Arhive lunare: iunie 2016

Sursă foto: UnIcredit. Infografic MIRSANU.RO.

Șeful departamentului de investment banking din UniCredit Bank anunță încheierea tranzacției de vânzare a Noriel către fondul de investiții Enterprise Investors și „interesul ferm” pentru piața locală de investment banking

UniCredit Bank a anunțat finalizarea pe 29 iunie a tranzacției de vânzare a 100% din acțiunile Noriel Group, principalul retailer de jucării, jocuri şi produse pentru copii din România, către fondul de investiții Enterprise Investors.

Departamentul de investment banking al UniCredit Bank condus de Alin Pop a avut mandatul de vânzare al afacerii Noriel. Vânzătorii sunt familia Constantinescu cu peste 50% din acțiuni, respectiv managerul de fonduri de investiții Axxess Capital cu o participație de peste 49%.

De asemenea, în Polonia, tot în domeniul retailului de jucării, jocuri şi produse pentru copii, la începutul anului 2016 UniCredit a consiliat fondul de private equity Bridgepoint în achiziţia de 247 mil. euro a Smyk, principalul jucător din Europa Centrală şi de Est din această piaţă.

“Interesul nostru pentru zona de investment banking este unul ferm, deşi această activitate este mult mai puţin vizibilă decât altele oferite de bancă, prin însăşi natura ei. Dată fiind prezenţa puternică pe care Grupul UniCredit o deţine în piaţa finanţărilor corporative dar şi de investment banking în regiunea central şi est europeană, suntem capabili să oferim şi pe plan local clienţilor noştri toate produsele de care au nevoie. În zona de investment banking, punctul forte al UniCredit constă în capacitatea de a combina know-how-ul local şi înţelegerea specificului fiecărei ţări din Europa Centrală şi de Est cu expertiza globală tehnică şi de industrie a grupului prin centrele din Viena, München sau Londra”, a declarat Alin Pop, șeful DepartamentuluideInvestment Banking şi Corporate Finance în cadrul UniCredit Bank.

Creditanstalt Investment Bank (CA IB) a fost una dintre primele firme care oferea servicii de investment banking înființate în România după 1990 și, în prezent, a fost integrată în grupul UniCredit în România. Prin intermediul diviziei de investment banking, grupul UniCredit oferă clienţilor săi o gamă largă de servicii prin care îi asistă în atragerea de capital extern, fie prin identificarea unor investitori (ca parte a activităţii de achiziţii şi fuziuni), fie prin accesarea pieţelor de capital acţiuni sau obligaţiuni.

În zona de fuziuni şi achiziţii, grupul UniCredit este una dintre principalele case de consultanţă în Europa Centrală şi de Est. În România, grupul UniCredit a fost consultant al Enel în intenţia de ieşirea grupului de pe piața românească de distribuție și furnizare a energiei electrice, proces care a fost însă oprit de către client. În Slovacia, în acelaşi sector de activitate, UniCredit a asistat conglomeratul de energie ceh EPH în achiziţia unei participații de 66% în producătorul de energie Slovenske Elektrarne, tranzacție de 750 mil. euro.

Deşi UniCredit şi-a închis în România activitatea de brokeraj acţiuni şi obligaţiuni locale în 2012, grupul este în continuare activ în tranzacţiile de pe piaţa de capital prin intermediul entităţilor UniCredit din Londra, Munchen sau Varşovia. În acest sens, în  2014 grupul a fost unul dintre cei doi aranjori care au coordonat procesul de vânzare a participației de 13,5% pe care Fondul Proprietatea o deţinea în cadrul companiei Transelectrica.

În aria mandatelor locale pentru emisiuni de obligațiuni, UniCredit a intermediat în ultimii doi ani mai multe tranzacții de vânzare de obligațiuni internaţionale pentru Ministerul Finanțelor Publice şi a fost aranjor în emisiunea de 450 de mil. euro obligaţiuni internaţionale pentru RCS & RDS.

