactalis pentru 19,6 mil. euro.

Intrum Justitia, cu o valoare bursieră de 24,2 mld. coroane suedeze (2,547 mld. euro) pe bursa din Stockholm, este în curs de fuziune cu un alt gigant al sectorului de administrare a datoriilor din Europa, Lindorff din Norvegia.

Acționarii Intrum Justitia urmează să preia pachetul majoritar, iar cei ai Lindorff în jurul a 45% din noua entitate, în care fondul de investiții Nordic Capital Fund VIII va deveni cel mai mare acționar.

Intrum Justitia a raportat pentru anul trecut venituri 6,088 mld. coroane suedeze (circa 640 mil. euro), în timp ce Lindorff a realizat venituri nete de 647 mil. euro. Veniturile combinate ale celor două entități se apropie astfel de 1,3 mld. euro.

Pe piața locală a creditelor neperformante, cea mai atractivă din regiune, a înregistrat nu doar cele mai mari tranzacții cu portofolii, ci a intrat și în faza unei consolidări la nivelul operatorilor de profil. Astfel, norvegienii de la B2 Holding au preluat anul trecut firma bulgară de colectare de creanțe DCA, cu operațiuni în România și Bulgaria.

De asemenea, fondul de investiții Abris Capital a preluat platforma poloneză de administrare a datoriilor GetBack, activă și în România.

Intrum Justitia, care urmează să finalizeze fuziunea sa cu Lindorff, intră astfel pe o piață locală a portofoliilor neperformante, unde au poziții puternice Kruk, APS, EOS, Kredyt Inkaso, și în care un alt jucător major proaspăt intrat pe piață are planuri de creștere. Tranzacțiile cu credite neperformante au ajuns anul trecut la 1,5 – 2 mld. euro, conform datelor Deloitte.