Arhiva lunii octombrie 2016

Grupul farmaceutic francez Sanofi scoate la vânzare divizia de generice din Europa, din care face parte și fabrica de medicamente Zentiva din București

Grupul francez Sanofi, care deține producătorul de medicamente Zentiva, a decis să înceapă procesul de separare a diviziei de generice din Europa, în vederea vânzării, potrivit unui comunicat publicat de Zentiva pe Bursa de Valori București (BVB).

Decizia de vânzare va avea impact și asupra afacerii din România a grupului Sanofi, care deține din 2009 fabrica de medicamente generice Zentiva S.A.

Anunțul privind separarea diviziei de generice din Europa, în vederea vânzării, a fost făcut de către Sanofi pe 28 octombrie 2016, în cadrul comunicării aferente rezultatelor trimestrului al treilea din 2016.

”În concordanță cu anunțul făcut odată cu publicarea Strategiei 2020, Sanofi a analizat cu mare atenție toate opțiunile disponibile în ceea ce privește viitorul diviziei de generice în Europa și a decis să inițieze procesul de separare în vederea vinderii acesteia. Obiectivul companiei este acela de a identifica un potențial cumpărător dornic să asigure o creștere durabilă a acestui business, pe termen mediu și lung. Activitatea de generice rămâne una importantă pentru Sanofi în alte părți ale lumii, continuând să ne consolidăm contribuția în acest domeniu pe piețele emergente”, potrivit unui document semnat de Emmanuelle Valentin, președintele Consiliului de Administrație al Zentiva.

În 2015, Zentiva S.A. (fosta Sicomed) a avut o cifră de afaceri netă de 396,8 mil. Lei ( 89,3 mil. Euro ) și un profit net de 46,2 mil. Lei ( 10,4 mil. Euro ), la un număr mediu de 497 salariați.
Acțiunile Zentiva, sunt tranzacționate pe Bursa de Valori București (BVB).

În România grupul francez Sanofi deține fabrica Zentiva București și Sanofi România. Între principalii concurenți ai Zentiva România se numără Antibiotice Iași și Biofarm.

Zentiva, compania de medicamente generice a grupului Sanofi, este al treilea cel mai mare producător de generice din Europa.

Compania îşi desfăşoară activitatea în 35 de pieţe, adresându-se unei populaţii de aproape 800 de milioane de oameni.

Zentiva deţine o poziţie de top pe mai multe pieţe farmaceutice, cum ar fi cele din Cehia, Romania, Slovacia şi Turcia.

În fabricile Zentiva lucrează peste 3000 de angajaţi și se produc anual peste 440 de milioane de unități.

Zentiva a fost achiziționată de grupul Sanofi în luna martie a anului 2009. Sanofi, lider mondial în producția de medicamente,  este cotat la bursele de valori din Paris şi New York.

Banca Internațională de Investiții a cumpărat din banii strânși în septembrie pe bursa de la București obligațiuni ale firmei mamă a RCS & RDS în valoare de 14,5 mil.Euro, adică 4% din titlurile vândute investitorilor de compania de telecomunicații

Banca Internațională de Investiții (IIB), organizație internațională cu sediul la Moscova, a cumpărat din banii strânși în septembrie pe Bursa de la București, obligațiuni emise de Cable Communications Systems NV (CCS), compania – mamă a RCS & RDS, în valoare de 14,5 mil. Euro, potrivit unui anunț al IIB.

Din oferta RCS & RDS alocată investitorilor, IIB a luat un pachet de 4%. Suma de 14,5 mil. Euro reprezintă, de asemenea, 20,89 % din finanțarea strânsă în septembrie de IIB pe Bursa de la București.

La sfârșitul lunii septembrie 2016, IIB a încheiat o emisiune de obligațiuni în valoare de 300 mil. Lei (67,4 mil.Euro), cu maturitate de 3 ani și o dobândă anuală de 3,4%. Operațiunea intermediată de BT Capital Partners a fost suprasubscrisă de două ori.

Compania de comunicații și media RCS & RDS S.A. și firma – mamă a acesteia, Cable Communications Systems N.V., au finalizat recent refinanțarea grupului printr-o emisiune de obligațiuni în valoare de 350 mil. euro și un împrumut sindicalizat în valoare de până la 1,687 mld. Lei (aproximativ 375 mil. Euro).

Cererea din partea investitorilor instituționali locali și internaționali în ceea ce privește obligațiunile RCS & RDS a fost mare, iar emisiunea de obligațiuni a fost suprasubscrisă de aproape trei ori, precizează sursa citată.

”Finanțarea Cable Communications Systems NV, prin achiziționarea de obligațiuni este prima tranzacție de investiții a Băncii bazată pe finanțarea ridicată în timpul plasării cu mare succes a propriilor noastre obligațiuni pe Bursa de Valori București, în septembrie. Sunt încrezător că această practică va continua”, a precizat Denis Ivanov, vicepreședinte al IIB.

Banca Internațională de Investiții a semnat până acum investiții de peste 60 mil. Euro pentru companiile românești, iar valoarea totală a finanțării ridicate pe Bursa de Valori București a atins 411 mil. Lei (circa 90 mil. Euro).

Banca Internațională de Investiții a fost fondată în 1970 și are ca membre nouă țări, dintre care cinci state ale Uniunii Europene.

Emisiunea de obligațiuni în valoare de 350 mil. euro de către Cable Communications Systems N.V., garantată de către RCS & RDS, s-a făcut cu scadența în 2023 și la o dobândă anuală de 5%. O altă componentă a tranzacției a constat în contractarea de către RCS & RDS S.A. a unui credit sindicalizat în valoare totală de până la 1,687 mld. lei, format din trei facilități de credit.

Obligațiunile RCS & RDS au rating B+, însoțit de perspectivă pozitivă din partea agenției financiare internaționale Standard and Poor’s, respectiv B1, însoțit de perspectivă pozitivă din partea agenției Moody’s.

RCS & RDS este deținut în proporție de 87% de către Cable Communications Systems NV, Zoltan Teszari cu 1,85%, compania având la rândul său un pachet de 9,1%, iar restul titlurilor sunt în posesia altor persoane fizice (1,94%) și juridice, conform ultimelor date disponibile.

Actionarii Cable Communications Systems sunt Zoltan Teszari prin intermediul RCS Management SA cu 57,87%, la care se adaugă o participație directă a omului de afaceri din Oradea de 4,6%, Carpathian Cable Investment Sarl cu 19,67%, Cable Communications Systems NV cu 8,17%, Celest Limited din Cipru cu 5,32%, fostul director general al RCS & RDS, Alexandru Oprea cu 0,93%, ING Bank NV cu 0,68%, TalJoshua Moses Almog cu 0,65%, EMC Management Consulting FZC cu 20,58%, Gustav Wurmboeck cu 0,46%, Ioan Bendei cu 0,38%, Gheorghe Maftei cu 0,36%, Mariuma Yarden cu 0,34%, potrivit datelor făcute publice.

Compania RCS & RDS a raportat venituri consolidate din operațiuni continue de 793 mil. Euro și EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de 255 mil. Euro în ultimele 12 luni cu închidere în iunie 2016.

Peste 90% din veniturile CCS sunt generate în România și Ungaria ceea ce înseamnă că firma va fi mai puțin afectată la plata noii datorii de riscul ce derivă din cursul de schimb al valutelor.. Compania mai are clienți în Cehia, Spania și Italia.

Pe piața locală a telefoniei mobile, RCS & RDS are o cotă de piață de 11%, mult în urma Orange (36%) și Vodafone (22%).

Cota de piață la abonații de telefonie mobilă a RCS & RDS a crescut de la 6% în 2014 la 11% în iunie 2016, iar venitul mediu per utilizator (ARPU) a avut o creștere solidă.
Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

Tranzacțiile de refinanțare ale RCS & RDS sunt până acum cele mai importante finanțări din acest an pentru o companie locală.

ma-barometru-ey-poza-main

EY: Tranzacțiile mari mai puține din prima jumătate a anului au comprimat piața locală de fuziuni și achiziții cu 50% până la 1,1 mld. Dolari

Piața de fuziuni și achiziții din România a scăzut cu aproape 50% în primul semestru din 2016, atingând o valoare de aproape 1,1 mld. dolari, față de 2,1 mld. dolari în primul semestru din anul 2015, potrivit rezultatelor raportului EY, M&A Barometer.

În prima jumătate a anului, în Europa Centrală și de Sud-Est (CSE) , s-au încheiat 655 de tranzacții.

România ocupă locul 5 în cadrul țărilor din CSE, cu un număr de 56 de tranzacții înregistrate în primul semestru din 2016, cu aproape 30% mai puține față de aceeași perioadă a anului trecut.

Republica Cehă a fost cea mai activă ţară în termeni de volume ale tranzacţiilor, urmată de Turcia, Polonia şi Ungaria.

Valoarea totală estimată a tranzacţiilor din regiunea CSE pentru primul semestru din 2016 a fost de 14,1 mld. dolari, cu 14,3% mai mică decât în anul precedent.  Scăderea s-a datorat, în primul rând, micșorării numărului de mega tranzacţii de peste 1 mld. dolari din această perioadă.

Deşi volumul global al tranzacţiilor a crescut în primul semestru 2016, cele mai multe ţări din regiune au cunoscut o scădere a activităţii de fuziuni și achiziții în privința numărului de tranzacţii, potrivit sursei citate.

„Spre deosebire de aceeași perioadă a anului trecut, când achiziția Unicredit Țiriac Bank a fost cea mai mare tranzacție din Europa Centrală și de Sud-Est, în prima parte a lui 2016 am avut o perioadă de respiro, cu mult mai puține tranzacții de valoare mare anunțate. Există însă un număr de tranzacții în așteptare și un interes în creștere, care vor inversa această scădere temporară,” declară Florin Vasilică, liderul departamentului de Asistenţă în Tranzacţii a EY România.

Cei mai activi investitori străini în România provin din Germania, Franța și Polonia și doar 18% din investitori au fost investitori financiari.

În prima jumătate a anului, grupul german Wirecard a cumpărat pentru 32 mil. Euro pentru 100% din acțiunile procesatorului de carduri Provus. De asemenea, Lactalis a semnat un acord de achiziție al Albalact la începutul acestui an, tranzacție finalizată prin ofertă publică de preluare în septembrie. În aprilie, fondul de investiții Enterprise Investors a anunțat achiziția grupului Noriel de pe piața jucăriilor. De asemenea, managerul de capital privat Abris a semnat în prima jumătate a anului achiziția Green Group. Un alt investitor financiar, fondul de investiții polonez Resource Partners a cumpărat rețeaua de centre de fitness Club Sport Fitness Center MV.

Procentul investitorilor financiari a fost cel mai ridicat în Grecia, piață în care au cumulat 40% din totalul tranzacțiilor derulate, urmând Ungaria – cu 39% şi Serbia – cu 33%, potrivit raportului EY.

Tranzacțiile interne au dominat piața de fuziuni și achiziții din regiunea CSE, în primul semestru din 2016, în condițiile în care în 57% din numărul total de tranzacţii, cumpărătorul şi compania țintă au provenit din aceeaşi ţară. Acest procent marchează o creştere de 9% faţă de primul semestru din 2015.

Cel mai mare procent al tranzacțiilor inbound a fost înregistrat în Croaţia (64%), urmând în clasament România (cu 61%) şi Bulgaria (cu 45%).

În România, cel mai atractiv sector a fost cel industrial. În Republica Cehă, Polonia şi Bulgaria a fost sectorul IT.

În ceea ce priveste originea capitalului străin investit în regiunea CSE prin fuziuni şi achiziţii, investitorii americani și cei vest-europeni au continuat să deţină cele mai mari ponderi în regiune.

EY are peste 700 de angajați în România și Republica Moldova în rețeaua sa de birouri din București, Cluj Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău.

EY face parte din grupul celor mai mari firme de consultanță și audit din lume, supranumit Big Four, alături de Deloitte, PwC și KPMG, cu care concurează și la nivel local.

La nivel global, EY are 230 000 de angajați în peste 700 de birouri din 150 de țări și venituri de aproximativ 29,6 mld de dolari, la 30 iunie 2016.

Octavian Lebovici, CEO Hiperdia (stânga) și Radu Gorduza, CEO Affidea România (dreapta). Sursă foto: Affidea.

Affidea: Am semnat un acord angajant pentru achiziția Hiperdia. Cumpărătorul a fost asistat de avocații de la Rizoiu & Asociații, Clifford Chance şi Skadden, Arps, Slate, Meagher & Flom LLP, iar aspectele financiare ale tranzacției a lucrat cu Deloitte. Avocații Hiperdia, afacere aflată în portofoliul fondului de investiții Bedminster Capital, au fost Bondoc & Asociatii şi Weil, Gotshal & Manges

Affidea, principalul furnizor de servicii de imagistică medicală de înaltă performanţă şi tratament al cancerului din Europa, a anunţat, pe 26 octombrie, semnarea unui acord angajant de achiziţie a centrelor de diagnostic Hiperdia, afacere aflată în portofoliul fondului de investiții Bedminster Capital.

“Alăturarea Hiperdia la reţeaua Affidea reprezintă o dovadă a angajamentului nostru pe termen lung de a extinde serviciile medicale de excelenţă în beneficiul pacienţilor din România. Avem un respect deosebit pentru calitatea serviciilor medicale şi excelenţa operaţională din cadrul Hiperdia. Acestea sunt valorile care ne aduc împreună şi sunt încrezător că alăturarea Hiperdia ne va întări mai departe poziția de lider European în servicii de imagistică medicală de înaltă performanţă”, a spus Dimitris Moulavasilis, CEO al grupului Affidea.

Compania Hiperdia a fost înfiinţată în anul 1997 şi oferă servicii de imagistică medicală de înaltă performanţă, analize de laborator şi consultaţii clinice în cele 23 de centre medicale ce îşi desfăşoară activitatea  în 12 judeţe din România.

„Încă de la înfiintare, în urmă cu aproape 20 de ani, obiectivul principal al Hiperdia a fost acela de a oferi servicii de imagistică medicală de înaltă performanţă de calitate pentru a veni în întâmpinarea medicilor şi pacienţilor noştri în stabilirea unui diagnostic complet şi corect. Selectarea unui nou partener pentru Hiperdia a fost o decizie pe care am analizat-o cu atenţie şi suntem convinşi că Affidea reprezintă cea mai bună alegere. Această tranzacţie reprezintă garanţia că tot ceea ce am făcut până acum în România este apreciat şi validat la cel mai înalt nivel de unul dintre cei mai importanţi furnizori de servicii medicale din Europa”, a precizat Dr. Octavian Lebovici, CEO al Hiperdia.

Achiziția Hiperdia va consolida poziția Affidea de lider local pe segmentul centrelor de imagistică și se încadrează în strategia de extindere a rețelei de servicii medicale în regiune. În România, Affidea este prezentă pe piaţa serviciilor medicale de 14 ani. Affidea România deţine 17 centre medicale şi oferă pacienţilor o gamă largă de servicii de imagistică medicală de înaltă performanţă, medicină nucleară, alături de analize de laborator şi consultaţii clinice.

“Aşteptăm cu nerăbdare, odată cu finalizarea tranzacţiei, să lucrăm îndeaproape cu echipa Hiperdia şi să oferim în continuare pacienţilor, medicilor şi asiguratorilor, fie aceştia publici sau privaţi, servicii medicale de calitate“, a spus Radu Gorduza, CEO al Affidea România.

Finalizarea tranzacției necesită aprobarea de către organismele de reglementare.

În cadrul tranzacţiei, grupul Affidea a fost asistat pe aspecte juridice de către firmele Rizoiu & Asociatii, Clifford Chance şi Skadden, Arps, Slate, Meagher & Flom (UK) LLP, iar pe aspecte financiare de către Deloitte.

Consultanţii Hiperdia au fost casele de avocatură Bondoc & Asociatii şi Weil, Gotshal & Manges.

Bedminster Capital a preluat în 2007 un pachet de 65% din acțiunile Hiperdia în cadrul unei tranzacții estimate de surse din piață la aproximativ 15 mil. euro, care a inclus și o majorare de capital. Achiziția managerului cu capital de risc s-a realizat prin intermediul fondului de investiții Southeast Europe Equity Fund II (SEEF II), administrat de către Bedminster Capital Management.

Față de momentul achiziției, afacerile Hiperdia au crescut de trei ori. În mandatul Bedminster Capital, Hiperdia a cumpărat în 2008 Pro Life, care opera două centre de imagistică în București.

Pentru 2015, Hiperdia a raportat o cifră de afaceri de 77 mil. Lei (peste 17 mil. Euro) și un profit net de 7,9 mil. Lei (1,8 mil. Euro) la un personal format din 368 de angajați.

De cealaltă parte, Affidea semnează achiziția Hiperdia în cadrul unei serii de tranzacții care mai cuprinde preluarea în iulie 2015 a trei centre de imagistică SANMED în Oltenia, iar în septembrie a achiziționat o rețea de 4 centre Phoenix. Affidea International are ca unic acționar grupul de investiții Waypoint Capital.

Piața serviciilor medicale private este una dintre cele mai active sectoare de fuziuni și achiziții, achizițiile realizate de fonduri de investiții sau de investitori strategici fiind alimentate inclusiv de către credite acordate în acest scop de către băncile locale.

Serghei Bulgac a preluat postul de Director General al RCS & RDS în 2015. Sursă foto: RCS & RDS.

Serghei Bulgac, directorul general al RCS & RDS, anunță finalizarea procesului de refinanțare a datoriilor grupului: vechile datorii au fost înlocuite prin tranzacții de finanțări noi de circa 725 mil. Euro, din care o emisiune de obligațiuni de 350 mil. Euro și un împrumut sindicalizat de 1,687 mld. Lei luat de la Citi, BT, BRD, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit. Prin noul aranjament, compania și-a majorat valoarea obligațiilor garantate cu ipotecă mobiliară față de creditori la 1,5 mld. Euro

Compania de comunicații și media RCS & RDS S.A. și firma – mamă a acesteia din Olanda, Cable Communications Systems N.V., au finalizat cu succes refinanțarea grupului printr-o emisiune de obligațiuni în valoare de 350 mil. euro și un împrumut sindicalizat în valoare de până la 1,687 mld. Lei (aproximativ 375 mil. Euro), potrivit unui comunicat de presă al RCS & RDS.

Emisiunea de obligațiuni în valoare de 350 mil. euro de către Cable Communications Systems N.V., garantată de către RCS & RDS, s-a făcut cu scadența în 2023 și la o dobândă anuală de 5%. Data de 26 octombrie 2016 este stabilită ca dată de emisiune a obligațiunilor, acestea urmând să fie admise ulterior la tranzacționare pe Bursa de Valori din Irlanda, afirmă reprezentanții companiei. Aceștia mai precizează că “o altă componentă a tranzacției” a constat în contractarea de către RCS & RDS S.A. a unui credit sindicalizat în valoare totală de până la 1,687 mld. lei, format din trei facilități de credit.

„Sumele obținute ca urmare a acestor două operațiuni de finanțare au fost folosite pentru rambursarea anticipată a obligațiunilor în valoare totală de 450 milioane euro cu dobândă anuală de 7,5% emise de Cable Communications Systems în 2013, precum și unor facilități contractate de RCS & RDS S.A. în 2015 și, respectiv, 2016”, au precizat reprezentanții RCS & RDS.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 8 august că RCS & RDS pregătește refinanțarea obligațiunilor emise în 2013 printr-o nouă emisiune de titluri cu scadența de 5 până la 7 ani pentru a beneficia de dobânzile mai mici de pe piață față de cele la care au fost contractate vechile datorii.

De asemenea, RCS & RDS confirmă prin anunțul său de astăzi informațiile publicate atunci de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO potrivit cărora din consorțiul de intermediere a noii emisiuni de obligațiuni fac parte JP Morgan, Citi, Deutsche Bank, ING Bank, Societe Generale, UniCredit și Banca Transilvania. Din consorțiul de intermediere, precum și din sindicatul de bănci care a acordat împrumutul sindicalizat a făcut parte și Raiffeisen Bank.

“În anul 2013 am debutat cu o emisiune de obligațiuni pe piețe internaționale, o adevărată premieră la acel moment. Între timp, investitorii s-au familiarizat cu grupul permițându-ne să reducem cu o treime costurile cu dobânda. De asemenea, băncile noastre partenere ne-au ajutat sa realizăm una dintre cele mai mari finanțari în lei de pe piața bancară din România. Durata de 7 și respectiv 5 ani a finanțărilor arată încrederea pieței financiare în grupul nostru și planurile noastre de dezvoltare. Stabilitatea acestei finanțări pe termen lung ne va ajuta să oferim în continuare servicii performante, de calitate, la prețuri competitive. Le mulțumim clienților noștri pentru încrederea în serviciile furnizate de companie”, a declarat Serghei Bulgac, Director General și Președintele Consiliului de Administrație al RCS & RDS S.A.

rcsrdstabelrefinantaremain

Băncile finanțatoare ale contractului de împrumut sunt Citibank, Banca Transilvania, BRD – Groupe Société Générale, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit.

În tranzacție au fost implicate mai multe firme de avocatură, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră în articolele publicate pe 1 septembrie și 6 septembrie.

RCS & RDS a anunțat astăzi că avocații emitentului au fost Freshfields Bruckhaus Deringer și PeliFilip, în timp ce băncile finanțatoare au fost consiliate de către Cleary Gottlieb, Steen & Hamilton, Linklaters, Clifford Chance și Kinstellar.