Pe piața mandatelor pentru tranzacții (fuziuni și achiziții, finanțări, piețe de capital), UniCredit concurează cu alte bănci mari de pe piață precum BCR, BRD, ING și Raiffeisen. Pe lângă acestea, alți concurenți sunt firmele de consultanță din Big Four (Deloitte, PwC, EY și KPMG), bănci internaționale de investiții precum Rothschild, Morgan Stanley sau UBS sau, punctual, cu firme de consultanță specializate în tranzacții precum Vienna Capital Partners, Filipescu Vișa sau BAC Investment.

Coordonatele tranzacției de vânzare a Noriel către Enterprise Investors

Tranzacția a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 12 aprilie.

Contractul de achiziție al Noriel de către Enterprise Investors a fost semnat pe 14 aprilie.

Consiliul Concurenţei a autorizat operaţiunea de concentrare economică prin care Jonagold CEE Holding S.a.r.l a preluat SC Noriel Impex SRL, SC Intertoy Zone SRL şi SC Toys & Games Industry SRL.

Jonagold CEE Holding S.a.r.l este controlată de fondul de investiţii Polish Entreprise Fund VII, LP, care are în portofoliu companii din divesre domenii de activitate, investiţiile acestuia nefiind axate pe o anumită ramură a comerţului sau industriei.

Toys & Games este activă în domeniul producţiei de jocuri şi jucării, Noriel este prezentă în domeniul distribuţiei de jocuri şi jucării, iar Intertoy activează în domeniul comercializării cu amănuntul de jocuri şi jucării, atât prin magazinele proprii specializate, cât şi online.

Finalizarea achiziției grupului de firme Noriel a fost realizată pe 29 iunie, conform comunicatului UniCredit Bank.

norieltranzactieeimain

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează achiziția grupului Noriel la circa 25 mil. euro.

Conform acordului, Enterprise Investors va asigura fonduri suplimentare de 2 mil. euro pentru sprijinirea dezvoltării reţelei.

“Vom întări echipa de management cu experţi în domeniu și vom sprijini dezvoltarea reţelei de magazine Noriel în ţară astfel încât să dublăm numărul de magazine în următorii ani”, a spus Șerban Roman, Country Director la Enterprise Investors, după semnarea tramzacției.

Familia Constantinescu, acționarul majoritar al afacerii Noriel a lucrat alături de avocații Reff & Asociații, parte a rețelei de asistență juridică a Deloitte. Axxess Capital a mizat pe serviciile de asistență ale avocatului Gabriela Assoum, cu care lucrează constant la tranzacții fie de exit, fie de achiziție.

De cealaltă parte, avocații RTPR Allen & Overy au asistat la achiziție fondul de investiții polonez, cu care lucrează în mod tradițional și pe care în acest an l-a asistat și la exitul din afacerea de servicii HR Smartree, vândută în februarie către Cylatrea Investments, compania de investiții gestionată de către fostul consultant Roland Berger Dragoș Roșca.

Firma de avocatură RTPR Allen & Overy a anunțat că a lucrat pentru achiziția Noriel de către Enterprise Investors cu o echipă formată din Costin Tărăcilă (Managing Partner), Adrian Cazan (Senior Associate), Roxana Ionescu (Senior Associate), Tudor Năftică (Associate), Andrei Mihul (Associate), Alexandra Costina Ivancia (Associate), Laurenţiu Tisescu (Associate), Andrada Rusan (Junior Associate), Monica Marian (Junior Associate) și Andrei Lupu (Junior Associate).

Din echipa cumpărătorului au făcut parte și consultanții PwC.

Noriel dispune de o reţea de 47 magazine în 27 orașe și de o platformă online.

Compania a fost fondată în 1995 de familia Constantinescu ca importator și distribuitor de jucării și de jocuri.

În 1999, compania a creat “Toys and Games”, propria divizie de producţie de jocuri de carton si puzzle-uri. Noriel și-a continuat dezvoltarea prin intrarea în retail în 2010, cu sprijinul investitorului financiar Balkan Accession Fund, creând o reţea de magazine specializate în vânzarea jocurilor și a jucăriilor.

În 2015, vânzările Noriel au crescut cu 26% faţă de anul precedent, ajungând la aproximativ 30 mil. euro.