Obligațiunile RCS & RDS au rating B+, însoțit de perspectivă pozitivă din partea agenției financiare internaționale Standard and Poor’s, respectiv B1, însoțit de perspectivă pozitivă din partea agenției Moody’s.

Noile finanțări au fost contractate de către RCS & RDS la dobânzi mai mici față de cele contractate în ultimii trei ani, iar compania își reduce expunerea față de fluctuațiile cursului de schimb având în vedere că cea mai mare componentă de finanțare nouă, creditul sindicalizat de 1,687 mld.lei, este contractată în moneda în care RCS are cea mai mare parte a încasărilor sale.

Odată cu contractarea noilor finanțări, RCS & RDS și-a actualizat și valoarea obligațiilor de plată la 1,5 Mld. Euro printr-un contract de ipotecă mobiliară încheiat de către RCS & RDS și Cable Communications Systems NV în calitate de debitori ipotecari, respectiv Willmington Trust Londra, ca reprezentant al creditorilor. Anterior, nivelul colateralului se situa la 1,15 mld. Euro, potrivit datelor făcute publice.

Astfel, sunt puse ipoteci pe pachetul de 87,59% din RCS&RDS deținut de către firma – mamă Cable Communications Systems NV, pe orice fel de acțiuni viitoare care ar putea fi dobândite ulterior de către RCS & RDS (acțiuni proprii) și CCS prin achiziții de titluri, majorări de capital sau alte moduri, pe dividendele companiei și pe drepturile corelative referitoate la bunuri și drepturi viitoare în legătură cu acțiunile deja ipotecate.

RCS & RDS mai are în plan o altă tranzacție majoră, care inițial a fost luată în calcul pentru acest an, dar care depinde de contextul de piață pentru a fi lansată.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 13 aprilie că firma controlată de Zoltan Teszari intenționează să listeze un pachet de circa 25% din companie pe bursă pentru a da posibilitatea acționarilor săi minoritari străini care doresc să-și facă exitul, pentru această tranzacție fiind angajat un consorțiu de intermediere din care fac parte băncile de investiții Citibank și Deutsche Bank, firma de brokeraj Wood, Raiffeisen și BRD. Aceste informații nu au fost confirmate până acum de către părțile implicate.

RCS & RDS este deținut în proporție de 87% de către Cable Communications Systems NV,  Zoltan Teszari cu 1,85%, compania având la rândul său un pachet de 9,1%, iar restul titlurilor sunt în posesia altor persoane fizice (1,94%) și juridice, conform ultimelor date disponibile.

Actionarii Cable Communications Systems sunt Zoltan Teszari prin intermediul RCS Management SA cu 57,87%, la care se adaugă o participație directă a omului de afaceri din Oradea de 4,6%, Carpathian Cable Investment Sarl cu 19,67%, Cable Communications Systems NV cu 8,17%, Celest Limited din Cipru cu 5,32%, fostul director general al RCS & RDS, Alexandru Oprea cu 0,93%, ING Bank NV cu 0,68%, TalJoshua Moses Almog cu 0,65%, EMC Management Consulting FZC cu 20,58%, Gustav Wurmboeck cu 0,46%, Ioan Bendei cu 0,38%, Gheorghe Maftei cu 0,36%, Mariuma Yarden cu 0,34%, potrivit datelor făcute publice.

Compania RCS & RDS a raportat venituri consolidate din operațiuni continue de 793 mil. Euro și EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de 255 mil. Euro în ultimele 12 luni cu închidere în iunie 2016.

Peste 90% din veniturile CCS sunt generate în România și Ungaria ceea ce înseamnă că firma va fi mai puțin afectată la plata noii datorii de riscul ce derivă din cursul de schimb al valutelor.. Compania mai are clienți în Cehia, Spania și Italia.

Pe piața locală a telefoniei mobile, RCS & RDS are o cotă de piață de 11%, mult în urma Orange (36%) și Vodafone (22%).

Cota de piață la abonații de telefonie mobilă a RCS & RDS a crescut de la 6% în 2014 la 11% în iunie 2016, iar venitul mediu per utilizator (ARPU) a avut o creștere solidă.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

Tranzacțiile de refinanțare ale RCS & RDS sunt până acum cele mai importante finanțări din acest an pentru o companie locală.

brdnplirismain

BRD a lansat tranzacția Iris de vânzare a primului său portofoliu major de credite neperformante. PwC are mandatul pentru vânzarea unui pachet format majoritar din credite corporate și IMM cu o valoare nominală de 329 mil. Euro. Investitorii trebuie să depună scrisori de interes până pe 21 octombrie

BRD Societe Generale, a doua bancă locală după active, a scos la vânzare primul său portofoliu major de credite neperformante, cu numele de cod Iris, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Portofoliul neperformant al BRD are o valoare nominală de 329 mil. Euro, iar mandatul de vânzare aparține consultanților de la PwC.

O echipă condusă de către britanicul Jonathan Wheatley, care s-a ocupat de seria de tranzacții de profil a BCR, respectiv Volksbank România, gestionează procesul de vânzare al portofoliului.

Reprezentanții BRD Societe Generale nu au dorit să facă niciun comentariu pe marginea tranzacției de vânzare a portofoliului neperformant.

Într-o prezentare din 5 august pe marginea rezultatelor obținute în primul semestru, reprezentanții BRD notau despre o „accelerare așteptată a vânzărilor de portofolii neperformante” în linie cu politica băncii.

Tranzacția ar putea atrage interesul mai multor investitori, fiind așteptați să participe APS, Kredyt Inkaso, B2 Holding și EOS, Top Factoring și Argo, precum și alți investitori inclusiv dintre cei care nu sunt prezenți pe piața locală. Investitorii interesați sunt așteptați să depună scrisori de interes până pe 21 octombrie, iar între mijlocul lunii noiembrie și cel al lunii decembrie tranzacția ar trebui să ajungă în faza depunerii ofertelor angajante.

Portofoliul neperformant al BRD este format, în special, din credite corporate și IMM.

Pachetul cuprinde circa 2.500 de împrumuturi acordate unui număr de aproximativ 1.400 de clienți. Portofoliul neperformant este garantat cu un colateral de proprietăți imobiliare de circa 60 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Majoritatea împrumuturilor sunt în lei, dar în pachet se află și credite în euro, iar o parte foarte mică în dolari.

Creditele au o vechime considerabilă, portofoliul oferind opțiuni limitate de valorificare, susțin surse din piață, care afirmă că prețul de vânzare este așteptat să fie sub cel înregistrat de alte tranzacții locale de profil, unde discount-urile față de valoarea nominală au fost în jurul sau au depășit pragul de 90%.

BRD a raportat o scădere a ratei de credite neperformante de la 18,6% la 30 iunie 2015 la 14,4% la jumătatea acestui an “ca urmare a operaţiunilor de ştergere de creanţe depreciate”. La nivelul întregii piețe locale, BNR a raportat o medie de 10,5% în luna august, în scădere față de 16% în august 2015. BRD susține însă că, folosind ca etalon metodologia Autorității Bancare Europene (EBA), rata sa de credite neperformante evoluează în linie cu media pieței, fiind pe un trend descendent.

brdnplratio

Gradul de acoperire a creditelor neperformante BRD cu provizioane IFRS a crescut de la 72,8% la 30 iunie 2015 la 85,1% la 30 iunie 2016, au mai anunțat reprezentanții băncii.

Creditele depreciate cu întârzieri la plată mai mari de 90 de zile ajungeau la 30 iunie pe bilanțul băncii la 3,08 mld. Lei (peste 690 mil. Euro), potrivit ultimului raport semestrial.

BRD este la prima tranzacție majoră de credite neperformante pe o piață de profil, desenată în ultimii doi ani de către tranzacțiile cu portofolii BCR.

Piața de credite neperformante a înregistrat în acest an tranzacții – record, dacă avem în vedere că au fost închise tranzacții precum Rosemary (circa 300 mil. Euro valoare nominală), Tokyo (valoare nominală de 1,1 mld. Euro), Ursa (valoare nominală 597 mil. Euro), Blue Lake (valoare nominală 370 mil. Euro) sau Elisabeth (valoare nominală de circa 164 mil. Euro) la care se adaugă și alte tranzacții ducând valoarea tranzacțiilor în acest an dincolo de nivelul de 2,5 mld. Euro, conform estimărilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

În aceste tranzacții, cel mai activ vânzător a fost și în acest an BCR, urmat de subsidiarele băncilor grecești, Bancpost și Piraeus Bank, și banca italiană Intesa. La celălalt capăt, printre investitorii de pe piața administrării datoriilor s-au remarcat APS, Deutsche Bank, Kruk și consorțiul format de norvegienii de la B2 Holding și EOS. Din rândul finanțatorilor, principala poziție este ocupată de către International Finance Corporation (IFC), implicat în mai multe tranzacții, vezi cazul portofoliilor Tokyo și Ursa, cele mai mari vândute în 2016.

Pe piața bancară, BRD s-a numărat printre băncile care au raportat printre cele mai bune rate de profitabilitate. Astfel, banca aflată în portofoliul grupului financiar francez Societe Generale a raportat un profit net de 381 mil. Lei (circa 85 mil. euro) în semestrul I 2016, cu 63,5% mai mare faţă de perioada similară a anului anterior. Clientela formată din companii (corporate) înseamnă 40% din portofoliul brut de credite al băncii, potrivit raportărilor din primul semestru.

BRD are o valoare bursieră pe bursa de la București de 7,8 mld. Lei (1,7 mld. euro). Societe Generale are un pachet de 60% din BRD, Fondul Proprietatea un pachet de 3,64%, SIF Transilvania – 3,37%, SIF Oltenia – 2,54%, conform datelor de la 30 iunie.

Grupul canadian Fairfax își crește expunerea pe România: Gigantul financiar american AIG își vinde afacerea locală de asigurări în cadrul unei tranzacții internaționale de 240 mil. dolari

Grupul american de asigurări AIG a anunțat că a intrat într-un acord cu grupul financiar canadian Fairfax, pentru vânzarea unor operațiuni din America Latină, respectiv din Europa Centrală și de Est, printre care se află și România, pentru o sumă totală de aproximativ 240 mil.dolari, potrivit unui comunicat de presă al asiguratorului american.

Fairfax Financial Holdings va prelua operațiunile de asigurare ale consumatorilor și pe cele comerciale deținute de AIG în Argentina, Chile, Columbia, Uruguay, Venezuela și Turcia.

De asemenea, grupul va achiziționa drepturile asupra portofoliilor locale ale AIG în Europa Centrală și de Est, asumându-și preluarea activelor și angajaților din Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România și Slovacia.

Fiecare tranzacție va fi supusă aprobărilor din partea autorităților de reglementare, iar finalizarea acestora este așteptată anul viitor, se precizează în comunicat.

Achiziția operațiunilor AIG din Europa Centrală și de Est are loc în contextul în care Fairfax vizează creșterea pe termen lung în regiune.

”Achiziția operațiunilor din CEE (Europa Centrală și de Est – n.r.) vine după recenta noastră expansiune în Europa de Est prin tranzacția QBE anunțată anterior și va accelera planurile noastre de creștere pe termen lung în regiune”, a declarat Prem Watsa, Președinte și Chief Executive Officer al Fairfax.

Fairfax se află într-o campanie de achiziții după ce în ultima perioadă a cumpărat afacerile din Cehia, Slovacia , Ungaria și Ucraina ale QBE, cel mai mare asigurator din Australia.

Fairfax este deja prezentă pe piața locală, după ce anul acesta a preluat de la banca elenă Eurobank Ergasias, un pachet de 80 % de acțiuni la Eurolife ERB Insurance Group, al treilea mare asigurator din Grecia, prezent și pe piața din România. Valoarea tranzacției a fost de 316 mil.euro.

Holdingul canadian deține un pachet de aproximativ 17 % din banca elenă Eurobank, banca – mamă a Bancpost.

Fairfax Financial a fost fondat în 1985 de către omul de afaceri Prem Watsa.

Miliardarul canadian Watsa, denumit și ”Warren Buffett de Canada” controlează afaceri care se întind pe mai multe continente.

În România, asiguratorul american AIG este prezent prin AIG Europe Limited Londra- Sucursala București.

Anul trecut , AIG a făcut în România un profit net de 24,39 mil.lei ( aprox. 5,5 mil.euro), la un număr de 16 angajați, potrivit datelor raportate la Ministerul Finanțelor.

Fondul de investiții Carlyle, la a doua achiziție de perimetre petroliere din România: Mazarine Energy preia 19 zăcăminte petroliere de la OMV Petrom

 

OMV Petrom a anunțat în această dimineață vânzarea a 19 zăcăminte petroliere onshore către Mazarine Energy BV, fără să dezvăluie valoarea tranzacției.

“Fondurile pentru tranzacție vor proveni din linia de capital de 500 mil. dolari furnizată de Carlyle International Energy Partners, un fond de 2,5 mld. dolari care investește în explorare și producție de petrol și gaze, rafinare și marketing, servicii la zăcăminte petroliere la nivel internațional, și în rafinare și marketing în Europa, Africa, America latina și Asia”, se arată în comunicatul OMV Petrom.

OMV Petrom caută să vândă perimetrele petroliere în care producția este scăzută, în contextul în care afacerile companiei au fost afectate în ultimii ani de scăderea cotației țițeiului. De cealaltă parte, fondul de investiții Carlyle a preluat anul trecut un perimetru petrolier local de la firma canadiană Sterling Resources pentru 42,5 mil. dolari.

Compania petrolieră aflată în portofoliul grupului austriac OMV a convenit cu Mazarine Energy Romania S.R.L., o subsidiară locală controlată integral de Mazarine Energy B.V., transferul a 19 zăcăminte petroliere onshore, a trei instalații pentru reparații capitale și a echipelor aferente către Mazarine Energy Romania S.R.L. în schimbul unei sume ce nu poate fi divulgată, afirmă reprezentanții părților.

Transferul este supus aprobării autorităților competente. Finalizarea tranzacției este așteptată să aibă loc la finele acestui an, când Mazarine Energy România va prelua rolul de operator al zăcămintelor și angajator al celor peste 200 de salariați ai OMV Petrom în prezent.

“Având în vedere actualul context al petrolului, facem eforturi pentru a ne crește eficiența și pentru a genera mai multă valoare. Măsurile vizează și optimizarea portofoliului, ceea ce ne permite să simplificăm operațiunile și să ne concentrăm pe creșterea profitabilității din zăcămintele rămase”, a declarat  Peter Zeilinger, membru al Directoratului OMV Petrom și responsabil cu activitățile de upstream.

Mazarine a identificat o serie de oportunități de optimizare a producției și lucrări de reparații capitale care vor determina o creștere a producției. În plus, sunt planificate campanii de achiziție seismică pentru a identifica structuri care nu au fost încă forate.

Cele 19 zăcăminte fac parte dintr-un pachet de zăcăminte selectate în 2014 pentru a fi transferate, ca parte a programului de optimizare a portofoliului. În 2015, cele 19 zăcăminte au avut o producție zilnică totală de aproximativ 1.000 barili echivalent petrol pe zi, adică sub 1% din producția zilnică a OMV Petrom.

“Suntem încântați că am agreat această investiție în timp ce continuăm implementarea strategiei noastre concentrate pe active onshore cu costuri și riscuri reduse și pe valoare adăugată prin expertiza de management al zăcămintelor și operațiuni eficiente din punct de vedere al costurilor. Le urăm bun venit noilor noștri colegi și așteptăm cu nerăbdare să dezvoltăm împreună aceste zăcăminte”, afirmă Edward van Kersbergen, fondator și CEO al Mazarine Energy.

Pe 16 mai, fondul american de investiții Carlyle a anunțat că a investit în Mazarine Energy pentru a dezvolta o platformă de petrol și gaze în Europa, Africa și regiunea Mediteranei.

“Edward și echipa continuă să atingă obiectivele strategiei de creștere a Mazarine Energy prin investiții în active de calitate, iar noi suntem bucuroși să continuăm să sprijinim compania în planurile sale de expansiune”, afirmă Marcel van Poecke, Director Carlyle International Energy Partners.

Sursă foto: ING Bank România. Prelucrare grafică: jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mihaela Bîtu, Director General Adjunct ING Bank România: Este posibil ca în perioada următoare să asistăm la câteva tranzacții mai mari în zona de fuziuni și achiziții, cu intrarea pe piață a câtorva noi fonduri mari de investiții, precum și în domeniul emisiunilor de obligațiuni. Estimăm o cotă de piață de 10 – 15% pe segmentul finanțărilor pentru clienții corporativi mari. Finanțări noi de 180 mil. Euro pentru companiile mari în primul semestru

ING Bank România, jucătorul local cu un ritm de creștere al activelor de 26% în prima jumătate a anului, afirmă că este pregătit să joace un rol important pe toate segmentele de finanțare pentru companii și că nu se așteaptă la o schimbare semnificativă în mixul actual al resurselor de capital extern pentru dezvoltarea unei afaceri, potrivit Mihaelei Bîtu, Director General Adjunct al sucursalei locale a băncii olandeze.

“Pentru următorii 2-3 ani, nu ne așteptăm la o schimbare semnificativă pe piața românească în ceea ce privește dinamica împrumutului corporativ comparativ cu alte forme de finanțare corporativă – vânzare de acțiuni pe piața de capital, vânzare de obligațiuni, atragere de capital privat, ING fiind pregătită să joace un rol important în toate aceste segmente ale pieței”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Mihaela Bîtu, Directorul General Adjunct al ING Bank Sucursala București.

Mihaela Bîtu este unul dintre cei mai puternici bancheri corporatiști din România, a cărei carieră în ING Bank începe încă de la intrarea instituției de credit pe piața locală, în 1994. Acum ocupă poziția de Head of Commercial Banking, având coordonarea la nivel local atât a activității de finanțare a companiilor, cât și a operațiunilor de bancă de investiții.

Din această poziție, este unul dintre jucătorii – cheie în tranzacțiile mari corporative, atât pe segmentul sindicalizărilor bancare, a finanțărilor de achiziții, cât și în zona tranzacțiilor derulate pe piața de capital, unde ING Bank face parte din sindicatul de intermediere al noii emisiuni de obligațiuni în lei și euro a RCS & RDS.

“Este posibil ca în perioada următoare să asistăm la câteva tranzacții mai mari în zona de M&A (fuziuni și achiziții – n.r.), cu intrarea pe piață a câtorva noi fonduri mari de investiții, precum și în domeniul emisiunilor de obligațiuni, care datorită unor valori mari coroborat cu dimensiunea relativ limitată a pieței românești să modifice ponderile valorice de la un an la altul. Însa nu anticipăm în perioada următoare o modificare structurală și/sau o schimbare a tendinței generale observate în ultimii ani”, afirmă Mihaela Bîtu. Ea nu a precizat care sunt aceste tranzacții.

ING Bank România face parte din sindicatul de intermediere care are mandat din partea RCS & RDS pentru structurarea unor noi tranzacții de finanțare pentru refinanțarea datoriilor existente ale grupului de comunicații, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Din sindicat mai fac parte băncile de investiții JP Morgan, Citi, Deutsche Bank și băncile locale BRD Societe Generale, UniCredit Bank și Banca Transilvania.

Agenția de rating Standard and Poor’s a anunțat pe 10 octombrie că firma – mamă a RCS & RDS, Cable Communications Systems NV, are în plan o emisiune de obligațiuni în euro în valoare de 375 mil. Euro și împrumuturi de 1,4 mld. Lei (317 mil. Euro), ambele operațiuni fiind garantate de către RCS & RDS, în vederea refinanțării datoriilor existente de 659 mil. Euro. RCS & RDS emite astfel obligațiuni în euro în valoare de 350 mil. Euro la o dobândă anuală de 5% cu scadența în 2023, potrivit ultimelor informații făcute publice în ultimele zile.

“Nu în ultimul rând, prima jumătate a anului a arătat un număr crescut de proiecte și tranzacții de M&A (fuziuni și achiziții – n.r.), în special de către fondurile de private equity. Multe dintre acestea au fost făcute în segmentul corporativ mediu (mid-corporate), apariția unor tranzacții în segmentul corporativ mare fiind așteptată pentru ultima parte a anului sau începutul anului viitor“, explică directorul general adjunct al ING Bank România.

Pe piața locală, în primul semestru, managerul de capital privat Innova Capital și-a făcut exitul din afacerea La Fântâna, prin vânzarea pachetului de 92% din acțiuni către fondul de investiții suedez Oresa Ventures și antreprenorul Cristian Amza, dar a vândut pentru 32 mil. Euro și procesatorul de carduri Provus către grupul german Wirecard.

De asemenea, fondul de investiții Enterprise Investors a cumpărat 100% din acțiunile afacerii cu jucării Noriel în cadrul unei tranzacții estimate în jurul a 25 mil. Euro de la familia lui Cristian Constantinescu și managerul de capital privat Axxess Capital. Tot Axxess a preluat în prima jumătate a anului controlul băncii Carpatica, deținut anterior de familia lui Ilie Carabulea, unul dintre fondatori. Managerul regional de capital privat Abris Capital a semnat achiziția grupului de firme Green Group de la fondul de investiții Global Finance, BERD și o serie de acționari minoritari.