Pe piața jucăriilor, alături de Noriel activează și alți jucători, unul dintre cei mai puternici concurenți fiind lanțul elen de magazine de profil Jumbo.

bcr infograficmain

Consorțiul din care face parte EOS negociază cu BCR achiziția portofoliului neperformant Blue Lake de circa 400 mil. euro. În tranzacția estimată în jurul a 60 mil. euro ar fi implicat și fondul american de investiții Centerbridge, respectiv norvegienii de la B2 Holding

Consorțiul din care face parte firma germană de administrare a creanțelor EOS negociază achiziția portofoliului neperformant Blue Lake al BCR, a cărui valoare nominală este de circa 390 mil. euro, susțin surse din piață. Din consorțiu ar mai face parte și fondul american de investiții Centerbridge, care investește între 50 și 300 mil. dolari per tranzacție. De asemenea, un alt investitor care ar face parte din consorțiu cu EOS ar fi și firma norvegiană B2 Holding, care a făcut indirect o proaspătă achiziție la nivel local.

Prețul de achiziție al portofoliului este cotat la aproximativ 15 eurocenți pentru fiecare euro la valoare nominală, ceea ce înseamnă o tranzacție în jurul a 60 mil. euro.

Tranzacția Blue Lake ar putea fi semnată în prima parte a lunii iulie, adaugă sursele citate.

Informațiile nu au fost confirmate de către părți.

Reprezentanții BCR nu au dorit să facă niciun comentariu pe marginea acestui subiect. De asemenea, reprezentanții EOS nu au răspuns întrebărilor adresate până la momentul publicării acestui articol. Reprezentanții Centerbridge nu au putut fi contactați.

„Fiind o companie listată din 8 iunie, nu suntem în poziția de a răspunde întrebărilor datorită reglementărilor Bursei de Valori din Oslo. Mergând mai departe, vom publica informații numai în conformitate cu aceste reglementări. Acestea vor fi incluse într-un raport trimestrial”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Rasmus Hansson, director pentru strategie și fuziuni și achiziții al B2 Holding.

Portofoliul Blue Lake al BCR a atras interesul mai multor jucători de pe piața administrării datoriilor, printre finaliști numărându-se nume precum APS, Kredyt Inkaso sau EOS.

BCR,  cea mai mare bancă locală după active, a primit pe 13 iunie ofertele pentru portofoliul neperformant Blue Lake, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Blue Lake este un portofoliu de retail garantat cu ipotecă. Circa 6.000 de proprietăți imobiliare, poziționate în București și la nivelul întregii țări, fac parte din pachetul de garanții care însoțește portofoliul.

BCR lucrează la tranzacția Blue Lake cu perechea PwC (consultant) – Schoenherr (firmă de avocatură), alături de care a bifat deja cea mai lungă serie de vânzări de astfel de portofolii mari locale.

Centerbridge Partners este o firmă americană de administrare de fonduri de investiții, fondată în 2005. Până în 2014, a strâns sub administrare circa 25 mld. dolari de la fonduri de pensii, universități și investitori bogați, conform Wall Street Journal. Unul dintre cei doi fondatori ai Centerbridge este Mark Gallogly, fost șef peste activitatea de administrare de capital privat în cadrul Blackstone, cea mai mare firmă de investiții din lume.

Cea mai mare parte a investițiilor Centerbridge se concentrează asupra activelor depreciate sau a afacerilor aflate în restructurare, aria sa de interes întinzându-se din America de Nord și Europa până în China.

B2 Holding, unul dintre liderii administrării de creanțe de pe piața din Europa, a cumpărat recent o firmă de recuperare a creanțelor activă la nivel local și are planuri de creștere în Români, cea mai mare piață din regiunea Europei Centrale și de Est după mărimea portofoliilor neperformante tranzacționate în 2015.

Norvegienii au finalizat recent achiziția firmei bulgare de colectare a creanțelor Debt Collection Agency (DCA), care are operațiuni directe și în România.

B2 Holding a anunțat pe 9 mai un acord de achiziție a 100% din acțiunile DCA, firmă fondată în 2010 de către oamenii de afaceri bulgari Martin Despov și Nikolina Stancheva.

DCA are subsidiară în România din 2013. Compania numără 134 de angajați în Bulgaria și 25 de oameni în România.

DCA are în administrare un portofoliu de datorii cu o valoare nominală de circa 180 mil. euro. Compania a raportat pentru 2015 venituri de 5,9 mil. euro și un profit net de 1,9 mil. euro.