În acest moment, pe piața de fuziuni și achiziții sunt în derulare câteva tranzacții de valori mari, printre care vânzarea lanțului de magazine Profi de către Enterprise Investors, vânzarea pachetului regional de active SAB Miller din industria berii, inclusiv din România, respectiv vânzarea unui pachet de circa 30% din E.ON Distribuție România, toate fiind într-o fază în care ar putea fi finalizate până la începutul anului viitor, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“În ceea ce privește tendințele observate în ultimele 12 luni, putem menționa o creștere a apetitului clienților corporate pentru noi investiții, în principal, în scopul creșterii eficienței și productivității, dar și pentru creșterea capacităților de producție. Observăm de asemenea în anumite sectoare o creștere a termenelor de plată și implicit o creștere a cererii pentru finanțarea capitalului de lucru, respectiv pentru finanțările de tip reverse factoring, deseori pentru susținerea unui credit furnizor pe durata mai mare de un an”, explică Mihaela Bîtu.

Astfel, ING Bank a finanțat cu circa 20 mil. Euro alături de UniCredit Bank investiții ale grupului de firme Green Group din sectorul reciclării pentru creșterea capacității de producție a Green Group. Grupul a anunțat recent o investiție de 35 mil. Euro într-o nouă fabrică de fibră sintetică 100% din material reciclat la Urziceni, conform datelor făcute publice.

“Estimăm în acest moment o cotă de piață totală în total finanțări acordate puțin peste 7%. În segmentul finanțărilor clienților corporativi mari, estimăm o cotă de piață de 10-15%, și o penetrare a pieței de peste 60%, având o reprezentare relevantă în toate sectoarele economiei românești, de exemplu resurse naturale, utilități, auto, industrie grea, agricultură și procesarea alimentelor, servicii și altele, singurul domeniu în care nu suntem în acest moment activi fiind cel de real estate”, a precizat șeful operațiunilor de finanțare corporativă din ING Bank România.

Portofoliul companiilor mari este format din clienții băncii cu o cifră de afaceri de peste 50 mil. Euro pe an.

“Valoarea finanțărilor noi acordate de ING România doar pe segmentul clienților corporativi mari în prima jumătate anului se ridică la 180 milioane de euro. Dintre acestea, puțin peste jumătate au reprezentat participări asumate în cadrul unor cluburi sau sindicalizări, ING obținând 4 mandate de MLA (Mandated Lead Arranger – Aranjor principal mandatat). În 2015, ING a obtinut în România 7 astfel de mandate, situându-se pe poziția a doua în piață din acest punct de vedere“, punctează Mihaela Bîtu.

Pe piața finanțărilor corporative, principalii jucători sunt BCR, BRD, UniCredit, ING și Raiffeisen.

În luna martie a acestui an, Medlife a anunțat contractarea unui împrumut sindicalizat de 56 mil. Euro de la consorțiul format din BCR, BRD, Raiffeisen Bank România  și ING Bank România, bani cu destinația de investiții, o parte dintre aceștia fiind direcționați către finanțarea de achiziții.

În aprilie, ING Bank a fost în consorțiu împreună cu UniCredit Bank Austria AG și Raiffeisen Bank pentru acordarea unui împrumut sindicalizat de 110 mil. Dolari către casa de comerț olandeză Nidera cu destinație de investiții, conform datelor făcute publice. În iunie, ING Bank și Raiffeisen au dat un credit de 48,6 mil. Euro către La Fântâna Trading pentru refinanțarea unui împrumut contractat anterior și pentru plata parțială a prețului de achiziție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

ingcreditebaza624

“În același timp, sesizăm o ușoară, dar continuă erodare a marjelor de credit, în special pentru tranzacțiile, respectiv împrumutații cu un profil de risc redus, și pentru cele în monedă locală (RON). Aceste marje reduse se combină uneori cu un apetit crescut al pieței bancare către durate mai lungi și condiții de creditare mai relaxate. Credem că aceste tendințe se vor aplatiza pe măsură ce dinamica cererii o va egala pe cea a ofertei de creditare și de asemenea ca urmare a posibilelor schimbări de reglementare, din punct de vedere al cerințelor de capital și prudențialitate aplicabile băncilor care se discută în acest moment”, mai spune reprezentantul băncii olandeze.

Din punct de vedere al destinației finanțărilor acordate, ING este activă atât în finanțarea activității curente și a investițiilor de capital, în cofinanțarea fondurilor UE, cât și în domeniul finanțărilor structurate, fie finanțări de proiecte, de achiziții sau de restructurare a bilanțului.

“Acestea pot fi încheiate atât în cadrul bilateral, cât și de club sau sindicalizări, în funcție de preferința clienților noștri, de valoarea finanțărilor respective și de apetitul de risc  vis-a-vis de fiecare tranzacție, criteriu care influențează de altfel și dimensiunea“, explică Mihaela Bîtu.

ING Bank este prima bancă străină care a deschis o sucursala în România în 1994, afirmă reprezentanții instituției de credit.

Dacă strategia inițială a fost concentrată în principal pe segmentul de clienți corporate mari, activitatea băncii s-a extins semnificativ în timp către segmentele de companii de talie mijlocie (mid-corporate), IMM-uri, retail și autorități publice locale, devenind o banca universală, cu o prezență semnificativă în toate aceste segmente.

ING Bank România a înregistrat în primul semestru al acestui an o rată de creștere a activelor de 26% față de perioada similară a anului anterior, în contextul în care media de creștere a pieței bancare locale a fost în aceeași perioadă de 0,4%, se arată în raportul semestrial al băncii – mama din Olanda.

ing-bank-indicatoribaza624

Portofoliul de credite a crescut în ultimul an cu 29% până la 16,29 mld. Lei (circa 3,6 mld. Euro), ritm alimentat de creditele de nevoi personale și ipotecare, respectiv împrumuturile către IMM-uri.

Sucursala locală a băncii olandeze a făcut unul dintre cele mai mari salturi într-un singur an în cota de piață din sistem de la 5,1% în 2014 până la 6,3% la finele lui 2015, în condițiile în care ING Bank nu a făcut o achiziție majoră așa cum este cazul Băncii Transilvania care a preluat anul trecut Volksbank România.

Mihaela Bîtu a absolvit Academia de Studii Economice din București la Finanțe și Contabilitate și are o diplomă de MBA (Master în administrarea afacerilor) făcând parte din prima promoție a programului româno-canadian organizat de Bucharest School of Management.

A intrat apoi în ING Bank încă de la venirea băncii olandeze în România, iar în perioada 1999 – 2000 a lucrat în biroul din Londra în cadrul echipei de bancheri de investiții care se ocupau de regiune. În perioada ianuarie 2008 – iulie 2010, a ocupat poziția de șef în Europa centrală și de est pentru coordonarea echipelor de creditare din zece țări, inclusiv România, lucrând în centrala ING Bank din Amsterdam. De șase ani ocupă poziția de Head of Commercial Banking la ING Bank România. Mihaela Bîtu a fost implicată într-o serie lungă de tranzacții, printre care împrumuturile sindicalizate de RCS&RDS, privatizarea Petrom în 2004 sau listarea A&D Pharma pe piața bursieră londoneză.

Fondul Proprietatea vinde acțiuni OMV Petrom la un preț final de 0,21 lei pe titlu în cadrul ofertei publice secundare

Fondul Proprietatea a anunțat, vineri, că prețul final oferit investitorilor pentru vânzarea acțiunilor OMV Petrom în cadrul ofertei publice secundare este de 0,21 lei pe titlu, potrivit unui comunicat al companiei petroliere.

De asemenea, prețul final al ofertei pentru titlurile vândute sub formă de certificat global de depozit (GDR) este de 7,7 dolari pentru fiecare GDR.

Fondul Proprietatea și-a anunțat intenția de mai multă vreme de a-și vinde participația de 18,99% din acțiunile celei mai mari companii petroliere din Europa de Sud – Est, aflate sub controlul grupului austriac OMV. Însă, scăderea puternică a cotației petroliere care s-a reflectat inclusiv asupra rezultatelor companiei și a valorii bursiere a schimbat planurile FP, care acum s-a orientat către o vânzare parțială a pachetului deținut. Strategia mai amplă a FP vizează exitul din companii din energie pentru a scădea dependența fondului de activele de pe piața de energie, marcând în ultimii ani exituri din companii precum Transelectrica, Romgaz, companiile locale ale E.ON.

Tranzacția FP vizează vânzarea unui pachet de 6,4% din companie, adică a unui pachet de 3.641.100.108 de titluri, din care 3.315.928.608 acțiuni și 325.171.500 acțiuni oferite spre vânzare sub formă de certificate globale de depozit (GDR).

Prețul per acțiune aplicabil investitorilor din tranșa investitorilor mici de retail ale căror subscrieri au fost înregistrate în sistemul de tranzacționare al Bursei de Valori București în primele patru zile lucrătoare ale ofertei este de 95% din prețul final al ofertei, adică de 0,1995 RON per acțiune. Începând cu a cincea zi lucrătoare a ofertei, investitorii mici de retail astfel înregistrați vor putea cumpăra acțiuni OMV Petrom de la FP la un preț de 0,204 lei pe acțiune, adică la 97% din prețul final al ofertei.

Tranșa investitorilor mici de retail are alocate un număr de 364.110.011 acțiuni din totalul de 3.641.100.108 titluri, adică o pondere de 10% din pachetul oferit spre vânzare de FP. Indicele de alocare este de 0,6241930485 ceea ce înseamnă că investitorii care au subscris să cumpere 100 de acțiuni OMV Petrom vor primi în final circa 62 de acțiuni.

Pentru tranșa investitorilor mari de retail a fost alocat un pachet de 30.000.000 de titluri, respectiv un indice de alocare de 0,7169447428 ceea ce înseamnă că la fiecare 100 acțiuni subscrise, investitorii din această tranșă preiau peste aproape 72 de acțiuni.

Grosul pachetului scos la vânzare de FP va merge cum era de așteptat către tranșa investitorilor instituționali, cărora le-a fost alocată integral pachetul de GDR-uri și un număr de 2.921.818.597 acțiuni. Altfel spus, investitorii instituționali vor prelua peste 89% din pachetul de scos la vânzare din OMV Petrom, respective o participație finală de circa 5,7% din acțiunile companiei petroliere.

Consorțiul format din Goldman Sachs International, Banca Comercială Română SA, Erste Group Bank AG și WOOD & Company Financial Services a.s. sunt intermediarii tranzacției FP de la OMV Petrom.

Vânzarea pachetului OMV Petrom de către FP, în jurul valorii de 170 mil. euro, este una dintre cele mai mari tranzacții derulate pe bursa de la București în ultimii ani, iar în afara scopului de exit al fondului este de așteptat să îmbunătățească lichiditatea pieței locale, care caută să ajungă la statutul de piață emergentă.

Valoarea bursieră a OMV Petrom este de circa 13,02 mld. Lei (2,9 mld. Euro). OMV deține 51% din acțiuni, ministerul energiei are un pachet de 20,6%, în timp ce FP și va reduce în urma tranzacției de vânzare publică secundară de acțiuni pachetul până la aproximativ 12,6% din acțiuni.

 

Investitorii în noile obligațiuni RCS & RDS în euro de 350 mil. Euro vor avea următoarea data de plată a cupoanelor cu dobânda anuală de 5% pe 15 aprilie 2017

Cable Communications Systems NV (CCS), firma – mamă din  Olanda a RCS & RDS, va avea următoarea dată de plată a cupoanelor noilor obligațiuni emise pe 15 aprilie 2017.

Noua emisiune de obligațiuni a RCS & RDS în euro este de până la 350 mil. Euro, cupoanele având o dobândă anuală de 5% și au scadența peste 7 ani, pe 15 octombrie 2023, conform datelor făcute publice.

Date noii emisiuni de obligațiuni este stabilită pe 26 octombrie. Plata cupoanelor se va face de două ori pe an.

Noua emisiune de obligațiuni în euro a CCS este lansată la un preț de 100 euro per titlu, potrivit datelor făcute publice până în prezent.

Noile titluri de împrumut, emise de CCS și garantate de către RCS&RDS, au rating B+ din partea agenției financiare internaționale Standard and Poor’s, respectiv B1 din partea agenției Moody’s.

Pe 10 octombrie, agenția Moody’s a anunțat printr-un comunicat că RCS & RDS are în plan emiterea de obligațiuni de până la 375 mil. Euro, din care o tranșă de 275 mil. Euro emise în titluri emise în euro, respectiv 100 mil. Euro în titluri emise în lei.

De asemenea, sursa citată preciza că RCS & RDS a intrat pe 7 octombrie într-un acord de împrumut, prin care va dispune de o facilitate în valoare de 930 mil. Lei (205,7 mil. Euro echivalent la 30 iunie 2016), de o altă facilitate de 600 mil. Lei, respectiv de încă o facilitate de credit revolving de 157 mil. Lei.

Conform Moody’s, în jurul datei noii emisiuni de obligațiuni, RCS & RDS se așteaptă să tragă facilitatea de 930 mil. Lei pentru a plăti în întregime un acord de împrumut din 2015. Tot atunci, compania intenționează să folosească 497,5 mil. Lei (110 mil. Euro la 30 iunie 2016) din facilitatea a doua de împrumut, bani care alături de noile obligațiuni de 375 mil. Euro vor fi folosiți pentru refinanțarea emisiunii de obligațiuni de 450 mil. Euro din 2013.

Aranjamentul de refinanțare al datoriilor existente ale RCS & RDS este intermediat de către un consorțiu de intermediari și finanțatori format din JP Morgan, Citi, Deutsche Bank, UniCredit Bank, ING Bank, BRD Societe Generale și Banca Transilvania, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția privind emisiunea noilor obligațiuni RCS & RDS în lei și euro și consorțiul de intermediere care a primit mandatul companiei controlate de Zoltan Teszari au fost anunțate în premieră pe 8 august de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

RCS & RDS intenționează să-și refinanțeze datoriile existente, în valoare de 659 mil. Euro, conform datelor publicate pe 10 octombrie de către Standard and Poor’s.

Firmele de avocatură Clear Gottlieb Steen & Hamilton și Freshfields Deringer Bruckhaus coordonează consultanța juridică pentru noua emisiune de obligațiuni a RCS & RDS, în timp ce firma de avocatură Clifford Chance Badea consiliază băncile pentru aspectele de drept local, iar Peli Filip sunt, în mod traditional, avocații emitentului, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cable Communications Systems NV, firma – mamă din Olanda a grupului de comunicații RCS & RDS, a ales să răscumpere toate obligațiunile emise în 2013 și rămase restante pe 9 noiembrie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția vizează toți investitorii înregistrați ca și deținători de astfel de titluri pe data de 8 noiembrie.

Obligațiunile emise în euro în urmă cu trei ani la o dobândă anuală de 7,5% vor fi răscumpărate peste o lună la un preț de 103,75% față de principalul titlurilor, la care se adaugă dobânda acumulată și neplătită începând de la 1 noiembrie, care este și ultima zi de plată a dobânzii pentru vechile obligațiuni.

Noul aranjament de refinanțare are ca scop înlocuirea vechilor datorii contractate predominant în euro ale RCS & RDS cu datorii noi atrase la dobânzi mai mici și în proporție mai mare contractate în lei pentru a reduce impactul fluctuațiilor valutare asupra obligațiilor de plată ale companiei.

RCS & RDS are majoritatea încasărilor sale în lei.

Clienții din România și Ungaria au o pondere de 90% din veniturile anuale ale RCS & RDS, potrivit datelor publicate de către agențiile internaționale de rating.

RCS & RDS are operațiuni în România, Ungaria, Cehia, Italia și Spania. Pe linii de afaceri, este lider pe piața de cablu TV și internet fix, dar oferă și servicii de telefonie mobilă, internet mobil, furnizare de energie și deține unul dintre cele mai mari grupuri de media din România.

Compania a înregistrat venituri consolidate din operațiuni continue de 793 mil. Euro și profit înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 255 mil. Euro în perioada 30 iunie 2015 – 30 iunie 2016.

Pe piața locală a telefoniei mobile, RCS & RDS are o cotă de piață de 11%, mult în urma Orange (36%) și Vodafone (22%) conform datelor făcute publice de către agențiile de rating internaționale.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

Actionarii Cable Communications Systems sunt Zoltan Teszari prin intermediul RCS Management SA cu 57,87%, la care se adaugă o participație directă a omului de afaceri din Oradea de 4,6%, Carpathian Cable Investment Sarl cu 19,67%, Cable Communications Systems NV cu 8,17%, Celest Limited din Cipru cu 5,32%, fostul director general al RCS & RDS, Alexandru Oprea cu 0,93%, ING Bank NV cu 0,68%, TalJoshua Moses Almog cu 0,65%, EMC Management Consulting FZC cu 20,58%, Gustav Wurmboeck cu 0,46%, Ioan Bendei cu 0,38%, Gheorghe Maftei cu 0,36%, Mariuma Yarden cu 0,34%, potrivit datelor făcute publice.

La rândul său, RCS & RDS este deținut în proporție de 87,09% de către Cable Communications Systems NV,  Zoltan Teszari cu 1,85%, compania având la rândul său un pachet de 9,1%, iar restul titlurilor sunt în posesia altor persoane fizice (1,94%) și juridice.

CITR a vândut proiectul de birouri Swan din nordul Bucureștiului pentru 30,3 mil. Euro către o firmă reprezentată de către cipriotul Nicolas Treppides. Avocații Wolf Theiss, conduși de partenerul Ciprian Glodeanu, au asistat cumpărătorul

Licitația de vânzare a proiectului de birouri de clasa A Swan Office & Technology Park din Pipera – Tunari, organizată de către CITR, a fost câștigată de către o firmă reprezentată de cipriotul Nicolas Treppides, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Prețul de vânzare al proiectului este de 30,3 mil. Euro, cu aproximativ 50% peste prețul aprobat de creditori.

Surse din piață susțin că vehiculul investițional care a înaintat cea mai bună ofertă se numește K. Treppides prin intermediul Smartown Investments. Cumpărătorul a lucrat în tranzacție cu firma de consultanță Q Advisers și o echipă de avocați Wolf Theiss, condusă de către partenerul Ciprian Glodeanu, a asistat cumpărătorul în tranzacție.

„Suntem mândri că am încheiat astăzi încă o procedură de succes, care influențează dinamica pieței de real-estate din România. Vânzarea proiectului vine în urma unui efort susținut al echipei de specialiști a CITR, care a reușit să crească cu peste 130% suprafața închiriabilă, de la 33% cât era la debutul insolvenței, la 78% cât este la momentul vânzării. Această performanță a crescut incontestabil valoarea proiectului și l-a făcut mai atractiv pentru investitori”, a declarat Vasile Godîncă-Herlea, Managing Partner CITR.

Șase investitori și-au exprimat interesul pentru achiziția Swan, printre ofertanții cei mai interesați fiind GTC și un investitor din Qatar, potrivit ultimelor informații disponibile.  Ofertele au fost depuse luni, iar astăzi au fost deschise ofertele îmbunătățite.

“Am contactat câteva sute de investitori din toată lumea pe parcursul procedurii, iar peste 150 dintre aceștia, de 26 de naționalități, s-au arătat direct interesați de proiect. Cred că am reușit să aducem oportunitatea pe care o prezintă Swan Office&Technology Park în fața tuturor investitorilor importanți de pe piață”, a mai adăugat Bogdan Gorde, manager de proiect și Senior Partner CITR.

Complexul de birouri a mai fost scos la vânzare și anterior de către administratorul judiciar CITR însă nu și-a găsit cumpărător.

Printre investitorii care au purtat anterior discuții a fost și investitorul imobiliar CTP.

Swan Office & Technology Park este un complex de birouri de clasa A inaugurat în 2011 în nordul Bucureștiului, ca parte a noii zone de birouri Pipera.

Parcul este situat pe șoseaua București Nord, în vecinătatea intersecției cu șoseaua Pipera, zona Pipera fiind un adevărat pol de dezvoltare pentru imobilele de birouri în ultimii ani.

Swan Office & Technology Park include în prezent trei clădiri, având două niveluri subterane, parter și cinci etaje cu o suprafață inchiriabila de 29.124 mp. Suprafața maximă pe etaj este de 2.933 mp. Parcarea are o capacitate de 530 locuri, majoritatea acestora fiind amplasate în subteran. Spațiile de birouri au dotări de clasa A.

Complexul Swan dispune de trei imobile de birouri clasa A, denumite Windsor, Henley și Kingston, de tip 2 S+P+5 E, construite în 2010 plus anexele aferente, cu o suprafață închiriabilă de 29.124 mp. De asemenea, are un teren de 22.867 mp, situat în orașul Voluntari din județul Ilfov, si un lot de teren pentru dezvoltare ulterioară în suprafață de 5.000 mp.

Dezvoltatorii proiectului Swan au accesat în 2008 un credit cu o valoare de 92,7 milioane de euro de la UniCredit şi Volksbank. Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, firma Swan Property avea la finalul anului 2012 datorii de 373 milioane de lei (aproape 84 milioane euro).

Swan Office & Technology Park reprezintă o investiţie de peste 50 milioane de euro, potrivit ultimelor informații disponibile.

Complexul dezvoltat a fost dezvoltat de firma Swan Property, controlată de fondul de investiţii Chayton Capital, care a intrat în insolvenţă în ianuarie 2013 ca urmare a unei decizii pronunţate de către Tribunalul Ilfov. Complexul, cu o suprafaţă de 29.000 metri pătraţi, a fost finalizat în anul 2011 şi are un grad de ocupare de circa 35%. Gradul redus de ocupare a fost printre motivele intrării în insolvenţă a proiectului.

Insolvenţa a fost deschisă la cererea proprietarilor Swan, după ce principalii creditori ai firmei, băncile Volksbank şi UniCredit Bank din Austria, au solicitat la rândul lor declanşarea procedurii de insolvenţă, în luna noiembrie 2012. Tribunalul a aprobat însă solicitarea depusă de către Swan şi a desemnat Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR) administrator judiciar.