B2 Holding, activă deja în spațiul scandinav și al statelor baltice, are operațiuni și în piețele Europei Centrale și de Est (Polonia), respectiv Balcani (Bulgaria, România).

De cealaltă parte, EOS are deja o poziție puternică pe piața locală a administrării de creanțe, fiind unul dintre liderii acestui segment de afaceri.

BCR tocmai a finalizat pe 8 iunie vânzarea portofoliului neperformant Tokyo, pentru care a încasat un preț de aproximativ 150 mil. euro după transferul unui pachet de credite neperformante cu o valoare nominală de aproape 1,1 mld. euro către consorțiul APS – Deutsche Bank – International Finance Corporation, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. BCR nu a făcut public prețul de vânzare nici al portofoliului Tokyo, nici al altor portofolii vândute anterior.

Subsidiara locală a Erste este cel mai activ vânzător de active bancare neperformante, pe fondul procesului amplu de curățire a bilanțului propriu pentru a elibera lichidități blocate în provizioane, pe de altă parte aceste acțiuni fac parte și din activitatea de restructurare a băncii.

BCR a realizat un profit net de 315,1 mil. lei (70,2 mil. euro) în primul trimestru al acestui an, „susținut totodată de recuperări consistente ale unor credite neperformante precum şi de îmbunătățirea calității portofoliului”, potrivit reprezentanților băncii.

Rata creditelor neperformante a scăzut în cazul BCR la 19,5% la finele primului trimestru comparativ cu 25,6% în martie 2015, datorită eforturilor de reducere a portofoliului de credite cu probleme şi a îmbunătățirii calității portofoliului de credite performante. Gradul de acoperire a creditelor neperformante a ajuns la 78,4% în martie 2016.

Banca a raportat în perioada menționată o producție de credite noi de peste 2 mld. lei (circa 450 mil. euro), din care aproximativ 0,9 mld. lei pe segmentul finanțărilor adresate companiilor.

Piața tranzacțiilor cu credite neperformante din România a fost cea mai mare și mai activă în 2015 din rândul piețelor din regiunea Europei Centrale și de Est. Valoarea tranzacțiilor locale de profil este estimată la circa 1,5 mld. euro în 2015, iar în 2016 cifra ar putea ajunge spre 2 mld. euro. Prețurile de achiziție al acestor portofolii variază de la 0,5 – 1 eurocenți până la 25 de eurocenți în funcție de calitatea garanțiilor atașate portofoliilor, a vechimii creditelor cuprinse în pachet și a interesului stârnit printre investitori.

Anul trecut a marcat și un eșec major. Tranzacția Neptun prin care BCR a încercat să vândă un portofoliu neperformant de 2,7 mld. euro, cu o structură mixtă de active, a eșuat în septembrie. Ulterior, au fost regrupate activele în alte portofolii, așa ajungând pe piață tranzacția Tokyo și altele prin care BCR mai are de scăpat de stocuri de neperformante de circa 1 mld. euro.

Una dintre tranzacțiile de referință în ceea ce privește vânzarea portofoliilor de retail, garantate cu ipoteci, a avut loc în iulie 2015, când Volksbank România a transferat un portofoliu neperformant cu o valoare nominală de 495 mil. euro consorțiului format din Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap și APS. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piață estimează prețul de achiziție al portofoliului Volksbank la circa 17 eurocenți pentru fiecare euro la valoare nominală, ceea ce înseamnă o tranzacție de peste 84 mil. euro.

carrefour_billa_tranzactie_tabel main

Consiliul Concurenței a autorizat condiționat preluarea Billa de către Carrefour după modelul aplicat tranzacției Auchan – Real. Grupul francez finalizează pe 30 iunie achiziția de circa 96 mil. euro a rețelei de 86 de supermarketuri. Carrefour s-a angajat ca după încheierea tranzacției să vândă pe piața din Brăila trei supermarketuri, două din rețeaua proprie și un magazin Billa

Consiliul Concurenței a anunțat astăzi că a autorizat preluarea rețelei de magazine Billa de către Carrefour, doar cu condiția vânzării ulterioare a trei magazine din Brăila – două magazine Carrefour Market şi un magazin Billa.

Acest angajament a fost propus de către partea franceză autorității concurențiale pentru a putea obține avizul acesteia, necesar pentru închiderea tranzacției cu Billa.

Finalizarea tranzacției Carrefour – Billa este așteptată să aibă loc pe 30 iunie. Firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații asistă grupul francez în procedurile aferente achiziției în timp ce grupul german Rewe, vânzătorul afacerii Billa din România, a lucrat cu casa austriacă de avocatură Schoenherr.

Valoarea tranzacției prin care Carrefour preia 100% din acțiunile Billa România, companie ce operează lanțul de 86 de magazine, respectiv 100% din titlurile Billa Invest Construct – care administrează terenuri și alte active imobiliare – nu a fost făcută publică. Carrefour plătește în numerar circa 96 – 97 mil. euro pentru preluarea integrală a afacerii Billa din România, potrivit datelor publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 22 decembrie 2015.

Miza achiziției Billa de către Carrefour este atacarea unei poziții de lider pe piața supermarketurilor, unde principalii concurenți sunt Lidl, Mega Image, Profi și Penny (al cărui proprietar este Rewe, vânzătorul Billa). Rețelele de retail și-au continuat expansiunea în teren atât organic, cât și prin achiziții, pariind pe creșterea consumului pe piața locală.

Dosarul Carrefour – Billa s-a aflat în prima jumătate a anului în analiza atât a Comisiei Europene, dată fiind anvergura la nivel european a părților implicate, precum și a Consiliului Concurenței. Cazul prin care grupul francez Auchan a cumpărat 20 de hypermarketuri Real în 2012 a fost un model de lucru pentru Consiliul Concurenței în rezolvarea dosarului Carrefour – Billa, ambele având impact la nivelul întregii piețe, însă cu efecte locale de distorsiune a mediului concurențial.

În primul caz, Auchan a primit aviz favorabil de preluare a unităților Real, condiționat de asumarea unor angajamente care limitează operațiunile pe piețele din Craiova și Târgu Mureș pentru a nu afecta mediul concurențial local. La dosarul Carrefour – Billa, grupul francez a primit aprobarea Consiliului Concureței, sub condiția vânzării ulterioare a trei unități din Brăila tot pentru a nu distorsiona piața la nivel local.

Tranzacțiile din industria de retail sunt privite cu atenție sporită de către comisarii Consiliului Concurenței datorită impactului nu doar pe orizontală, ci și pe verticală, fiind afectați nu doar concurenții direcți, ci și micii furnizori a căror putere de negociere riscă să fie mai mică în fața jucătorilor mari, în contextul în care mișcările de consolidare din sector reduc numărul de jucători din piața de profil, iar forța jucătorilor mari rămași crește.

Din acest punct de vedere, este de urmărit dacă așteptata vânzare a afacerii Profi de către fondul de investiții Enterprise Investors, care se profilează ca fiind una dintre cele mai mari tranzacții din istoria pieței locale de retail, va aduce o nouă mișcare de consolidare sau intrarea unui jucător nou în sectorul de profil.

„În urma analizei, Consiliul Concurenței a constatat că în zona geografică Brăila operaţiunea ar putea conduce la consolidarea poziţiei pe piaţă a Carrefour, cu efectul reducerii posibilităţilor de alegere a consumatorilor. În această situaţie, ar fi existat posibilitatea ca tranzacţia să conducă la creşterea  preţurilor produselor alimentare în zonă”, precizează reprezentanții Consiliului Concurenței.

În ceea ce privește vânzarea ulterioară a celor trei unități Carrefour din Brăila (2 magazine Carrefour Market și un supermarket Billa), cesiunea va fi realizată ca un transfer de activitate continuă fără întreruperea activității, pentru fiecare magazin în parte sau pentru toate împreună.

Carrefour va avea obligaţia de a pune la dispoziția Consiliului Concurenței informații referitoare la potențialii cumpărători, dar şi să obțină acordul prealabil al autorităţii de concurenţă referitor la cumpărătorul desemnat.

În același timp, retailerul francez s-a angajat și să nu se implice în activităţile cesionate pe o perioadă semnificativă, de cel puțin 10 ani.