Inițial, proiectul a fost scos la vânzare în decembrie 2013 la un preț de pornire de 42,7 mil. Euro, ulterior prețul a scăzut cu fiecare licitație reluată astfel că a fost stability un preț minim de valorificare de 20,6 mil. Euro în prezent.

Potrivit unui raport JLL România, randamentele s-au menținut stabile în acest an în jurul valorii de 7,5% pe segmentul imobilelor de birouri.

Pe piața de birouri, cel mai activ cumpărător a fost în ultimii ani fondul de investiții Globalworth, controlat de către omul de afaceri Ioannis Papalekas, însă în ultimul an și alți investitori au devenit din ce în ce mai activi, printre ei și GTC, aflat în portofoliul fondului de investiții american Lone Star.

Compania americană Greenbrier plătește 60 mil. Euro pentru preluarea Astra Rail de la Thomas Manns. Patronul Astra Rail va rămâne cu 25% din acțiunile noii companii Greenbrier – Astra Rail

Compania americană Greenbrier a anunțat, astăzi, fuziunea operațiunilor sale din Europa cu Astra Rail, afacere controlată de către omul de afaceri Thomas Manns, urmând să dea naștere unei noi companii, Greenbrier-Astra Rail.

Pentru a prelua pachetul majoritar, Greenbrier va plăti 30 mil. Euro la închiderea tranzacției, respectiv alte 30 mil. Euro la 12 luni după data finalizării tranzacției.

Thomas Manns va rămâne cu un pachet de 25% din acțiunile noii companii Greenbrier – Astra Rail, iar Greenbrier va prelua o participație de circa 75%. Manns va prelua și poziția de Președinte al Consiliului de Supraveghere al noii companii.

Operațiunile europenele ale Greenbrier au sediul la Swidnica (Polonia), în timp ce Astra Rail are birouri în Germania și la Arad.

Tranzacția oferă oportunități în piețele care fac parte din Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC) și Eurasia.

Operațiunile curente ale noii entități vor fi conduse de către un board de directori din care va face parte Bernd Böse, director general executiv la Astra Rail, care va deveni director general executiv și președinte, și Bogdan Lesnianski, director financiar și șef al operațiunilor Greenbrier cu sediul la Swidnica, care va deveni director financiar.

Astra Rail Industries a raportat o cifră de afaceri de peste 135 mil. euro și un profit de circa 13 mil. Euro la aproximativ 2.500 de angajați.

Thomas Manns a preluat în 2012 de la omul de afaceri Cristian Burci fabricile de vagoane și material rulant de la Arad, Drobeta Turnu Severin (Meva) și Caracal (Romvag). Omul de afaceri german a preluat datorii de circa 30 mil. Euro și a capitalizat compania.

Dealtfel, omul de afaceri german s-a arătat interesat și de alte afaceri cu probleme de lichiditate apărute în perioada de după izbucnirea crizei economice globale. Astfel, Manns a preluat o creanță BCR care l-a pus în poziția de cel mai important creditor al afacerii Jolidon.

Greenbrier Companies este listată pe bursa de la New York, unde are o valoare bursieră de 1,03 mld. Dolari. Compania americană a avut venituri de 2,6 mld. Dolari în ultimul an financiar. Printre acționarii companiei se numără investitori financiari de talia Vanguard, Bank of America sau BlackRock.

rcs-tabel-refinantari-main

Cum arată planul de refinanțare a datoriilor RCS & RDS: Compania lui Zoltan Teszari mizează pe atragerea de finanțări de circa 750 mil. Euro, din care jumătate vine din noua emisiune de obligațiuni de 375 mil. Euro, iar cealaltă jumătate dintr-un acord care cuprinde trei facilități noi de credit. Obligațiunile emise în 2013 vor fi refinanțate din noua emisiune de titluri de 375 mil. euro la care se adaugă 110 mil. Euro dintr-o facilitate nouă de credit

RCS & RDS, compania de comunicații controlată de către omul de afaceri Zoltan Teszari, are în plan refinanțarea datoriei existente prin atragerea unor finanțări noi în valoare totală de circa 750 mil. Euro, încadrându-se în plafonul de finanțări de până la 800 mil. Euro, aprobat în urmă cu o săptămână de către acționarii companiei, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Astfel, Cable Communications Systems – compania – mamă din Olanda a RCS & RDS, urmează să emită în următoarele săptămâni obligațiuni de 375 mil. Euro în două tranșe, una în euro de 275 mil. Euro în euro, iar alta în lei de 100 mil. Euro. Scadența noilor obligațiunilor va fi în anul 2021, respectiv în 2023.

CCS este emitentul, ca și în cazul obligațiunilor din 2013, iar RCS & RDS este garant.

Ratingul acordat noilor obligațiuni și companiilor CCS și RCS & RDS de către agenția financiară Standard & Poor’s este B+, iar cel acordat de către agenția Moody’s este B1, iar perspectiva a fost schimbată de la stabilă la pozitivă.

Pe lângă emiterea de obligațiuni noi, RCS & RDS a intrat pe 7 octombrie într-un acord de împrumut (Facility Senior Agreement), garantat necondiționat de către companie și care este format din trei facilități de credit.

Primele două facilități vor fi folosite în jurul datei de lansare a emisiunii de obligațiuni și vor avea destinații diferite – una dintre facilități va servi la rambursarea integral a unui credit de anul trecut, iar cealaltă va fi utilizată alături de noua emisiune de obligațiuni la refinanțarea obligațiunilor din 2013.

“În jurul datei de emisiune a noilor obligațiuni, RCS & RDS se așteaptă să tragă (a) 930 mil. Lei (205,7 mil. Euro echivalent la 30 iunie 2016) în cadrul SFA Facility A1 și să ramburseze SFA  2015 în întregime și (b) 497,5 mil. Lei (110 mil. Euro echivalent la 30 iunie 2016) în cadrul SFA Facility A2. Angajamentele netrase din SFA Facility A2 vor fi automat anulate”, explică analiștii agenției internaționale de rating Moody’s.

O altă finanțare nouă contractată de către RCS & RDS este o facilitate de credit revolving de 157 mil. Lei.

Din a doua facilitate de credit, în valoare de 600 mil. Lei, va fi trasă suma de 497,5 mil. Lei (110 mil. Euro) care alături de banii obținuți din vânzarea noilor obligațiuni de 375 mil. Euro vor servi la refinanțarea emisiunii de 450 mil. Euro din 2013.

“Sumele din obligațiuni împreună cu tragerile din împrumut bancar, respectiv a doua facilitate de credit (SFA Facility A2) vor fi folosite pentru a refinanța titlurile din 2013“, precizează analiștii agenției de rating Moody’s.

Angajamentele nefolosite din a doua facilitate de credit vor fi automat anulate, adaugă aceștia.

După refinanțare, CCS va beneficia de o facilitate de credit revolving în echivalent de 35 mil. euro, potrivit agenției internaționale de evaluare Moody’s.

Disponibilitatea facilităților de credit (inclusiv a facilității de credit revolving) este restrânsă de convențiile de menținere inclusiv a unui raport sub 3,75 între datoria netă totală și EBITDA până la 31 decembrie 2016 și sub 3,25 după această data, respectiv a unui raport de peste 3,75 între EBITDA și cheltuielile cu dobânzile până la 31 decembrie 2016 și a unei valori de peste 4,25 după acea dată.

Consorțiul de intermediere angajat pentru plasarea obligațiunilor și contractarea finanțării este format din băncile de investiții JP Morgan, Citi, Deutsche Bank, BRD Societe Generale, ING Bank, UniCredit Bank și Banca Transilvania.

De asemenea, firmele de avocatură Clear Gottlieb Steen & Hamilton și Freshfields Deringer Bruckhaus coordonează consultanța juridică pentru noua emisiune de obligațiuni a RCS & RDS, în timp ce firma de avocatură Clifford Chance Badea consiliază băncile pentru aspectele de drept local, iar Peli Filip sunt, în mod traditional, avocații emitentului, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cable Communications Systems NV, firma – mamă din Olanda a grupului de comunicații RCS & RDS, a ales să răscumpere toate obligațiunile emise în 2013 și rămase restante pe 9 noiembrie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția vizează toți investitorii înregistrați ca și deținători de astfel de titluri pe data de 8 noiembrie.

Obligațiunile emise în euro în urmă cu trei ani la o dobândă anuală de 7,5% vor fi răscumpărate peste o lună la un preț de 103,75% față de principalul titlurilor, la care se adaugă dobânda acumulată și neplătită începând de la 1 noiembrie, care este și ultima zi de plată a dobânzii pentru vechile obligațiuni.

RCS & RDS este garant, iar Deutsche Bank sucursala din Londra are rol de agent de plată, în timp ce Deustche Bank Luxemburg va acționa ca agent de transfer și de înregistrare, potrivit unui amendament al CCS din 11 octombrie referitor la anunțul de răscumpărare condiționată a titlurilor emis din 7 octombrie. Inițial, data fixată pentru răscumpărarea obligațiunilor era 6 noiembrie.

Scopul tranzacțiilor este refinanțarea datoriei existente a companiei, care se ridică la 659 mil. Euro, după cum au notat analiștii agenției Standard and Poor’s.

Schema de refinanțare actuală a RCS & RDS vizează plata vechilor datorii contractate în cea mai mare parte în euro și la dobânzi mai mari cu datorii noi la costuri mai mici de dobândă și cu o scădere a dependenței față de finanțările în euro, în contextul în care încasările companiei sunt predominant în lei și forinți ungurești.

Analiștii agenției internaționale de rating afirmă că prin propunerea de refinanțare, compania nu își va schimba nivelul datoriei, dar va scădea nivelul datoriei în euro de la 65% în prezent la 40% din totalul datoriei.

Peste 90% din veniturile CCS sunt generate în România și Ungaria ceea ce înseamnă că firma va fi mai puțin afectată la plata noii datorii de riscul ce derivă din cursul de schimb al valutelor.. Compania mai are clienți în Cehia, Spania și Italia.

Pe piața locală a telefoniei mobile, RCS & RDS are o cotă de piață de 11%, mult în urma Orange (36%) și Vodafone (22%).

Cota de piață la abonații de telefonie mobilă a RCS & RDS a crescut de la 6% în 2014 la 11% în iunie 2016, iar venitul mediu per utilizator (ARPU) a avut o creștere solidă.

CCS prin RCS & RDS are un portofoliu de clienți de telefonie fixă, cu rate de creștere de 5 – 7% în România, respectiv de 10 – 13% în Ungaria, nivelul ARPU fiind neschimbat pe fondul presiunii pe tarife.

Compania RCS & RDS a raportat venituri consolidate din operațiuni continue de 793 mil. Euro și EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de 255 mil. Euro în ultimele 12 luni cu închidere în iunie 2016.

“Ne așteptăm ca marja EBITDA a RCS & RDS să se stabilizeze în jurul a 32%”, afirmă Gunjan Dixit, Vicepreședinte Senior Analist în cadrul Moody’s și analist – șef  pentru Cable Communications Systems NV.

RCS & RDS a înregistrat o creștere puternică de unități generatoare de venit (RGU) per total servicii de la 8,1 milioane în 2009 până la 11,1 milioane în 2015. Ritmul de creștere a fost susținut de dezvoltarea portofoliului de clienți de telefonie mobilă, unde a înregistrat EBITDA pozitiv. Veniturile companiei au crescut cu 13% în ultimul an până la 30 iunie 2016.

EBITDA a crescut cu 16% în aceeași perioadă de raportare. Ca urmare a nivelurilor mari de investiții, compania s-a confruntat cu generarea unui flux de numerar liber negativ. Pentru acest an, analiștii Moody’s estimează că RCS & RDS va investi 24 – 25% din nivelul vânzărilor în conținut, extinderea rețelei de fibră optică în România și Ungaria, acoperirea rețelelor 3G și 4G.

Decizia Moody’s de a schimba perspectiva ratingului CCS la pozitivă reflectă așteptările analiștilor agenției de evaluare că RCS & RDS va continua să mențină sub 3,5 raportul dintre datoria brută și EBITDA și că firma va genera un flux de numerar liber din 2017.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

Actionarii Cable Communications Systems sunt Zoltan Teszari prin intermediul RCS Management SA cu 57,87%, la care se adaugă o participație directă a omului de afaceri din Oradea de 4,6%, Carpathian Cable Investment Sarl cu 19,67%, Cable Communications Systems NV cu 8,17%, Celest Limited din Cipru cu 5,32%, fostul director general al RCS & RDS, Alexandru Oprea cu 0,93%, ING Bank NV cu 0,68%, TalJoshua Moses Almog cu 0,65%, EMC Management Consulting FZC cu 20,58%, Gustav Wurmboeck cu 0,46%, Ioan Bendei cu 0,38%, Gheorghe Maftei cu 0,36%, Mariuma Yarden cu 0,34%, potrivit datelor făcute publice.

La rândul său, RCS & RDS este deținut în proporție de 87,09% de către Cable Communications Systems NV,  Zoltan Teszari cu 1,85%, compania având la rândul său un pachet de 9,1%, iar restul titlurilor sunt în posesia altor persoane fizice (1,94%) și juridice.

Sursă foto: Soravia.

Fondul ceh de investiții PPF a semnat săptămâna aceasta achiziția de 48 mil.euro a proiectului de birouri Metropolis Center de la firma austriacă Soravia. O echipă de avocați condusă de Victor Constantinescu,co-managing partner la Biriș Goran, l-a asistat pe vânzător, iar din echipa cumpărătorului au făcut parte avocații DLA Piper în frunte cu partenerul Alin Buftea

Fondul ceh de investiții PPF, controlat de către miliardarul ceh Petr Kellner, a încheiat săptămâna aceasta achiziția proiectului de birouri Metropolis Center, pentru care a plătit un preț de aproximativ 48 mil. Euro,potrivit informațiilor disponibile pentru tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția a fost semnată și finalizată la începutul acestei săptămâni. Vânzătorul austriac Soravia a avut de partea sa în tranzacție o echipă de avocați Biriș Goran, condusă de Victor Constantinescu, co-managing partner Biriș Goran și șeful practicii de real estate în cadrul firmei. De cealaltă parte, cumpărătorul a lucrat alături de avocații DLA Piper,rol de coordonare al echipei având Alin Buftea, partener al firmei. Pentru PPF, au mai lucrat în tranzacție KPMG și firma de consultanță imobiliară JLL România.

Metropolis Center din București este prima achiziție a PPF pe piața imobiliară din România.

PPF Real Estate Holding BV, parte a grupului PPF, are sub administrare active a căror valoare se apropie de 1,9 mld. Euro și asigură servicii specializate pentru peste 60 de proiecte imobiliare. Holdingul imobiliar al lui Petr Kellner este organizat în două entități – PPF Real Estate, cu biroul la Praga, care se ocupă de activele din anumite piețe din Europa – Cehia, Germania, Olanda, Marea Britanie și Ucraina, respectiv PPF Real Estate Rusia – destinat exclusiv pieței rusești.

PPF Real Estate Holding BV și gigantul american al investițiilor imobiliare Hines, cu active de 89,1 mld. Dolari sub administrare, au cumpărat în iulie 2015 două imobile de birouri din cadrul proiectului Metropolis din Moscova, cu o suprafață închiriabilă de 56.000 metri pătrați de birouri de clasa A.

Metropolis Center din București dispune de birouri de clasa A și 5.500 de metri pătrați de birouri B+, respectiv spații de retail. Spațiul alocat pe nivel este de 19.000 metri pătrați, conform datelor făcute publice de către Soravia.

Printre chiriașii proiectului se află Mega Image, BERD, casa de avocatură DLA Piper, biroul local al firmei de brokeraj și investment banking Wood & Co, Parexel, biroul local al producătorului de medicamente Bohringer Ingelheim, Citroen sau ING Bank. Investiția pentru construirea proiectului Metropolis Center, ridicat pe locul unei vechi tipografii, a fost de aproximativ 38 mil. Euro. Proiectul, finalizat în 2010, dispune de un spațiu util de 19.000 de metri pătrați, iar volumul total al proiectului este de 54 mil. Euro, conform datelor prezentate de către Soravia.

În octombrie 2009, proiectul devenea operațional cu un stoc de aproape 11.000 de metri pătrați de birouri clasa A și 2.000 de metri pătrați cu destinație de retail. Ulterior, din mai 2014, au fost livrați încă 5.500 de metri pătrați de birouri clasa B+. În cadrul Metropolis Center funcționează și un apart – hotel, operat de compania austriacă Starlight Suiten.

Compania austriacă fondată de frații Erwin și Hanno Soravia  a raportat pentru 2015 venituri anuale de 200 mil. Euro și proiecte de 1,2 mld. Euro în curs de dezvoltare. În România, compania austriacă a început operațiunile în 1999. În afara Metropolis, mai are în portofoliul local și proiectele Ștefănești Shopping Center, respectiv proiectele de birouri Casa Moșilor și Smart Office din București.

Soravia Management, subsidiara locală a grupului austriac, este constituitor terț în cadrul unui contract de credit de până la 55 mil. Euro acordat de către banca rusească VTB Bank în luna februarie a acestui an către mai multe subsidiare din regiune ale Soravia.

PPF Holding este un investitor care cunoaște piața românească. Este proprietarul distribuției de gaze locale Gaz Sud și a cumpărat în 2013 Petrom Distribuție Gaze de la Petrom.

De asemenea, PPF a investit în 2007 în lanțul hotelier Continental, condus de Radu Enache, de unde a făcut exit în 2011 prin vânzarea unei participații de 30% din companie către GED Capital.

De asemenea, PPF a fost activ pe piața asigurărilor indirect prin intermediul Generali. În 2015, PPF și-a făcut exitul din GPH, prin vânzarea ultimei participații deținute, de 24% din companie pentru 1,245 mld. Euro.

Grupul ceh de investiții PPF a avut în România și PPF Home Credit IFN SA, radiată în octombrie 2015.

Grupul ceh de investiții PPF, fondat în 1991, are active sub administrare de peste 21,6 mld. euro în Europa, Rusia, SUA și Asia. PPF Group NV a realizat un profit net de 352 mil. euro la venituri de 6,29 mld. euro, conform datelor făcute publice de către companie.

Acționarul majoritar este Petr Kellner, 52 de ani, a cărui avere este cotată de către Forbes la 11,4 mld. dolari.

Pe piața imobiliară locală, cea mai mare tranzacție de până acum a fost achiziția unui proiect de retail din Sibiu de către fondul sud – african de investiții NEPI în cadrul unei tranzacții de 100 mil. euro.

Noua emisiune în euro de obligațiuni RCS & RDS: Firma – mamă din Olanda a RCS & RDS va răscumpăra pe 9 noiembrie la o dobândă de 3,75% obligațiunile emise în 2013 la o dobândă dublă. Deutsche Bank are rol de agent de plată și de agent de transfer

Cable Communications Systems NV, firma – mamă din Olanda a grupului de comunicații RCS & RDS, a ales să răscumpere toate obligațiunile emise în 2013 și rămase restante pe 9 noiembrie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția vizează toți investitorii înregistrați ca și deținători de astfel de titluri pe data de 8 noiembrie.

Obligațiunile emise în urmă cu trei ani la o dobândă anuală de 7,5% vor fi răscumpărate peste o lună la o dobândă de 3,75%, la care se adaugă dobânda acumulată și neplătită începând de la 1 noiembrie, care este și ultima zi de plată a dobânzii pentru vechile titluri.

RCS & RDS este garant, iar Deutsche Bank sucursala din Londra are rol de agent de plată, în timp ce Deustche Bank Luxemburg va acționa ca agent de transfer și de înregistrare, potrivit unui amendament al CCS din 11 octombrie referitor la anunțul de răscumpărare condiționată a titlurilor emis din 7 octombrie. Inițial, data fixată pentru răscumpărarea obligațiunilor era 6 noiembrie.

Cable Communications Systems NV, compania – mamă a RCS & RDS, intenționează să lanseze în perioada următoare o emisiune de 375 mil. Euro și o finanțare de 1,43 mld. Lei (317 mil. Euro), ambele operațiuni fiind garantate de către RCS & RDS, potrivit unui comunicat al agenției de rating Standard & Poor’s din 10 octombrie. Scopul tranzacțiilor este refinanțarea datoriei existente a companiei, care se ridică la 659 mil. Euro.

Agenția de rating Standard and Poor’s a evaluat atât Cable Communications Systems, cât și RCS & RDS, respectiv emisiunile de împrumut, cu același calificativ, B+.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 8 august despre intenția RCS & RDS de a emite obligațiuni în euro și în lei pentru a profita de o reducere a costului datoriilor. Consorțiul de intermediere pentru vânzarea noilor obligațiuni este format din băncile de investiții JP Morgan, Citi, Deustche Bank, BRD, Unicredit, ING Bank și Banca Transilvania.

Pe 3 octombrie, acționarii RCS & RDS au aprobat ridicarea plafonului pentru emisiunea de obligațiuni și a contractării de noi împrumuturi până la 800 mil. Euro, nivel în care se încadrează suma de 692 mil. Euro, care cuprinde emisiunea de titluri în euro de 375 mil. Euro, respectiv împrumutul de 1,43 mld. Lei (317 mil. Euro).

În 2013, compania – mamă a RCS & RDS a vândut obligațiuni în euro de 450 mil. Euro cu scadența în 2020 la o dobândă de 7,5% și ulterior a împrumutat alte 300 mil. Euro de la bănci.