Carrefour a semnat contractul de achiziție a Billa în noaptea de 21 spre 22 decembrie 2015.

Deloitte a primit mandatul de a găsi cumpărător încă din 2014 pentru Billa România, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat în premieră la începutul lunii decembrie 2014.

De cealaltă parte, cumpărătorul a mizat în activitățile de due dilligence (analiză financiară) pe consultanții de la EY.

De asemenea, avocații firmei Pachiu & Asociații au asistat Billa România în fazele inițiale ale tranzacției. Afacerea Billa a pornit în România în anul 1999.

Billa România a raportat pentru anul 2015 o cifră de afaceri de 1,509 mld. lei (circa 340 mil. euro) și un profit net de 5,18 mil. lei (1,2 mil. euro) la un personal format din 3.112 oameni.

În România, grupul Carrefour numără 191 de magazine dintre care 29 de hipermarketuri Carrefour, 109 de supermarketuri Market, 43 de magazine de proximitate Express, 10 magazine de proximitate Contact și un magazin de comerț online.

Grupul Carrefour a raportat pentru România vânzări nete de 1,215 mld. euro în 2015, în creștere cu 20% față de anul anterior.

De cealaltă parte, grupul german Rewe rămâne concentrat pe dezvoltarea rețelei Penny Market. În 2010, Rewe a vândut rețeaua de magazine cash and carry Selgros către grupul Transgourmet, controlat de compania elvețiană Coop. După vânzarea Billa România, Rewe a scos la vânzare și cele opt magazine XXL MegaDiscount, pe care le are în continuare în portofoliu.

Consiliul Concurenței a aprobat achiziția pachetului de 60% din acțiunile lanțului de centre stomatologice DentEstet de către MedLife

Consiliul Concurenţei a aprobat pe 21 iunie tran­zacţia prin care MedLife, cel mai mare operator după cifra de afaceri din piaţa de servicii medicale private locale, preia pachetul de 60% din acțiunile grupului de firme DentEstet.

DentEstet era controlat anterior tranzacției de către  Oana Taban şi Nicu Hagi­vreta, fiecare cu o cotă egală de acțiuni. În urma tranzacției, MedLife preia 60% din acțiuni, iar Oana Taban rămâne cu 40% din acțiuni. Nicu Hagivreta și-a făcut exitul din afacere.

În tranzacție este implicat și soțul Oanei Taban, care figurează ca acționar în unele dintre firmele din grup, conform datelor publicate în decizia Consiliului Concurenței.

Valoarea tranzacției prin care MedLife preia pachetul de 60% din clinicile DentEstet nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții cotează valoarea tranzacției în jurul a 4 mil. euro pentru pachetul de 60%, valoare necofirmată de către părțile implicate în tranzacție.

La tranzacția semnată în luna aprilie au participat casele de avocatură Popovici Nițu Stoica & Asociații de partea cumpărătorului, respectiv bpv Grigorescu Ștefănică de partea familiei Taban. De asemenea, firma de consultanță fiscală Taxhouse a lucrat pentru MedLife la achiziția DentEstetl, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

MedLife este angajat într-o campanie de consolidare a pieței de profil, ca și principalul său rival, rețeaua Regina Maria, aflată sub controlul fondului de investiții Mid Europa Partners.

După preluarea Regina Maria de către Mid Europa Partners în cadrul unei tranzacții de peste 140 mil. euro în toamna lui 2015, compania a cumpărat în acest an pe rând centrele medicale Helios din Craiova, Dr. Grigoraș din Timișoara și spitalul Ponderas, specializat în chirurgia obezității.

Pe piața de profil, principalele poziții sunt ocupate de către MedLife, Regina Maria, Sanador și Medicover.

nepicumpara100mileurshoppingcitysibiuMain

NEPI cumpără de la Argo centrul comercial Shopping City Sibiu în cadrul unei tranzacții de 100 mil. euro. Fondul sud-african de investiții a preluat și pachetul de 30% din Mega Mall de la austriecii de la Real4You pentru a avea deținerea integrală a proiectului. Avocații Reff & Asociații au asistat cumpărătorul la achiziții, vânzătorul proiectului din Sibiu a lucrat cu firma de consultanță imobiliară JLL și cu avocații PeliFilip

Fondul sud – african specializat în investiții imobiliare NEPI  a anunțat astăzi cea mai mare tranzacție de pe piața imobiliară de la începutul anului odată cu achiziția centrului comercial Shopping City Sibiu. Valoarea tranzacției încheiate cu Argo este de 100 mil. euro, a precizat cumpărătorul într-un comunicat transmis pe bursă.