Analiștii agenției internaționale de rating afirmă că prin propunerea de refinanțare, compania nu își va schimba nivelul datoriei, dar va scădea nivelul datoriei în euro de la 65% în prezent la 40% din totalul datoriei.

Cea mai mare parte a încasărilor RCS & RDS sunt în lei și forinți ungurești, ceea ce înseamnă că firma va fi mai puțin afectată la plata noii datorii de riscul ce derivă din cursul de schimb al valutelor.

Analiștii Standard & Poor’s se așteaptă ca performanța operațională a RCS & RDS să rămână solidă, iar marja de EBITDA să fie mai puternică în anii următori. Estimările agenției internaționale de evaluare sunt susținute de portofofoliul solid de clienți de telefonie mobilă și realizarea unui EBITDA pozitiv în 2016 într-un ritm mai rapid decât cel așteptat.

Cota de piață la abonații de telefonie mobilă a RCS & RDS a crescut de la 6% în 2014 la 11% în iunie 2016, iar venitul mediu per utilizator (ARPU) a avut o creștere solidă.

Agenția de evaluare internațională estimează că marja EBITDA pentru 2016 și 2017 va fi imediat sub 30%, în creștere față de 27% în 2015, dar nu la nivelul din 2014, de 35%, atins înainte ca firma să intre puternic pe piața de telefonie mobilă.

Pe piața telefoniei mobile, RCS & RDS are o cotă de piață de 11%, mult în urma Orange (36%) și Vodafone (22%).

CCS prin RCS & RDS are un portofoliu de clienți de telefonie fixă, cu rate de creștere de 5 – 7% în România, respectiv de 10 – 13% în Ungaria, nivelul ARPU fiind neschimbat pe fondul presiunii pe tarife.

Peste 90% din veniturile CCS sunt generate în România și Ungaria. Compania mai are clienți în Spania și Italia.

Agenția de rating nu a luat în calcul o intrare a RCS & RDS pe piața telefoniei mobile din Ungaria, o astfel de mișcare ar aduce inițial o reducere a profitabilității și ar avea un impact negativ asupra fluxului de lichidități, așa cum s-a întâmplat în România.

Zoltan Teszari, 46 ani, este fondatorul și acționarul care deține pachetul de control al companiei, cu drepturi de vot reprezentând 63,69% în RCS Management, care la rândul său controlează 63,02% din drepturile de vot în RCS&RDS, potrivit datelor făcute publice în urmă cu aproape trei ani.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

Actionarii Cable Communications Systems sunt Zoltan Teszari prin intermediul RCS Management SA cu 57,87%, la care se adaugă o participație directă a omului de afaceri din Oradea de 4,6%, Carpathian Cable Investment Sarl cu 19,67%, Cable Communications Systems NV cu 8,17%, Celest Limited din Cipru cu 5,32%, fostul director general al RCS & RDS, Alexandru Oprea cu 0,93%, ING Bank NV cu 0,68%, TalJoshua Moses Almog cu 0,65%, EMC Management Consulting FZC cu 20,58%, Gustav Wurmboeck cu 0,46%, Ioan Bendei cu 0,38%, Gheorghe Maftei cu 0,36%, Mariuma Yarden cu 0,34%, potrivit datelor făcute publice.

La rândul său, RCS & RDS este deținut în proporție de 87,09% de către Cable Communications Systems NV,  Zoltan Teszari cu 1,85%, compania având la rândul său un pachet de 9,1%, iar restul titlurilor sunt în posesia altor persoane fizice (1,94%) și juridice.

EY România își mărește echipa executivă prin numirea a încă trei parteneri pe fondul creșterii volumului de servicii de asistență fiscală

Compania de consultanță și audit EY România a anunțat numirea, începând cu 1 octombrie, a trei noi parteneri, precum și trei numiri de directori executivi în cadrul departamentului de Audit.

Partenerii care se alătură echipei executive a EY sunt Carmen Adamescu, Claudia Sofianu și Emanuel Băncilă.

Carmen Adamescu se va alătura departamentului de Asistență în afaceri, după o carieră de peste 18 ani în domeniul IT, dintre care ultimii patru ani în cadrul diviziei de consultanță în tehnologia informației a EY România. Înainte de EY, a ocupat funcții de conducere în IBM România timp de 13 ani.

Claudia Sofianu, noul partener în departamentul de Asistență fiscală, s-a alăturat EY în 2006 în calitate de consultant în domeniul imigrării. În 2010 a preluat conducerea echipei specializate în servicii oferite persoanelor fizice din cadrul departamentului de Asistență fiscală și juridică al EY România, iar în 2015 a devenit Director Executiv.

Emanuel Băncilă se alătură departamentului de Asistență fiscală, după o experiență de 20 de ani în domeniu. Acesta s-a alăturat EY în 2013, în calitate de Director Executiv, ocupându-se cu practica de litigii fiscale din cadrul Radu și Asociații, firma de avocatură afiliată rețelei EY condusă de către avocatul Dragoș Radu.

Alice Ivanovici, Ariadna Oșlobeanu și Simona Radu vor fi noii directori executivi din cadrul departamentului de Audit al EY România. Cei trei au lucrat anterior în cadrul companiei de consultanță și audit.

EY are peste 650 de angajați în România și Republica Moldova în rețeaua sa de birouri din București, Cluj Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău.

EY face parte din grupul celor mai mari firme de consultanță și audit din lume, supranumit Big Four, alături de Deloitte, PwC și KPMG, cu care concurează și la nivel local.

La nivel global, EY are 212 000 de angajați în peste 700 de birouri din 150 de țări și venituri de aproximativ 28,7 mld de dolari, la 30 iunie 2015.

Fondul de investiții elen Global Finance a încasat la exitul din TotalSoft de aproximativ 2,5 ori banii investiți

Fondul de investiții elen Global Finance a încasat de aproximativ 2,5 ori banii investiți în afacerea TotalSoft în urma exitului realizat în luna septembrie, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Global Finance a vândut un pachet de 90,5% din acțiunile TotalSoft către compania turcă Logo Yazilim, care a plătit pentru pachetul integral de acțiuni 30,247 mil. Euro. TotalSoft a fost cumpărată la un multiplu de 8,6 x EBITDA raportat la rezultatul înregistrat în 2015, respectiv la aproximativ 7 x EBITDA față de rezultatul estimat pentru acest an.

Fondul elen a încasat astfel peste 27 mil. Euro la exit.

Global Finance a cumpărat în aprilie 2005 prin fondurile sale de investiții Global Romania and Bulgaria Growth Fund și Black Sea Fund un pachet de 88% din acțiunile companiei fondate de către Liviu Drăgan, valoarea tranzacției fiind estimată la circa 7,7 mil. Euro. Fondul elen a investit atunci aproximativ 3,5 – 4 mil. euro  din propriul capital, restul fiind acoperit dintr-o finanțare bancară.

În 2009, Global Finance a preluat cu fondul său de investiții South Eastern Europe Fund un pachet de 90,5% din TotalSoft.

Prețul plătit din capitalul propriu și tranzacția realizată în 2009 totalizează investiția de capital a administratorului elen de capital în cei nouă ani la un nivel de aproape 2,5 ori mai mic decât banii obținuți la exit.

Global Finance a mai realizat în acest an un exit important, prin vânzarea pachetului de control din afacerea Green Group către fondul de investiții Abris Capital. Global Finance și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au încasat circa 40 – 45 mil. Euro din vânzarea pachetelor de acțiuni, dublu față de banii investiți la intrarea în afacere în 2012. Atunci, Global Finance a investit prin intermediul SEEF 16,7 mil. Euro, iar BERD 6,8 mil. Euro.

Ambele tranzacții au fost anunțate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Compania turcească Logo a semnat pe 2 septembrie la București contractul de achiziție al pachetului de 100% din acțiunile TotalSoft pentru care a plătit 30,2 mil. Euro către fondul de investiții Global Finance, Liviu Drăgan (cu o participație de circa 10%) și Florin Manea (cu un pachet de peste 1%).

Clearwater și Allen & Overy au fost consultanții vânzătorului, iar Eversheds și Kolcuoglu au fost consultanții cumpărătorului.

Pe lista investitorilor care s-au arătat interesați de procesul de vânzare al TotalSoft s-au aflat investitori strategici precum Asseco din Polonia și Visma din Norvegia, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Visma este o companie norvegiană, prezentă și în România ca și Asseco, cu venituri anuale de circa 900 mil. Euro pe an și EBITDA de aproape 190 mil. Euro. Visma este controlată de către fondurile de investiții Cinven, HG Capital și KKR, fiecare cu un pachet de 31,3%.

Anul trecut, TotalSoft a înregistrat venituri de 21,3 mil. Euro, iar pentru primul semestru al acestui an a raportat venituri de 10,65 mil. Euro. Câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) au fost în primele șase luni ale anului de 1,97 mil. Euro.

Managerul elen de capital privat Global Finance și-a încheiat exiturile din portofoliul local, însă mai are de vândut portofoliul de proprietăți imobiliare în care a investit dintr-un fond separat.

În 2005, Global Finance a anunțat ridicarea unui fond specializat în investiții imobiliare în regiune cu un capital de circa 150 mil. euro, printre ai cărui investitori se numărau BERD și fondul austriac Immofinanz.

”Am făcut 12 investiții de capital (fără a include imobiliarele) pentru un ordin total de 100 milioane de euro. Primele (achiziții – n.r.), în anii ’90, au fost de un ordin între 2 și 4 milioane de dolari în timp ce cele mai recente sunt de ordinul 15 – 25 milioane de euro”,  declara în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Theodore Kiakidis, partener al Global Finance responsabil de investițiile din piața locală.

Printre primele investiții locale ale Global Finance s-au numărat în perioada 1996 – 1998 producătorul de coloranţi şi aditivi pentru mase plastice Romcolor 2000, producătorul de mobilă Neoset, afacerea cu înghețată Delta și fabrica de pâine Titan (prin intermediul Loulis Group).

Afacerea de asigurări Euroins (2008) și compania de reciclare a deșeurilor Green Group (2012) sunt ultimele investiții ale administratorului de capital elen, care este în faza de dezinvestire a portofoliului local.

Global Finance a evitat complet să mai facă investiții de capital în România din a doua jumătate a anului 2006 și până a trecut ceva timp după criză datorită mediului în care se mișcau prețurile, după cum explica Theodore Kiakidis strategia de investiții a managerului elen de capital privat.

Global Finance, care s-a concentrat pe investiții în Europa de Sud-Est, a avut în portofoliul său local de-a lungul timpului și alte companii precum producătorul de medicamente Sicomed (exitat în 2005, astăzi funcționează sub numele de Zentiva România), lanțul de magazine GSM Germanos (astăzi în portofoliul Telekom România), compania de telefonie mobilă Orange România (parte acum a grupului France Telecom), lanțul de magazine la Fourmi (Mega Image sub mandatul belgienilor de la Delhaize) și afacerile de IT TotalSoft și Axigen (participație vândută în 2011).

Fondat în 1991 la Atena, Global Finance are o listă care cuprinde 80 de investiții în 10 țări din regiune, cu o valoare totală a achizițiilor de peste 820 mil. euro.

Ultimul fond, ridicat în 2006, cu un capital de 350 mil. euro, este și cel mai mare din seria de opt fonduri ridicate de managerul grec de active în ultimii 24 de ani.

Compania – mamă a RCS & RDS va împrumuta 692 mil. euro, din care 375 mil. euro printr-o emisiune în obligațiuni garantate în euro, iar 317 mil. euro prin împrumut garantat în lei. Datoriile companiei de 659 mil. euro vor fi refinanțate prin scăderea dependenței de obligațiile de plată în euro și mutarea către finanțare în lei, monedă în care este cea mai mare parte a încasărilor firmei

Cable Communications Systems NV, compania – mamă a RCS & RDS, are în plan o emisiune de 375 mil. Euro și împrumuturi în valoare de 1,43 mld. Lei (317 mil. Euro), ambele operațiuni fiind garantate de către RCS & RDS, potrivit unui comunicat al agenției de rating Standard & Poor’s. Scopul tranzacțiilor este refinanțarea datoriei existente a companiei, care se ridică la 659 mil. Euro.

Agenția de rating Standard and Poor’s a evaluat atât Cable Communications Systems, cât și RCS & RDS, respectiv emisiunile de împrumut, cu același calificativ, B+.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris, în premieră, pe 8 august că RCS & RDS intenționează să emită în acest an obligațiuni în lei și în euro de minim 500 mil. Euro, tranzacție intermediată de un consorțiu format din JP Morgan, Deutsche Bank, Citi, ING, SocGen, UniCredit și Banca Transilvania.

Compania – mamă poate redeschide vechea emisiune de obligațiuni în euro din 2013 până la începutul lunii noiembrie pentru a se împrumuta mai ieftin.

Pe 3 octombrie, acționarii RCS & RDS au aprobat ridicarea plafonului pentru emisiunea de obligațiuni și a contractării de noi împrumuturi până la 800 mil. Euro, nivel în care se încadrează suma de 692 mil. Euro, care cuprinde emisiunea de titluri în euro de 375 mil. Euro, respectiv împrumutul de 1,43 mld. Lei (317 mil. Euro).

Planurile RCS & RDS ar fi ca o parte din datoriile companiei să fie înlocuite printr-o nouă emisiune de obligațiuni în lei, intermediată de către Banca Transilvania, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2013, compania – mamă a RCS & RDS a vândut obligațiuni în euro de 450 mil. Euro cu scadența în 2020 la o dobândă de 7,5% și ulterior a împrumutat alte 300 mil. Euro de la bănci.

Analiștii agenției internaționale de rating afirmă că prin propunerea de refinanțare, compania nu își va schimba nivelul datoriei, dar va scădea nivelul datoriei în euro de la 65% în prezent la 40% din totalul datoriei.

Cea mai mare parte a încasărilor RCS & RDS sunt în lei și forinți ungurești, ceea ce înseamnă că firma va fi mai puțin afectată la plata noii datorii de riscul ce derivă din cursul de schimb al valutelor.

Analiștii Standard & Poor’s se așteaptă ca performanța operațională a RCS & RDS să rămână solidă, iar marja de EBITDA să fie mai puternică în anii următori. Estimările agenției internaționale de evaluare sunt susținute de portofofoliul solid de clienți de telefonie mobilă și realizarea unui EBITDA pozitiv în 2016 într-un ritm mai rapid decât cel așteptat.

Cota de piață la abonații de telefonie mobilă a RCS & RDS a crescut de la 6% în 2014 la 11% în iunie 2016, iar venitul mediu per utilizator (ARPU) a avut o creștere solidă.

Agenția de evaluare internațională estimează că marja EBITDA pentru 2016 și 2017 va fi imediat sub 30%, în creștere față de 27% în 2015, dar nu la nivelul din 2014, de 35%, atins înainte ca firma să intre puternic pe piața de telefonie mobilă.

Pe piața telefoniei mobile, RCS & RDS are o cotă de piață de 11%, mult în urma Orange (36%) și Vodafone (22%).

CCS prin RCS & RDS are un portofoliu de clienți de telefonie fixă, cu rate de creștere de 5 – 7% în România, respectiv de 10 – 13% în Ungaria, nivelul ARPU fiind neschimbat pe fondul presiunii pe tarife.

Peste 90% din veniturile CCS sunt generate în România și Ungaria. Compania mai are clienți în Spania și Italia.

Agenția de rating nu a luat în calcul o intrare a RCS & RDS pe piața telefoniei mobile din Ungaria, o astfel de mișcare ar aduce inițial o reducere a profitabilității și ar avea un impact negativ asupra fluxului de lichidități, așa cum s-a întâmplat în România.

Evaluarea profilului de risc financiar al CCS este constrâns de către generarea slabă de flux de numerar liber din activitatea operațională. Acest indicator este așteptat să se îmbunătățească în anii următori odată cu creșterea EBITDA și a costurilor mai mici de împrumut. Compania are un program de investiții încă mare.

Această slăbiciune este parțial acoperită de gradul mai mic de îndatorare al CCS comparativ cu cei mai mulți operatori de cablu din Europa, notează Standard and Poor’s.

Agenția de rating ia în calcul ca în următorul an să îmbunătățească calificativul companiei cu o treaptă dacă raporturile de credit se vor întări, iar refinanțarea va avea loc în linie cu estimările Standard and Poor’s.

“Am putea ridica ratingul dacă nivelul fluxului de numerar liber din activități operaționale raportat la datorii se îmbunătățește la 5%, în timp ce nivelul datoriei rămâne între 3x și 3,5x, iar proporția datoriei denominate în euro scade până la circa 40%. Am putea revizui perspectiva la stabilă dacă nivelul fluxului de numerar liber din activități operaționale nu este sustenabil peste 5% în timp. Acest lucru ar putea fi cauzat de un nivel al programului de investiții mai mare decât nivelul așteptat. De asemenea, puțin probabil, am putea de asemenea revizui perspectiva la stabile dacă veniturile sau EBITDA ale CCS nu vor crește așa cum ne așteptăm, dacă datoriile depășesc nivelul de 3,5x sau dacă scad lichiditatea companiei”, explică analiștii Standard and Poor’s.

Zoltan Teszari, 46 ani, este fondatorul și acționarul care deține pachetul de control al companiei, cu drepturi de vot reprezentând 63,69% în RCS Management, care la rândul său controlează 63,02% din drepturile de vot în RCS&RDS, potrivit datelor făcute publice în urmă cu aproape trei ani.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

 

CTP ridică plafonul unui credit de 56 mil. Euro de la BCR cu facilități de dezvoltare și investiții în valoare totală de 17,5 mil. Euro

CTP, cel mai puternic investitor local în piața spațiilor de logistică, a decis suplimentarea cu 17,5 mil.de Euro  a creditului la termen în valoare de 56,1 mil.euro acordat în iulie 2015 de către Banca Comercială Română (BCR), potrivit unei hotărâri a adunării generale a acționarilor Deva Logistic Center din 26 septembrie 2016.

Suplimentarea creditului inițial acordat de BCR va fi constituită dintr-o facilitate inițială de dezvoltare  în valoare maximă de 4,4 mil euro, o facilitate subsecventă de dezvoltare în valoare maximă de 3,4 mil.euro, o facilitate în scopuri de TVA în valoare maximă de 1,5 mil. Euro și o facilitate de investiții în valoare maximă de 8,2 mil. Euro.

Contractul de împrumut încheiat în iulie 2015 cu BCR și modificat ulterior în data de 14 septembrie 2015, 21 octombrie 2015, 30 octombrie 2015 și 18 martie 2016, urmează a fi rescris în întregime pentru a cuprinde împrumuturile menționate.

De asemenea, CTP intenționează să incheie acte adiționale la documentele de garanție și alte documente aferente, prin care se va mări suma garantată până la valoarea de 66,8 mil.euro.

Recent, CTP a anunțat că Ana Dumitrache,  șef al departamentului de finanțări imobiliare din BCR, va împărți de la 7 noiembrie atribuțiile de coordonare a operațiunilor locale ale companiei imobiliare cu șeful acestui grup, olandezul Remon Vos.

În vara anului 2015, CTP a contractat un credit de 56,1 mil. Euro și încă aproape 1 mil. Euro pentru plata TVA, banii mergând pentru refinanțarea achizițiilor parcului logistic Cefin Arad (unde a fost rambursat un credit de 13 mil. Euro), a parcului Deva Logistic Center pentru aproape 2,5 mil. Euro, a parcului logistic ProLogis pentru circa 33 mil. Euro, respectiv a unui parc logistic la Turda unde împrumutul a fost de 1,4 mil. Euro.

Valoarea împrumuturilor contractate și a dobânzilor aferente ale CTP în România a crescut de la zero în 2014 la 110,97 mil. Euro în 2015.

Băncile cu expunere pe proiectele locale ale CTP sunt BCR (cu credite pe companiile CTPark Beta SRL, CT Park Bucharest West I SRL, Deva Logistic Center SA), BRD (cu expunere pe firmele  CTPark Bucharest SRL și H.E.E. (Mercury) Proprietăți SRL) și Raiffeisen Bank SA (cu CTP Park Alpha SRL, unde expunerea este de circa 21 mil. Euro).

După șapte ani de prezență pe piață, CTP a trecut în anul 2015 la o campanie de achiziții de parcuri logistice în țară devenind astfel cel mai puternic jucător pe acest segment, cu investiții curente evaluate la circa 250 mil. Euro.

CTP dezvoltă proiecte industriale de clasa A în București și în orașele mari din țară, ținta companiei fiind să ajungă la un portofoliu local de suprafață închiriabilă de 1 milion metri pătrați în 2018. CTP are parcuri logistice în vecinătatea autostrăzii București – Pitești, dar a lansat proiecte importante și la Sibiu și Cluj – Napoca.

Pe piața imobiliară, CTP este lider pe segmentul spațiilor industriale, fondul sud-african de investiții NEPI pe segmentul spațiilor comerciale, iar în ultimii ani segmentul imobilelor de birouri a fost dominat de achizițiile Globalworth, însă și alți investitori precum GTC sau fondul de investiții GLL au demonstrat apetit pentru achiziții în acest sector. Piața imobiliară este unul dintre cele mai efervescente scene de fuziuni și achiziții, pe fondul revenirii interesului investitorilor străini pentru România, care oferă randamente mai atrăgătoare comparativ cu alte piețe din regiune.

Acționarii Agricover Credit au aprobat contractarea unui credit de 11,6 milioane euro de la BCR pentru finanțarea fermierilor

Acționarii Agricover Credit, instituție financiară non-bancară din sectorul agricol care face parte din Agricover Holding, au aprobat contractarea unei facilități de credit de tip revolving în valoare de 52 mil.lei ( 11,65 mil.Euro) de la Banca Comercială Română ( BCR ), pentru o perioadă de 12 luni, potrivit unei hotărâri a adunării generale extraordinare a acționarilor din 15 septembrie.

Creditul va fi garantat cu ipotecă mobiliară asupra conturilor bancare ale Agricover Credit IFN, ipotecă mobiliară asupra creanțelor ce rezultă din contractele de credit încheiate de societate cu debitorii săi și garanție de companie emisă de Agricover S.A. în favoarea BCR.

În aprilie 2015, Agricover Credit a agreat împreună cu EximBank încheierea unui acord pentru un împrumut în valoare de 100 mil. lei (peste 22 mil. euro), bani destinați finanțării fermierilor.

Agricover Credit IFN a raportat pentru 2015 venituri totale de 80,61 mil. lei (18,15 mil. euro) și un profit net de 17,39 mil. lei ( 3,91 mil. euro).

Acționarii Agricover Credit IFN sunt Agricover Holding S.A. cu un pachet de 87,1007 % din acțiuni și Agricover SRL  cu 12,8993 % acțiuni.

Ca urmare a dezvoltării Grupului Agricover, acționarii au hotărât la începutul acestui an ca toate firmele din grup să funcționeze sub numele Agricover Holding.

Acţionarul majoritar al grupului este omul de afaceri Jabbar Kanani.

Grupul are o structură integrată de activități în agricultură care cuprinde ferme de producție vegetală, silozuri și capacități de stocare, stații de procesare semințe, logistică și distribuție până la comerț cu cereale și finanțare pentru fermieri.

Portughezii de la BA Vidro cumpără producătorul de sticlă Stirom București în cadrul unei tranzacții internaționale încheiate cu grupul grec Yioula Glassworks

Grupul elen Yioula Glassworks vinde către portughezii de la BA Vidro cea mai mare parte a afacerii sale cu sticlărie de ambalaj, tranzacție care include și pachetul integral de acțiuni al Glasstank BV, care este indirect compania – mamă a producătorului local de profil Stirom București, potrivit unui anunț al companiei. Liderul pieței de sticlă din România va trece astfel după 13 ani de sub controlul grupului elen în mâinile unei afaceri de familie portugheze.

„Finalizarea tranzacției în cadrul contractului de vânzare – cumpărare este supusă aprobărilor necesare în domeniul concurenței și altor condiții precedente uzuale pentru finalizarea tranzacției și este de așteptat să aibă loc până la sfârșitul anului 2016”, precizează reprezentanții Stirom.

Părțile nu au făcut publice și alte detalii ale tranzacției până în acest moment.

MGL Mediterranean Glass Limited, vehiculul de investiții înregistrat în Cipru de către grupul elen Yioula Glassworks, deține 93,4% din acțiunile Stirom București, companie listată pe bursa de la București.

Stirom are o capitalizare bursieră de 188,8 mil. Lei (42,4 mil. Euro).

Stirom a fost înfiinţată în anul 1968 în Bucureşti sub numele de Întreprinderea de Articole de Sticlărie Bucureşti. Începând cu anul 1990, a devenit societate comercială pe acţiuni, sub denumirea de Stirom SA, iar din 1995 a devenit companie majoritar privată. La începutul anului 2003, Stirom S.A. a fost preluată de grupul Yioula Glassworks.

Stirom este cel mai mare producător intern de articole de sticlărie, fiind prezentă pe listele de furnizori importanţi ale tuturor companiilor care utilizează ambalaje din sticlă, dar şi ale marilor reţele de magazine tip ”cash and carry” sau ale supermarketurilor, pentru articolele de menaj.

Stirom avea în 2014 o cotă de piață de aproximativ 53% pe segmentul de ambalaje din sticlă, respectiv 35% pe segmentul sticlăriei pentru menaj, conform unui comunicat al companiei din aprilie 2015.

Compania a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 251,3 mil. Lei (56,6 mil. Euro) și un profit net de 16,3 mil. Lei (3,7 mil. Euro) la un personal format din 395 de oameni. Exportul, preponderent către piețele din Europa și din regiune, reprezintă 16% din vânzările Stirom.

Subsidiara locală a grupului elen a finalizat investiții pe platforma de producție de la marginea Bucureștiului pentru a-și majora cota de piață. În 2015, capacitatea totală de producție a crescut cu 30% față de anul anterior, de la 93 mii tone la 127 mii tone de produse finite din sticlă, conform ultimului raport anual al companiei. Acționarii companiei sunt convocați pe 17 – 18 octombrie pentru a aproba distribuirea de dividende de 19,1 mil. lei (4,2 mil.euro) cu dată de plată pe 8 noiembrie. Banii provin din rezervele distribuibile ale companiei.

Pentru acest an, Stirom și-a bugetat vânzări totale de 246,5 mil. lei (54,8 mil. euro), din care vânzări nete de 221,7 mil. lei (49,3 mil. euro). Profitul net estimat pentru 2016 se ridică la 35,5 mil. lei (7,9 mil. euro), iar câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) la 86,5 mil. lei (19,2 mil. euro).

Yioula are operațiuni în Grecia, România, Bulgaria și Ucraina. În anul 2015, valoarea activelor totale ale grupului grecesc Yioula  s-a ridicat la 383 mil. Euro. Grupul elen a avut anul trecut vânzări nete de 218 mil. euro și a înregistrat pierderi de 31,5 mil. euro.

Acționarii Yioula Glassworks sunt familia Voulgarakis, care deține pachetul majoritar, Global Capital Investors II, National Bank of Greece (banca – mama a Banca Românească) și EFG Eurobank Ergasias (banca – mama a Bancpost).

BA Vidro este unul dintre cei mai mari jucători din piața de sticlărie din Europa. În 2015, grupul portughez a raportat o cifră de afaceri de 530,8 mil. Euro și un profit net de 86,5 mil. Euro la un personal format din 2.373 de angajați. În regiune, BA Vidro are operațiuni în Polonia.

Acționarii BA Vidro sunt familiile portugheze Silva Domingues (participație directă de 26,3%) și Carlos Moreira da Silva (deținere directă de 26,3%), iar 47,4% din acțiuni aparțin unei companii controlate indirect de către cele două familii.

Covalact are fabrici la Sfântu Gheorghe și Miercurea Ciuc. Sursă foto: Covalact.

După preluarea Albalact, Lactalis și-a exprimat interesul pentru achiziția Covalact. Fondul de investiții SigmaBleyzer a mai purtat discuții pentru tranzacția de exit din România și cu alți investitori strategici

Grupul francez Lactalis și-a exprimat interesul pentru achiziția Covalact, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Grupul francez a finalizat în urmă cu circa trei săptămâni oferta publică de preluare a Albalact, iar apetitul său de achiziții nu se oprește aici în cadrul strategiei sale de a-și consolida poziția de lider pe piața de lactate.

De cealaltă parte, fondul de investiții SigmaBleyzer are în portofoliu din 2007 afacerea Covalact, din care ca orice investitor de capital privat trebuie la un moment dat să își facă exitul. În acest context, fondul de investiții SigmaBleyzer a purtat în ultimul an discuții cu investitori pentrru vânzarea Covalact.

Grupul german Müller a negociat în cursul acestui an achiziția Covalact, pentru care a înaintat o ofertă, însă discuțiile cu SigmaBleyzer nu au putut fi finalizate din cauza prețului oferit, susțin surse din piață.

Dealtfel, discuțiile din acest an dintre SigmaBleyzer pentru vânzarea Covalact către un investitor strategic internațional au avut loc în timp ce Lactalis era ocupat cu tranzacția de preluare a Albalact.

Reprezentanții părților nu au putut fi contactate până la momentul publicării acestui articol pentru comentarii pe marginea negocierilor de vânzare a Covalact.

Grupul francez a finalizat pe 15 septembrie preluarea unui pachet de 94,8% din Albalact pe bursa de la București în cadrul unei tranzacții în valoare de 73 mil. Euro. Principalii vânzători ai Albalact au fost familia lui Raul Ciurtin care a încasat 35 mil. Euro de pe urma exitului, în timp ce fondul de investiții RC2, condus de Ion Florescu, a primit în conturi 19,5 mil. Euro din vânzarea unui pachet de 25,4% din companie.

SigmaBleyzer a mai avut discuții pentru exitul din Covalact, însă nu are o presiune de timp ca și alte fonduri de investiții care, de regulă, investesc în medie 3 – 5 ani, iar apoi își vând participațiile. Însă având în vedere că SigmaBleyzer are pe masă ofertă de achiziție, fondul ar putea în orice moment să anunțe numele cumpărătorului Covalact.

În iunie 2007, pachetul majoritar de acțiuni al Covalact a fost preluat de către fondul de investiții Southeast European Fund IV, administrat de către SigmaBleyzer. În aprilie 2008 Primulact și Lactate Harghita au fost cumpărate de către Covalact. De la achiziție şi până în prezent SigmaBleyzer a investit aproape 7 mil. Euro, conform ultimelor informații disponibile pe site-ul Covalact.

Covalact SA a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 44,9 mil. Euro și un profit net de 1,3 mil. Euro la 357 de angajați. Compania operează două fabrici, la Sfântul Gheorghe și Miercurea Ciuc.

Covalact avea anul trecut o cotă de piață valorică de 4,8%, ocupând poziția a cincea pe piață, potrivit unui studiu al companiei de cercetare de piață Nielsen, citat pe 14 octombrie 2015 de către Cornel Dănilă, director general al companiei.

SigmaBleyzer este un manager de capital privat, fondat în 1994 de către un grup de oameni de afaceri născuți în Ucraina, respectiv în spațiul fostei Uniuni Sovietice. SigmaBleyzer are sub administrare active de circa 1 mld. dolari, iar investițiile sale au vizat în special piețele din Est, precum Ucraina, România și Kazahstan, dar și statul american Texas.

Fondul investește, de regulă, între 25 și 50 mil. dolari într-un tichet de tranzacție pentru obținerea unei poziții de control într-o companie din Europa de Est. Operațiunile locale sunt conduse de către Radu Bugică, country manager SigmaBleyzer. În afara Covalact, SigmaBleyzer mai are în portofoliu afaceri în Ucraina – AgroGeneration (agricultură), Volia Limited (telecomunicații), Poltava Confectionary (industria produselor alimentare și a băuturilor) și Cosmo (retail).

Pe piața de lactate estimată undeva în jurul a 800 mil. Euro pe an, achiziția Albalact de către Lactalis duce grupul francez într-o poziție de lider de sector. Printre investitorii strategici de pe acest segment important de consum se află grupul francez Danone, grupul german Müller, grupul olandez Campina sau grecii de la Olympus.

Pe piața laptelui de consum, principalii jucători sunt Albalact, Covalact, Danone, Friesland, Prodlacta și LaDorna (Lactalis). Pe segmentul produselor proaspete, concurează Albalact, Covalact, Danone, Friesland și Simultan, iar pe piața de unt Covalact, Albalact, Friesland și Macromex.

După achiziția Albalact, impactul cel mai puternic se simte pe piața laptelui de consum, unde cota de piață a Lactalis trece de 20%, potrivit deciziei Consiliului Concurenței prin care a fost aprobată achiziția Albalact de către compania franceză.

Lactalis a cumpărat în 2008 afacerea LaDorna de la omul de afaceri Jean Valvis într-o tranzacție de 80 – 100 mil. Euro.

Grupul francez, înființat în 1933, este controlat de către familia fondatorului Besnier și a avut în 2015 o cifră de afaceri globală de 17 mld. Euro.

Ținta Profi este să ajungă la 500 de magazine până la finele acestui an. Sursă foto : Profi.

Fondurile de investiții domină lista scurtă a investitorilor selectați pentru achiziția Profi: Mid Europa, KKR și fondul Pamplona Capital al unui miliardar de origine rusă, printre numele așteptate să ajungă în faza finală a tranzacției de exit a Enterprise Investors

Fondurile de investiții Mid Europa Partners, KKR și Pamplona Capital au fost selectate pe lista scurtă a investitorilor care continuă cursa pentru achiziția lanțului de magazine Profi, după depunerea ofertelor neangajante în urmă cu o săptămână, susțin surse din piață.

De asemenea, unele surse mai susțin că pe listă se mai află și fondul de investiții BC Partners. Acestea adaugă că ar putea avansa în proces și alți investitori, în funcție de strategia de vânzare stabilită.

Investitorii selectați pe lista scurtă va trebui să-și pregătească echipele pentru a intra în faza de due dilligence (analiză financiară) în vederea pregătirii ofertelor angajante. După depunerea ofertelor angajante, Enterprise Investors va putea selecta viitorul cumpărător al Profi.

Tranzacția de vânzare a Profi de către fondul de investiții Enterprise Investors, cotată de surse din piață în jurul a 300 – 350 mil. Euro, a atras atenția la început mai multor investitori de talie globală, printre care și CVC Capital Partners, dar unii dintre aceștia au decis să nu depună o ofertă neangajantă. Banca americană Citi se ocupă de vânzarea Profi, tranzacție în care cumpărătorul ar putea opta pentru contractarea unei finanțări de achiziție de tip staple finance de la un consorțiu de bănci.

Pe lista investitorilor care au depus oferte neangajante, dar care nu au fost selectați pentru faza următoare se află grupul lituanian VP, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Informațiile nu au fost confirmate de către părțile implicate în tranzacție.

Fondul de investiții Mid Europa are avantajul unei cunoașteri mai bune a pieței locale, după achiziția rețelei de servicii medicale Regina Maria în urmă cu un an în cadrul celei mai mari tranzacții din istoria pieței de profil, estimată în jurul a 130 mil. Euro.

Înființat în 1999, managerul de capital de risc Mid Europa Partners a strâns până acum de la investitori fonduri de circa 4,3 mld. Euro, strategia sa de achiziții fiind focusată asupra piețelor în creștere din Europa Centrală și de Sud – Est.

Mid Europa Partners investește acum din ultimul fond ridicat, Mid Europa Fund IV, strâns în 2014, cu o capitalizare de 800 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care ridică puterea de foc a fondului spre 1,5 mld. Euro.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia, de unde este în curs de exit.

Zabka concurează pe piața din Polonia cu Biedronka a portughezilor de la Jeronimo Martins. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este o tranzacție estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro, adică în jurul unui multiplu de 13 EBITDA raportat la rezultatul obținut în anul anterior vânzării.

Fondul american de investiții KKR este un investitor care a intrat recent în piața Europei de Sud – Est și până acum tranzacțiile din piața românească nu au suscitat suficient interes până la vânzarea Profi.

KKR are sub administrare active de 131 mld. Dolari. În 2013, KKR a cumpărat cea mai mare companie de cablu din Serbia, SBB, într-o tranzacție de peste 1 mld. Euro.

Pamplona Capital a fost fondat în 2005 și a strâns până acum cinci fonduri de investiții cu un capital total de peste 7 mld. Euro. Fondul IV, strâns în 2014, are o capitalizare de 3 mld. Euro.

Fondatorul Pamplona Capital este miliardarul născut la Moscova în urmă cu 57 de ani, Alexander Knaster. Evreu de origine rusă, Knaster a emigrat în SUA la 16 ani. Apoi, acesta și-a luat o diplomă în matematică și inginerie electrică, iar apoi a făcut un MBA (master în administrarea afacerilor) la universitatea americană Harvard. În 1995, s-a întors în Rusia, iar trei ani mai tâziu a acceptat oferta miliardarului rus Mikhail Fridman pentru a prelua postul de director general al gigantului financiar rusesc Alpha Group. În 2004, a pus bazele Pamplona Capital, în spatele căruia se află din nou puternicul grup rusesc Alpha, controlat de oligarhi ruși. În 2013, Pamplona admnistra active de 6,5 mld. Dolari, din care 2 mld. Dolari aparțineau Alpha Group.

Acum, Pamplona Capital Management are sub administrare active de peste 10 mld. Dolari. Revista americană Forbes a scris că în 2013 Knaster a făcut 600 mil. Dolari când Alpha Group și-a vândut participația în TNK BP pentru 28 mld. Dolari. Averea lui Alexander Knaster era estimată de către Forbes în 2014 la 2,1 mld. Dolari.

Alpha Group este un conglomerat privat rusesc, fondat în 1989, în spatele căruia se află un grup de oligarhi în frunte cu Mikhail Fridman (avere estimată de Forbes la 15,3 mld. Dolari), German Khan (avere estimată la 9,9 mld. Dolari) și Alexei Kuzmichev (avere estimată la 7,7 mld. Dolari). Una dintre companiile aflate în portofoliul conglomeratului rusesc Alpha Group este X5 Retail, care operează un lanț de circa 7.936 de supermarketuri în Rusia și cu venituri anuale de peste 13 mld. Dolari.

BC Partners, un alt nume care s-a interesat de achiziția Profi, are în administrare fonduri de 12 mld. Euro. În 30 de ani de existență, are la activ 91 de tranzacții. BC Partners a intrat în 2008 în Migros, unul dintre cele mai mari lanțuri de retail din Turcia, valoarea tranzacției fiind de 1,7 mld euro.În 2015, BC Partners a anunțat că vinde 40% din afacere către conglomeratul turcesc Anadolu Endustri Holding AS.

Vânzarea Profi este una dintre tranzacțiile – vedetă ale regiunii pentru fondurile de investiții mari. În acest moment, alte tranzacții importante sunt în derulare în regiune – vânzarea lanțului Zabka în Polonia, a afacerii de comerț online Allegro din Polonia sau cea a pachetului de fabrici de bere SAB Miller din Europa de Est de către AB Inbev.

Profi este rețeaua de supermarketuri cu cel mai agresiv ritm de extindere în teritoriu, având ca țintă să ajungă la 500 de unități până la finele acestui an.

Profi activează pe o piață de retail, cu concurenți puternici pe segmentul supermarketurilor precum Mega Image, Lidl, Carrefour (cu formatele sale Carrefour Market și Billa), respectiv Penny Market. Miza achizițiilor și a investițiilor în dezvoltarea organică a rețelelor de comerț este reprezentată de creșterea consumului în anii următori pe piața locală, într-o economie cu o putere de cumpărare cu mult sub cea a economiilor din vestul Europei și sub cea a altor piețe din regiune, însă cu o pondere importantă a coșului zilnic în veniturile lunare ale românilor. De asemenea, scăderea TVA de la 24% la 20% a dat un nou impuls pieței de retail.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Enterprise Investors a mai vândut în acest an afacerea cu servicii HR Smartree către Cylatrea Investments, vehicul investițional condus de către Dragoș Roșca. De asemenea, în aprilie, a anunțat achiziția a 100% din acțiunile grupului Noriel de pe piața jucăriilor, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2007, Enterprise Investors a bifat primul exit din piața locală de retail după vânzarea lanțului de 21 magazine Artima către Carrefour.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman. Cea mai valoroasă deținere a Enterprise Investors în România este de departe afacerea Profi, dat fiind ritmul de creștere și faptul că ar fi cel mai mare exit local ca valoare a tranzacției de până acum pentru managerul de capital cu sediul la Varșovia.

petrom-credite-main

BCR a dat anul trecut OMV Petrom o facilitate de credit de 200 mil. Euro, un record pentru o bancă locală pe piața finanțărilor bilaterale din România. BERD, BEI, BCR, BRD, ING și Raiffeisen, pe lista celor mai mari creditori ai companiei petroliere

BCR, cea mai mare bancă locală aflată sub controlul Erste (Austria), a încheiat anul trecut cu OMV Petrom, primul jucător local din piața petrolieră aflat în portofoliul OMV (Austria), o facilitate de credit cu limita de 200 mil. Euro, fără constituire de garanții, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Acordul de finanțare al OMV Petrom cu BCR este un record privind finanțările bilaterale încheiate de o bancă locală în raport cu o companie din România.

Facilitatea de la BCR poate fi folosită atât de OMV Petrom SA, cât și de către OMV Petrom Marketing SRL, iar banii sunt disponibili în lei, dolari și euro. Facilitatea poate fi utilizată ca descoperit de cont până la 14 ianuarie 2017, respectiv pentru emiterea de scrisori de garanții bancare și acreditive până la 14 ianuarie 2018.

La 30 iunie 2016, nu existau sume trase din descoperirea de cont, potrivit prospectului de vânzare pe bursă a unui pachet de 6,4% din OMV Petrom de către Fondul Proprietatea. FP a anunțat vânzarea parțială a participației sale de 18,99% din OMV Petrom, tranzacție așteptată să aducă aproape 200 mil. euro în conturile fondului de investiții.

Din această facilitate de împrumut a BCR pentru OMV Petrom, până la 30 iunie 2016 a fost utilizată numai emiterea de garanții bancare de 22 mil. Euro.

OMV Petrom stă pe un munte de bani disponibili la bănci pentru investiții și pentru capital de lucru, din care a folosit destul de puțin.

Compania petrolieră a scăzut ritmul investițiilor după scăderea dramatică a cotației țițeiului pe piețele internaționale, afectând sumele alocate proiectelor din portofoliul de explorare și producție.

Gradul de îndatorare al OMV Petrom a crescut de șapte ori într-un an și jumătate, de la 1% în decembrie 2013 la 7% la 30 iunie 2015, pe fondul scăderii lichidităților companiei și a distribuirii de dividende. Ulterior, compania a reușit să își reducă într-un an gradul de îndatorare de la 7% la 5% până la 30 iunie 2016, pe fondul unui flux mai mare de lichidități al companiei și a împrumuturilor contractate la dobânzi mai mici față de vechile sale împrumuturi.

Cele mai mari facilități de credit pe care OMV Petrom le are contractate sunt de la BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) – un împrumut fără garanții în limita a 200 mil. Euro și altul tot în limita a 200 mil. Euro de la BEI (Banca Europeană de Investiții), ambele luate pentru centrala electrică de la Brazi.

Din împrumutul BERD scadent în 2020, compania datora 94 mil. Euro la 30 iunie 2016. Expunerea BERD față de OMV Petrom este însă mai mare, în condițiile în care OMV Petrom datorează instituției financiare internaționale încă 142 mil. Dolari în contul unui împrumut pentru filiala Kom Munai din Kazahstan, scadent în 2022.

OMV Petrom mai datora 127 mil. Euro la jumătatea anului către BEI în contul împrumutului de 200 mil. Euro scadent în 2023.

Dintre băncile comerciale, cele mai mari expuneri bilaterale față de OMV Petrom le au BCR și Raiffeisen.

Astfel, BCR are facilitatea de credit de 200 mil. Euro, acordată în 2015, când a devenit „banca de casă” a OMV Petrom, rol jucat până anul trecut de către Raiffeisen.

Raiffeisen Bank SA are o facilitate de credit cu limită de 105 mil. Euro, din care una de 75 mil. Euro, disponibilă doar în lei este scadentă la finele acestui an, iar cealaltă de 30 mil. Euro poate fi trasă în euro, lei și dolari și este scadentă la 15 decembrie 2017. În august, Raiffeisen și-a redus expunerea pe OMV Petrom prin reducerea finanțării până la 55 mil. Euro pentru prima facilitate, respectiv la 20 mil. Euro a doua facilitate, prelungind scadențele până la finele lui 2017, respectiv 2019.

Raiffeisen are mici facilități de credit acordate și filialelor OMV Petrom din Serbia și Bulgaria.

ING Bank NV, constant unul dintre creditorii tradiționali ai Petrom, are o facilitate de credit fără constituire de garanţii, care poate fi folosită în dolari, lei sau euro, în valoare totală maximă de 70 mil. Euro.

BRD – Groupe Société Générale S.A are la rândul său o facilitate de credit fără constituire de garanţii cu limita maximă de 60 mil. Euro, care poate fi utilizată în lei. La aceasta se adaugă o altă facilitate de până la 30 mil. Euro.

Pe lista expunerilor bilaterale importante, mai apar BNP Paribas Fortis NV sucursala București cu o facilitate de credit de până la 30 mil. Euro și Bancpost, cu o facilitate de până la 25 mil. Euro.

Expunerile băncilor pe OMV Petrom sunt mai mari, având în vedere creditul sindicalizat de 1 mld. Euro luat de companie de la un consorțiu format din 17 bănci, destinația împrumutului fiind refinanțarea unei sindicalizări mai vechi de 930 mil. Euro.

Din sindicatul bancar de anul trecut au făcut parte BRD, SocGen (banca – mamă a BRD), UniCredit Bank Austria AG (agenți și aranjori principali coordonatori mandatați), Erste Group Bank AG (banca – mamă a BCR), BCR, ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București, Intesa Sanpaolo S.p.A, Mizuho Bank Nederland N.V., Raiffeisen Bank International AG (banca – mamă a Raiffeisen Bank România), Raiffeisen Bank Romania, BNP Paribas CIB Sucursala București, Commerzbank Aktiengesellschaft Filiala Luxemburg, The Bank of Tokyo-Mitsubishi UFJ Ltd, Citi, Deutsche Bank AG, Credit Agricole Luxemburg, Barclays Bank Plc, Garanti Bank S.A., OTP Bank România S.A și KDB Irlanda Limited.

Sindicatul format din Raiffeisen și Wood se ocupă de listarea Medlife pe bursa de la București. Avocații Clifford Chance Badea lucrează de partea intermediarului, Schoenherr de partea Medlife, fondul de investiții V4C cu avocații NNDKP, iar IFC cu avocații Leroy & Asociații

Raiffeisen și firma de brokeraj & investment banking Wood fac parte din consorțiul de intermediere pentru listarea unui pachet minoritar de acțiuni Medlife pe bursa de la București, tranzacție așteptată să aibă loc în perioada imediat următoare. De asemenea, casa de avocatură Clifford Chance Badea asigură consultanța juridică a intermediarului, în timp ce Medlife lucrează cu avocații Schoenherr la tranzacție, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacție MIRSANU.RO.

Listarea Medlife pe BVB este o tranzacție structurată în jurul pachetului de 36,25% deținut de către fondul de investiții Value4Capital, care încearcă de mai bine de un an să-și facă exitul. Value4Capital este asistat de către avocații NNDKP.

De asemenea, celălalt acționar minoritar – International Finance Corporation (IFC) este asistat de către firma de avocatură Leroy & Asociații.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 2 octombrie despre tranzacția de listare a unui pachet minoritar de acțiuni pe bursa de la București pregătită de către Medlife.

Oficialii companiei au vorbit și în anii anteriori despre ipoteza listării pe bursă, însă de această dată se află într-o fază avansată.

Medlife a studiat mai multe structuri de tranzacție cu fonduri de investiții precum Pinebridge, iar ulterior varianta atragerii în acționariat a grupului lui Ion Țiriac, care caută plasamente profitabile pentru lichiditățile obținute în urma tranzacției de vânzare a pachetului minoritar de 45% din UniCredit Bank către banca – mamă.

Medlife are pe masă și varianta unei tranzacții în care BERD și fondul de investiții Mezzanine Management doresc preluarea unei participații minoritare în Medlife.

BERD și-a arătat apetitul pentru a investi în afacerea Medlife astfel că listarea pe bursă oferă o altă ocazie ca investitorul instituțional să devină acționar minoritar în compania cu poziție de lider în piața serviciilor medicale private.

Tranzacția de exit a fondului V4C din MedLife este una de calibru. În toamna anului trecut, fondul de investiții Mid Europa Partners a preluat 100% din acțiunile rețelei Regina Maria, într-o tranzacție de circa 145 mil.Euro.

V4C a intrat în 2009 în afacerea MedLife, an în care rețeaua de servicii medicale private fondată și controlată de familia Marcu era la un nivel al cifrei de afaceri de 25,9 mil.Euro. De atunci, afacerea s-a extins puternic cu sprijinul celor doi investitori financiari străini – International Finance Corporation (IFC) și V4C.

Compania MedLife este angrenată într-o cursă de consolidare a sectorului de profil, alături de alți jucători precum Regina Maria, dar și Medicover sau Affidea.

La sfârșitul lunii septembrie, rețeaua Medlife s-a extins cu o hyperclinică la Ploiești, investiție de 0,7 mil. Euro. Potrivit reprezentanților Medlife, compania a anunțat suplimentarea bugetului de investiții cu un credit de 20 mil. Euro, astfel încât valoarea totală a bugetului de investiții se va ridica la 76 de mil. Euro.

MedLife a raportat pentru primul trimestru al anului 2016, o cifră de afaceri cumulată în valoare de 27,6 mil. Euro. Pentru întregul an, compania estimează o cifră de afaceri cumulată la nivel de grup în valoare de 117 mil. Euro, creștere organică, iar în funcție de concretizarea tranzacțiilor aflate în derulare, susține că ar putea atinge pragul de 130 până la 150 mil. Euro.

Medlife este o afacere controlată de familia fondatoarei afacerii, medicul pediatru Mihaela Marcu Cristescu, care are un pachet de 51% din acțiuni, restul fiind în posesia unor investitori financiari internaționali – fondul de investiții Value4Capital (36,25%), respectiv International Finance Corporation cu un pachet de 12,75%.

Medlife a apăsat puternic în acest an pedala împrumuturilor pentru a-și putea finanța planurile de creștere organică, dar mai ales pentru a avea bani pentru campania de achiziții care să-i consolideze poziția de lider în sectorul de profil.

În luna martie, MedLife a contractat un credit în valoare de 56 mil. Euro de la un consorțiu format de BCR,BRD, ING și Raiffeisen.

Ultima achiziție a Medlife a fost anunțată în luna august, când a fost semnat contractul de cumpărare a unui pachet de 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri, vânzătorii în această ultimă tranzacție fiind Carmen Bichiș, fost președinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM) cu 33%, Ileana Agalopol, fost comisar CNVM, tot cu o deținere de 33%, respectiv Maria Pop, directorul general al companiei, care a vândut un pachet de 24% și a rămas acționar în companie cu 10%.

Centrul Medical Panduri este a 11-a achiziție în istoria de 20 de ani a Medlife.

Compania a cumpărat în 2010 Policlinica de Diagnostic Rapid din Brașov, apoi au urmat și alte achiziții precum grupul Genesys Medical Clinic din Arad (2011), două laboratoare la Iași și la Constanța (2014), centrul medical SAMA si Ultratest din Craiova, banca de celule stem Stem Cells Bank din Timișoara, Prima Medical din Craiova (în 2015), rețeaua de laboratoare Diamed Center și clinicile stomatologice Dent Estet (în 2016).

BCR și IFC s-au poziționat ca principalii finanțatori de-a lungul timpului pentru Medlife.
MedLife a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri cumulată de 101,5 mil. Euro.

Compania MedLife își desfășoară activitatea în 17 hyperclinici din București, Timișoara, Brașov, Arad, Craiova, Galați, Iași, Ploiești și Cluj, 23 de laboratoare proprii de analize, 10 spitale în Bucureşti, Braşov, Arad, Craiova şi Iaşi, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie şi unul de Obstetrică-Ginecologie, trei maternităţi în Bucureşti şi în ţară, 32 de centre medicale generaliste în Bucureşti şi în ţară, 14 centre de excelenţă cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub reţeaua PharmaLife Med şi în colaborare cu 140 de clinici medicale partenere din toată ţara.

Pe piața serviciilor medicale private, Medlife concurează cu Regina Maria – aflată în portofoliul managerului de fonduri de investiții Mid Europa Partners, cu Medicover și Sanador.

radu-octavian-main

Octavian Radu: La finalizarea tranzacției de la Postmaster și Total Post, voi prelua un pachet de 63% din cele două companii, iar celălalt acționar important în firme va fi Petcu. Prețul de achiziție de la Austrian Post îl plătesc din propriul cash. Firmele de avocatură Baker & McKenzie și NNDKP lucrează cu Austrian Post la vânzarea Postmaster, iar Octavian Radu cu avocații PeliFilip

Antreprenorul Octavian Radu va prelua la finalizarea tranzacției pentru Postmaster și Total Post un pachet de 63% din acțiunile ambelor companii, în timp ce celălalt acționar important în ambele firme va deveni Cristinel Petcu, conform unui interviu acordat jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO de către omul de afaceri.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 5 octombrie că Austrian Post a semnat în septembrie tranzacția de vânzare a Postmaster către un investitor privat, făcându-și astfel exitul din România după cinci ani de la intrarea pe piață.

“Pe 22 septembrie, am semnat la Viena contractul de achiziție pentru 100% din acțiunile Postmaster. Prețul pentru această achiziție îl plătesc din propriul cash. Nu am apelat la bănci pentru contractarea unui credit în vederea finanțării achiziției. A trebuit să intru pentru această achiziție inclusiv în banii alocați pentru studiile copilului meu. Am avut nevoie de semnătura soției și îi mulțumesc pentru încrederea pe care mi-a arătat-o”, a explicat Octavian Radu.

Acesta deține deja un pachet de 7% din acțiunile Total Post, afacere al cărei acționar majoritar este acum Cristinel Petcu.

“În final, urmează să preiau un pachet de 63% din acțiunile Postmaster și TotalPost ca urmare a unui acord de schimb de acțiuni (share exchange agreement) încheiat cu Petcu, care va fi celălalt acționar important în ambele firme”, afirmă Octavian Radu.

Acesta nu a spus care va fi prețul plătit către Austrian Post pentru pachetul de 100% din acțiunile Postmaster. “Am preluat și datoria Austrian Post, care nu este mare. Despre prețul de achiziție, pot să spun că mă aștept să îl recuperez din EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării – n.r.) în următorii doi ani, doi ani și jumătate”, precizează omul de afaceri. „Cumpăr această afacere pe proiecție de EBITDA”, adaugă acesta, în contextul în care compania înregistrează pierderi, iar după achiziție vor putea fi eliminate o serie de costuri care se dublează.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează la 3 – 4 mil. Euro prețul de achiziție al Postmaster.

“Austrian Post lucrează în tranzacție cu firma de avocatură Baker & McKenzie, iar pentru asistența locală cu NNDKP. Noi avem de partea noastră în tranzacție firma de avocatură PeliFilip”, a mai spus omul de afaceri.

Octavian Radu afirmă că în acest an a apărut oportunitatea achiziției Postmaster. Prin luna februarie, cei de la Austrian Post l-au întrebat dacă este interesat de a prelua afacerea lor din România, dar că apariția ulterior a încă unui competitor a scumpit achiziția Postmaster.

În cursa pentru achiziția Postmaster de la Austrian Post s-a aflat și fostul acționar al companiei, Mihai Preoțescu, susțin surse din piață.

Mihai Preoțescu nu a putut fi contactat până la momentul publicării acestui articol.

Austrian Post a cumpărat în 2011 un pachet de 26% din acțiunile Postmaster, iar în 2012 a preluat și restul acțiunilor de la Radu Potolea (44,4% din acțiuni), Mihai Preoțescu (14,8%) si Mihai Bălaj (14,8%). Austrian Post a plătit aproximativ 15 mil. Euro în cele două tranzacții pentru preluarea pachetului integral de acțiuni al Postmaster, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Omul de afaceri se gândește ca, după finalizarea tranzacției cu Austrian Post, să își refinanțeze achiziția printr-un împrumut bancar.

“Avem câteva idei ce vom face după achiziție, dar așteptăm mai întâi finalizarea tranzacției. Dosarul va fi luna viitoare la Consiliul Concurenței”, explică Octavian Radu.

Scopul preluării Postmaster și TotalPost este acela de a construi un jucător cu o cotă de piață de 25 – 30% pe segmentul plicurilor, unde principalii concurenți sunt Poșta Română, Fan Courier sau Urgent Cargus.

“Cele două firme, Postmaster și TotalPost, au împreună afaceri de 15 mil. Euro ceea ce înseamnă o cotă de piață după valoare de circa 15%, respectiv 20% după volumul plicurilor adresate”, estimează Octavian Radu, care vede piața plicurilor la circa 100 mil. Euro pe an.

Postmaster și TotalPost au împreună circa 1.500 de poștași, însă personalul total al celor două firme se apropie de 2.000 de oameni, mai spune acesta.

În opinia lui Octavian Radu, mișcările de consolidare oferă masa critică necesară pentru o afacere profitabilă pe piața de profil.

“Cu cât ești mai mare, cu atât mai mulți bani rămân la tine”, rezumă omul de afaceri.

“Este o afacere cash out (banii ies din companie – n.r.) la finele anului. O marjă normală în acest tip de afacere ar fi în jurul a 10% pe an”, este de părere Octavian Radu.

Potrivit acestuia, în România, se plătesc multipli mici la evaluare față de alte piețe, printre motivele invocate fiind riscul de piață, de țară, deși ritmul de creștere pe piața locală este mai mare decât în alte piețe mai mature.

“România este o piață de multiplu de circa 8 EBITDA”, spune unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori, care adaugă că o evaluare a unei companii ține însă de mai mulți factori.

Octavian Radu, 55 de ani, a fondat de-a lungul timpului afaceri precum RTC, TCE, Diverta sau Debenhams. Printre exiturile realizate de acesta se numără vânzarea Best Distribution către CD – Media (Grecia) în 2005, vânzarea ProCa în 2008 către RHS Company sau vânzarea RTC Proffice Experience în 2011 către fondul de investiții suedez Oresa Ventures.

Octavian Radu este membru în Consiliul de administrație al SIF Moldova.

Sursă foto: Austrian Post.

Austrian Post a semnat tranzacția de exit din România la cinci ani de la intrarea pe piață. Austriecii au vândut afacerea Postmaster către un investitor privat

Austrian Post, operator poștal controlat de statul austriac, a semnat luna trecută contractul de vânzare a 100% din acțiunile Postmaster către un investitor privat, potrivit companiei austriece.

Părțile au convenit să mențină confidențial prețul de vânzare al companiei Postmaster. Închiderea formală a tranzacției este așteptată să aibă loc până la finele anului.

Reprezentanții Austrian Post nu au dat până la momentul publicării acestui articol mai multe detalii despre tranzacție.

Afacerea Postmaster a fost înființată în anul 2007 și a fost apoi cumpărată treptat în perioada 2011 – 2012 de către Austrian Post, care astfel a intrat pe piața serviciilor poștale din România.

Austrian Post a cumpărat în octombrie 2011 un pachet de 26% din acțiunile Postmaster de la Mihai Preoțescu, pachetul majoritar rămânând în posesia a trei acționari – Radu Potolea (44,4% din acțiuni), Mihai Preoțescu (14,8%) si Mihai Bălaj (14,8%). Pe 1 noiembrie 2012, compania austriacă și-a exercitat opțiunea de a cumpăra restul de 74% din acțiunile Postmaster pentru un preț de 11,8 mil. Euro, conform raportului anual al Austrian Post din 2012.

Postamaster a raportat pentru 2012 o cifră de afaceri de 10,3 mil. Euro și un profit net de 1,9 mil. Euro la un număr de 1.302 de angajați

În mandatul Austrian Post, afacerile Postmaster au trecut pe un trend de scădere, iar profitul a dispărut din bilanțul companiei. În 2014 și 2015, Postamaster a raportat pierderi, în ciuda reducerii personalului.

Ultimul bilanț anual indică pierderi de 0,4 mil. Euro la o cifră de afaceri de 7,7 mil. Euro la un număr de 755 de angajați.

Piața serviciilor poștale din România este însă pe un trend ascendent, înregistrând anul trecut o creștere de 4,4% în valoare până la 2,4 mld. Lei (550 mil. Euro).

Peste 85% din bani au intrat în conturile primilor zece jucători, categorie în care intră Poșta Română, una dintre ultimele companii mari aflate în portofoliul statului, precum și companii private precum DHL, Urgent Cargus (aflat în portofoliul fondului de investiții Abris Capital), TNT România, Atlassib, Dynamic Parcel Distribution (DPD), GLS, Fan Courier, Nemo Prod Com Impex și UPS România, potrivit raportului pentru 2015 al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).

Poziția Postmaster SRL pe piața de profil este în topul primilor zece jucători după traficul de trimiteri poștale.

Din cei 36.795 de angajați în sectorul serviciilor poștale din România, Poșta Română este de departe cel mai mare angajator cu 26.279 de oameni, adică 72% din numărul total de poștași, iar companiile private totalizează 10.011 oameni, arată raportul ANCOM.

La finele anului trecut, 386 de companii aveau statut de furnizori autorizați de servicii poștale, din care numai 236 de firme au prestat serviciile pentru care au fost autorizate.

Poșta Română a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 243 mil. Euro și pierderi de 7,4 mil. Euro, potrivit bilanțului depus la Finanțe. Statul și oficialii companiei au anunțat intenția de a lista acțiunile Poștei Române pe bursa de la București în 2017, după eșuarea procesului de privatizare la care a participat anul trecut compania belgiană bpost.

Austrian Post, al cărei acționar principal este statul austriac, este listată pe bursa de la Viena, unde are o valoare de piață de 2,18 mld. Euro.

Pentru anul 2015, Austrian Post a raportat venituri de 2,4 mld. Euro și un profit de 142 mil. Euro la un număr de 23.476 de angajați. Compania a raportat pentru anul trecut câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 302,7 mil. Euro.

Veniturile Austrian Post provin în proporție de 73% din Austria, la care se adaugă Germania cu o pondere de 22%. Europa de Est și de Sud – Est a contribuit în 2015 cu numai 4,8% la venituri, deși compania are operațiuni în Polonia, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bosnia, Muntenegru, Bulgaria și Turcia.

Exitul Austrian Post din România se înscrie într-o serie de tranzacții în care și alte grupuri austriece și-au vândut afacerile locale în ultimii ani precum Volksbank (sectorul bancar), Baumax (bricolaj) sau Billa (marca de origine austriacă a grupului german de retail Rewe). În ansamblu însă, capitalul austriac deține o poziție strategică în economia României prin controlul pe care îl are asupra unor campioni locali sectoriali – OMV Petrom (petrol și gaze), BCR, Raiffeisen (bănci), Vienna Insurance Group, Grawe (asigurări), Kronospan (lemn), Holzindustrie Schweighofer sau Wienerberger (producție de cărămizi).

Sursă grafic: BVB. Prelucrare grafică: jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul Proprietatea va vinde aproximativ 6,4% din OMV Petrom în cadrul ofertei secundare de acțiuni de pe bursă pentru un preț de până la 200 mil. euro

Autoritatea de Supraveghere Financiară ( ASF ) a aprobat pe 5 octombrie prospectul referitor la oferta publică secundară prin care Fondul Proprietatea va vinde aproximativ 6,4 % din pachetul de 18,99 % deținut în cadrul companiei OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din sud-estul Europei.

Fondul Proprietatea va oferi spre vânzare până la 3.641.100.108 acțiuni, sub formă de acțiuni și certificate globale de depozit (GDR).

Pentru investitorii de retail, prețul maxim al ofertei este de 0,244 RON per acțiune și de 9,16 dolari per GDR, iar pentru investitorii instituționali, la orice preț până la, și inclusiv, prețul maxim.

Perioada de subscriere este 6 octombrie – 13 octombrie 2016, iar prețul final al ofertei este estimat să fie anunțat în data de 14 octombrie.

Capitalizarea bursieră a OMV Petrom este de 13,82 miliarde de lei ( 3,1 miliarde euro).

Banca americană de investiții Goldman Sachs International conduce consorțiul de intermediere din care mai fac parte Banca Comercială Română (BCR), Erste Group și WOOD & Company.

Vânzarea pachetului la OMV Petrom are în vedere și bursa de la Londra pentru că este o tranzacție greu de realizat la un astfel de calibru pe bursa de la București, unde lichiditatea zilnică este mică față de alte piețe din regiune.

OMV Petrom este cel mai mare grup integrat de petrol și gaze din Sud-Estul Europei.

Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 mil. tone pe an și operează o centrală electrică de înaltă eficiență de 860 MW și un parc eolian de 45 MW. Grupul este prezent pe piețele din România și țările învecinate prin intermediul a 784 benzinării, la 30 iunie 2016.

OMV, una dintre cele mai mari companii din Austria, deține o participație de 51,01% din OMV Petrom.

Statul român, prin intermediul Ministerului Energiei, detine 20,64% din actiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deține 18,99% iar 9,36% reprezintă acțiuni care se tranzacționează pe BVB.

Ana Dumitrache, Country Head al CTP România

Bancherul BCR din spatele refinanțării achizițiilor CTP trece de cealaltă parte a mesei și se va ocupa de finanțările companiei imobiliare. Ana Dumitrache va avea pe mână portofoliul local de 250 mil. euro al liderului pieței de spații industriale

Ana Dumitrache, șef al departamentului de finanțări imobiliare din BCR, va împărți de la 7 noiembrie atribuțiile de coordonare a operațiunilor locale ale companiei imobiliare CTP cu șeful acestui grup, olandezul Remon Vos.

Din poziția sa în cadrul BCR, Ana Dumitrache este unul dintre cei mai puternici bancheri locali pe piața finanțărilor imobiliare, printre clienții băncii numărându-se jucători precum AFI, fondul de investiții Globalworth sau chiar CTP. Astfel, în urmă cu un an, BCR a refinanțat cu 56,1 mil. Euro achizițiile realizate de CTP pe piața locală. Acum, Ana Dumitrache va trece de cealaltă parte a mesei și va avea printre responsabilități finanțarea operațiunilor locale ale companiei, precum și dezvoltarea afacerilor, respectiv contabilitate.

Ana Dumitrache lucrează în BCR din 2009, iar în perioada 2005 – 2008 a fost director adjunct al diviziei de real estate din Volksbank România (bancă preluată în 2015 de către Banca Transilvania). Are o diplomă în jurnalism a Universității din București și are un MBA (master în administrarea afacerilor) cu specializarea Finanțe a Universității din Seattle (SUA).

În vara anului 2015, CTP a contractat un credit de 56,1 mil. Euro și încă aproape 1 mil. Euro pentru plata TVA, banii mergând pentru refinanțarea achizițiilor parcului logistic Cefin Arad (unde a fost rambursat un credit de 13 mil. Euro), a parcului Deva Logistic Center pentru aproape 2,5 mil. Euro, a parcului logistic ProLogis pentru circa 33 mil. Euro, respectiv a unui parc logistic la Turda unde împrumutul a fost de 1,4 mil. Euro.

Valoarea împrumuturilor contractate și a dobânzilor aferente ale CTP în România a crescut de la zero în 2014 la 110,97 mil. Euro în 2015.

Băncile cu expunere pe proiectele locale ale CTP sunt BCR (cu credite pe companiile CTPark Beta SRL, CT Park Bucharest West I SRL, Deva Logistic Center SA), BRD (cu expunere pe firmele  CTPark Bucharest SRL și H.E.E. (Mercury) Proprietăți SRL) și Raiffeisen Bank SA (cu CTP Park Alpha SRL, unde expunerea este de circa 21 mil. Euro).

După șapte ani de prezență pe piață, CTP a trecut în anul 2015 la o campanie de achiziții de parcuri logistice în țară devenind astfel cel mai puternic jucător pe acest segment, cu investiții curente evaluate la circa 250 mil. Euro.

CTP dezvoltă proiecte industriale de clasa A în București și în orașele mari din țară, ținta companiei fiind să ajungă la un portofoliu local de suprafață închiriabilă de 1 milion metri pătrați în 2018. CTP are parcuri logistice în vecinătatea autostrăzii București – Pitești, dar a lansat proiecte importante și la Sibiu și Cluj – Napoca.

Piața imobiliară locală a devenit un motor de tranzacții pe segmentul de fuziuni și achiziții în contextul în care randamentele locale au atras atenția mai multor fonduri de investiții inclusiv a Blackstone sau Texas Pacific Group, care au venit aici să investească prin platforme regionale. În 2015, poziția de cumpărător de serviciu pe segmentul de spații comerciale a revenit fondului sud-african NEPI, pe segmentul imobilelor de birouri fondului de investiții Globalworth, condus de grecul Ioannis Papalekas, iar pe segmentul spațiilor industriale celor de la CTP.

tvh-poza-main

Axxess Capital a finalizat tranzacția de exit din Industrial Access, afacere cu o marjă netă de 17%. Belgienii de la TVH au preluat 100% din acțiunile companiei și au mână liberă pentru fuziunea cu Romlift

Grupul belgian TVH a finalizat, ieri, achiziția pachetului de 100% din acțiunile firmei Industrial Access de la fondul de investiții Balkan Accession Fund și de la fondatorul afacerii, antreprenorul Ștefan Ponea.

Finalizarea tranzacției a fost confirmată de către Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital, manager de capital privat care administrează inclusiv fondul de investiții Balkan Accession Fund.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, însă Horia Manda preciza pe 8 iunie că aceasta depășește 10 mil. Euro și că vânzătorii au primit cinci oferte pentru Industrial Access.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că vânzarea Industrial Access ar putea ajunge până la circa 20 – 25 mil. Euro la valoare de întreprindere, adică prețul pe pachetul de acțiuni și datoriile preluate.

Grupul belgian TVH a semnat pe 3 iunie contractul de achiziție cu East Holding BV, un vehicul de investiții prin intermediul căruia Axxess Capital a vândut 90% din Industrial Access, și cu Șefan Ponea, vânzătorul unui pachet de 10% din afacere.

Cumpărătorul a fost vehiculul de investiții Mateco Sarl din Luxemburg, potrivit informațiilor făcute publice de către Consiliul Concurenței.

Consultanții KPMG au avut mandatul de vânzare al Industrial Access, informație publicată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 23 iulie 2015. O echipă coordonată de către Bogdan Văduva, partener responsabil de activitatea de fuziuni și achiziții la nivel local al KPMG, a fost implicată în tranzacție.

Consultanța juridică a vânzătorului a fost asigurată de către avocatul Gabriela Assoum Predescu.

De cealaltă parte, cumpărătorul a mizat pe serviciile de asistență juridică și de taxe ale firmei de avocatură NNDKP. Din echipă au făcut parte Ruxandra Bologa (Partener), Anca Mihăilescu (Asociat Senior), Ioana Vieru (Asociat). Din cadrul departamentului de Consultanță Fiscală al NNDKP au fost implicați Mihaela Ioja (Senior Tax Manager) și Alexandru Onuță (Senior Tax Manager).

Ștefan Ponea a fondat, în 2005, Industrial Access, împreună cu trei asociaţi. În 2007, BAF a  cumpărat 90% din acțiunile firme de închiriere și leasing echipamente pentru construcții Industrial Access, în urma tranzacției Ponea rămânând acționar minoritar.

Ultimul bilanț al firmei indică pentru 2015 un profit de 1,76 mil. euro la o cifră de afaceri de 10,7 mil. euro și 59 de angajați.

Industrial Access este lider în domeniul nacelelor și platformelor pentru acces și lucru la înălțime în Balcani, având cea mai dezvoltată rețea de închiriere de echipamente pentru acces și lucru la înălțime din regiune (România, Bulgaria și Republica Moldova).

Ulterior achiziției, TVH intenționează să fuzioneze Industrial Access cu cealaltă companie pe care o deține deja. În 2013, grupul belgian a cumpărat Romlift Serv, ce activează pe piața locală de închiriere a platformelor de lucru la înălțime. Romlift Serv are o cifră de afaceri de 8,3 mil. Lei (1,9 mil. Euro) și un profit net de 1,68 mil. Lei (0,37 mil. Euro) la un personal format din 25 de angajați.

În portofoliul grupului TVH se află și firma TVH Industrie Import Export România, al cărui obiect de activitate îl reprezintă comerţul cu ridicata al altor maşini şi echipamente.

Cumpărătorul, grupul TVH, este o afacere 100% de familie fondată în Belgia de către Paul Thermote și Paul Vanhalst.

Grupul TVH are subsidiare în 30 de țări, inclusiv în România, și circa 4.800 de oameni, pentru 2015 raportând o cifră de afaceri consolidată de 1,223 mld. euro.

Axxess Capital, unul dintre principalii administratori de fonduri de investiții activi pe piețele din Europa de Sud – Est, are un istoric de peste 15 ani în piața de profil, prin intermediul celor trei fonduri de investiții aflate sub administrarea sa.

Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), Balkan Accession Fund (BAF) și Emerging Europe Accession Fund (EEAF) au strâns în total de la investitori capital de peste 250 mil. euro. Axxess a fost implicat în peste 35 de achiziții de companii și peste 25 de vânzări de participații în domenii variate precum servicii financiare, industria prelucrătoare, IT, retail specializat sau bunuri de consum.

Axxess Capital este cel mai activ administrator de pe piața fondurilor de investiții și are cea mai puternică schimbare de portofoliu local dintre jucătorii locali de private equity, având în vedere seria de achiziții, respectiv de exituri realizate în ultimul an.

Astfel, în acest interval de timp, EEAF, care are în portofoliu Nextebank a preluat controlul băncii Carpatica și a intrat pe piața retailerilor online prin preluarea pachetului de 30% din Elefant Online. De asemenea, Axxess Capital a finalizat în aprilie vânzarea pachetului minoritar de 49,9% din acțiunile Noriel către Enterprise Investors, manager regional de private equity.

În prezent, managerul de fonduri de investiții Axxess Capital este aproape de vânzarea afacerii cu lacuri și vopsele Deutek, cumpărate în 2013 de la fondul de investiții Advent International.

Politica de investiții a Axxess Capital vizează tichete de achiziție de regulă cuprinse între 5 și 15 mil. euro fie pentru preluarea de pachete majoritare de acțiuni, fie participații minoritare în companii – țintă.

Managerul de capital privat este condus de aproape două decenii de către Horia Manda, unul dintre cei mai experimentați manageri de pe piața locală de profil.

KPMG România numește un nou partener care să se ocupe de dezvoltarea portofoliului de clienți de limbă germană

 

Compania de consultanță și audit KPMG România a anunțat numirea unui nou partener în conducerea firmei, precum și două numiri de directori în cadrul departamentului Forensic și al celui de Consultanță Fiscală.

René Schӧb se alătură departamentului de Consultanță Fiscală al KPMG în calitate de Partener, după o carieră de peste 17 ani, dintre care ultimii nouă în calitate de Managing Partner în cadrul altor companii internaționale de consultanță în România.

Unul dintre obiectivele noului partener, specializat în asistența integrată a clienților, cu accent pe companii mari și mijlocii deținute de investitori privați, va fi să conducă și să dezvolte un birou specializat în oferirea de servicii KPMG pentru clienții vorbitori de limba germană.

“Prezența investitorilor vorbitori de limbă germană în România s-a dezvoltat semnificativ și sunt încântat să pot contribui la consilierea clienților în diverse domenii ale serviciilor KPMG. Consider că o înțelegere profundă a cadrului de reglementare al companiilor străine de către biroul german al KPMG este foarte importantă pentru a putea oferi asistență clienților noștri”, a afirmat René  Schӧb.

Tracey Walker, noul Director pe Forensic, are naționalitate sud-africană și peste 10 ani de experiență în investigarea fraudelor la nivel international.

Prin prisma experientei sale ca manager senior la Direcția Anticorupție din Africa de Sud, precum și de consultant la Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate, Tracey este specialistă în combaterea mitei și a corupției.

Ionuț Măstăcăneanu, Director, Consultanță Fiscală, și-a început cariera în KPMG în urmă cu 12 ani și în prezent conduce echipa specializată în servicii financiare din cadrul departamentului de consultanță fiscală.

KPMG România oferă servicii de audit, asistență fiscală și consultanță în afaceri, inclusiv servicii de restructurare și accesare de fonduri, pentru organizații din diverse domenii, atât din sectorul privat, cât și cel public.

KPMG a deschis primul birou din România în 1994, urmând apoi un al doilea în 1999, la Timișoara. În ultimii ani, firma a mai deschis birouri la Cluj, Iași, Constanța și Chișinău.

Fondul de investiții Abris Capital l-a angajat pe fostul director financiar al A&D Pharma pentru a se ocupa de finanțele companiilor din cadrul Green Group

Fondul de investiții Abris Capital Partners l-a angajat pe Florin Buligoanea în funcția de director financiar al companiilor din cadrul grupului integrat de reciclare Green Group, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Florin Buligoanea a ocupat în perioada 2001-2007 și în 2010-2014 poziția de Chief Finance Officer în cadrul grupului A&D Pharma.

Acesta a lucrat anterior și pentru Brewery Holdings România, DHL, Abela Rocas, Grant Thornton sau NEI Group.

Florin Buligoanea, 44 de ani, este licențiat al Academiei de Studii Economice din București.

După finalizarea tranzacției pe 4 iulie, noul proprietar a trecut la contractarea de credite pentru finanțarea planului de investiții care vizează extinderea capacității de producție.

Recent, acționarii Green Group au aprobat contractarea de credite de peste 20 mil.euro de la ING Bank și UniCredit Bank pentru investiții în extinderea capacității de producție.

Pe 15 septembrie, compania Greenfiber Internațional a anunțat că investește 35 mil.euro în a treia capacitate de producție de fibră sintetică din 100% material reciclat. Noua fabrică va fi amplasată în Urziceni, pe fosta platforma industrială a ROFEP, achiziționată de către GreenFiber și va avea o capacitate de producție de 30.000 de tone/an de fibră sintetică.

Green Group este unul din cei mai mari jucători ai industriei de reciclare din Sud-Estul Europei ce proceseaza deșeuri de tip PET, electrice și electronice. Grupul este și cel mai mare operator al unei linii de procesare a deșeului de sticlă.

Companiile care fac parte din Green Group sunt Greentech, Greenfiber International, Total Waste Management, Greenweee International, Greenlamp Reciclare și Greenglass Recycling.

Compania a raportat, în 2015, venituri consolidate de peste 90 mil. euro si se bazează pe investiții în infrastructura de colectare și reciclare deșeuri din România, Serbia și Macedonia.

În aprilie, managerul de fonduri de investiții Abris Capital a semnat contractul de achiziție pentru 82% din acțiunile Green Group, tranzacție care a asigurat exitul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și al managerului grec de capital privat Global Finance.

Achiziția Green Group a fost finanțată exclusiv din capitalul fondului de investiții administrat de către Abris Capital.

Fondul de investiții Abris Capital are în portofoliu compania de curierat Urgent Cargus, grupul de firme Pehart din industria de hârtie și, din vara acestui an, Green Group în sectorul de reciclare.

Abris Capital a preluat în acest an indirect platforma de administrare a creditelor neperformante GetBack de la miliardarul polonez Leszek Czarnecki în cadrul unei tranzacții estimate la 825 mil. zloți (186 mil. euro).

Managerul de capital de risc a strâns din 2007 până acum sub administrare două fonduri de investiții cu capital de 770 mil. euro, din care ultimul a fost ridicat în 2013 cu o capitalizare de 450 mil. euro și din el se derulează investiții. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Ultimul fond ridicat de Abris Capital a investit deja banii și este de așteptat să ridice un nou fond de investiții, mișcare la care au recurs în ultima vreme și alți manageri de capital de risc din regiune.

MedLife pregătește listarea unui pachet minoritar de acțiuni pe bursa de la București

MedLife, lider pe piața serviciilor medicale private, pregătește listarea unui pachet minoritar de acțiuni pe bursa de la București, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția ar putea avea loc până la finele acestui an. Listarea MedLife ar permite realizarea unui exit pentru fondul de investiții Value4Capital (V4C), care încearcă de mai bine de un an vânzarea pachetului de 36,25 % din companie.

Acționarii MedLife au analizat mai multe structuri de tranzacție.

Discuțiile avute însă în ultimul an cu investitori precum fondul de investiții PineBridge și Țiriac Holdings au eșuat.

În acest an, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a exprimat interesul de a prelua un pachet de acțiuni la MedLife, în contextul unui exit al fondului de investiții Value4Capital din afacere.

Astfel, MedLife are pe masă și varianta unei tranzacții de preluare a unui pachet minoritar de către BERD împreună cu un fond de investiții.

Reprezentanții MedLife nu au făcut niciun comentariu pe subiectul listării până la publicarea acestui articol.

Ipoteza listării MedLife pe bursă a fost lansată de către reprezentanții companiei și în anii anteriori.

Tranzacția de exit a fondului V4C din MedLife este una de calibru. În toamna anului trecut, fondul de investiții Mid Europa Partners a preluat 100% din acțiunile rețelei Regina Maria, într-o tranzacție de circa 145 mil.Euro.

V4C a intrat în 2009 în afacerea MedLife, an în care rețeaua de servicii medicale private fondată și controlată de familia Marcu era la un nivel al cifrei de afaceri de 25,9 mil.Euro. De atunci, afacerea s-a extins puternic cu sprijinul celor doi investitori financiari străini – International Finance Corporation (IFC) și V4C.

Compania MedLife este angrenată într-o cursă de consolidare a sectorului de profil, alături de alți jucători precum Regina Maria, dar și Medicover sau Affidea.

La sfârșitul lunii septembrie, rețeaua Medlife s-a extins cu o hyperclinică la Ploiești, investiție de 0,7 mil. Euro. Potrivit reprezentanților Medlife, compania a anunțat suplimentarea bugetului de investiții cu un credit de 20 mil. Euro, astfel încât valoarea totală a bugetului de investiții se va ridica la 76 de mil. Euro.

MedLife a raportat pentru primul trimestru al anului 2016, o cifră de afaceri cumulată în valoare de 27,6 mil. Euro. Pentru întregul an, compania estimează o cifră de afaceri cumulată la nivel de grup în valoare de 117 mil. Euro, creștere organică, iar în funcție de concretizarea tranzacțiilor aflate în derulare, susține că ar putea atinge pragul de 130 până la 150 mil. Euro.

Medlife este o afacere controlată de familia fondatoarei afacerii, medicul pediatru Mihaela Marcu Cristescu, care are un pachet de 51% din acțiuni, restul fiind în posesia unor investitori financiari internaționali – fondul de investiții Value4Capital (36,25%), respectiv International Finance Corporation cu un pachet de 12,75%.

Medlife a apăsat puternic în acest an pedala împrumuturilor pentru a-și putea finanța planurile de creștere organică, dar mai ales pentru a avea bani pentru campania de achiziții care să-i consolideze poziția de lider în sectorul de profil.

În luna martie, MedLife a contractat un credit în valoare de 56 mil. Euro de la un consorțiu format de BCR,BRD, ING și Raiffeisen.

Ultima achiziție a Medlife a fost anunțată în luna august, când a fost semnat contractul de cumpărare a unui pachet de 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri, vânzătorii în această ultimă tranzacție fiind Carmen Bichiș, fost președinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM) cu 33%, Ileana Agalopol, fost comisar CNVM, tot cu o deținere de 33%, respectiv Maria Pop, directorul general al companiei, care a vândut un pachet de 24% și a rămas acționar în companie cu 10%.

Centrul Medical Panduri este a 11-a achiziție în istoria de 20 de ani a Medlife.

Compania a cumpărat în 2010 Policlinica de Diagnostic Rapid din Brașov, apoi au urmat și alte achiziții precum grupul Genesys Medical Clinic din Arad (2011), două laboratoare la Iași și la Constanța (2014), centrul medical SAMA si Ultratest din Craiova, banca de celule stem Stem Cells Bank din Timișoara, Prima Medical din Craiova (în 2015), rețeaua de laboratoare Diamed Center și clinicile stomatologice Dent Estet (în 2016).

BCR și IFC s-au poziționat ca principalii finanțatori de-a lungul timpului pentru Medlife.
MedLife a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri cumulată de 101,5 mil. Euro.

Compania MedLife își desfășoară activitatea în 17 hyperclinici din București, Timișoara, Brașov, Arad, Craiova, Galați, Iași, Ploiești și Cluj, 23 de laboratoare proprii de analize, 10 spitale în Bucureşti, Braşov, Arad, Craiova şi Iaşi, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie şi unul de Obstetrică-Ginecologie, trei maternităţi în Bucureşti şi în ţară, 32 de centre medicale generaliste în Bucureşti şi în ţară, 14 centre de excelenţă cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub reţeaua PharmaLife Med şi în colaborare cu 140 de clinici medicale partenere din toată ţara.

Pe piața serviciilor medicale private, Medlife concurează cu Regina Maria – aflată în portofoliul managerului de fonduri de investiții Mid Europa Partners, cu Medicover și Sanador.