NEPI a fost asistat la achiziție de către firma de avocatură Reff & Asociații, afiliată rețelei de consultanță și audit Deloitte. De cealaltă parte, Argo a făcut echipă în tranzacție cu firma de consultanță imobiliară JLL, care a reprezentat vânzătorul, în timp ce asistența juridică necesară a fost asigurată de către casa de avocatură PeliFilip.

Tranzacția a fost finalizată la data de 24 iunie.

De asemenea, NEPI a cumpărat și pachetul de 30% la Mega Mall din București, după ce în 2013 preluase 70% din acțiuni de la vânzătorul proiectului, firma austriacă Real4You.

Tranzacția va fi finalizată după aprobarea Consiliului Concurenței, a precizat cumpărătorul.

Cea mai mare achiziție pe piața imobiliară locală din acest an este însă preluarea proiectului de retail de la Sibiu de către NEPI, văzut ca și cumpărător de serviciu pe acest segment de piață.

Centrul comercial Shopping City Sibiu are o suprafață închiriabilă de 79.100 metri pătrați. Acesta a fost deschis în noiembrie 2006, cu o suprafață închiriabilă inițială de 41.000 metri pătrați cuprinzând un hipermarket Auchan și galeria adiacentă, precum și un magazin DIY Leroy Merlin.

Shopping City Sibiu a fost extins ulterior prin adăugarea unui hypermarket Carrefour, branduri de modă și sport, un magazin de mobilă și unul de electronice și electrocasnice.

” ARGO Group continuă să-și restructureze portofoliul pe care îl deține în România cu scopul de a optimiza investițiile realizate în piața comercială din Europa Centrală și de Est”, a declarat Dennis Selinas, CEO ARGO Group.

”Aceasta este cea mai mare tranzacție cu o singură proprietate din afara Bucureștiului de după criza economică. Investitorii au devenit din nou interesați de piața imobiliară din afara Bucureștiului, după o lungă perioadă de timp în care Capitala a fost principal lor țintă. Dimensiunea și fundamentele proprietății au atras nu doar cumpărătorul, dar și alți investitori în Sibiu”, a declarat Andrei Văcaru, Associate Director, Capital Markets JLL Romania.

NEPI este listat pe bursele de la Johannesburg, Londra și București. Portofoliul său local este format din centre comerciale din București, Timișoara, Constanța, Brăila, Galați, Târgu Jiu și Drobeta Turnu Severin. La acestea se adaugă linia de afaceri reprezentată de imobilele de birouri din București și din țară, respectiv alte proiecte imobiliare. Fondul are proprietăți imobiliare în administrare și pe alte piețe din regiune precum Slovacia și Serbia.

În noiembrie 2015, NEPI a vândut către investitori obligațiuni negarantate în valoare de 400 mil. euro pentru a refinanța parțial stocul de datorii, inclusiv credite bancare, dar și pentru a finanța eventuale achiziții, după cum au anunțat la acea vreme reprezentanții fondului de investiții.

Pe piața imobiliară, alți investitori activi sunt fondul Globalworth, ridicat de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas și listat la Londra, GLL Real Estate, iar pe alte segmente de piață au marcat în ultimii ani achiziții importante fondul de investiții P3 și CTPark.

Piața imobiliară este unul dintre cele mai fertile segmente pentru fuziuni și achiziții la nivel local, pe fondul revenirii apetitului investitorilor și a alocării de finanțări corporative de către băncile mari pentru acest astfel de proiecte.

RosemaryNPLMain

APS finalizează tranzacția Rosemary. Firma cehă de administrare a datoriilor cumpără cu circa 40 mil. euro portofoliul neperformant scos la vânzare la o valoare nominală de 287 mil. euro de către Intesa Sanpaolo România

APS, unul dintre cei mai mari administratori de datorii de pe piața locală, a ajuns la momentul finalizării tranzacției Rosemary. Portofoliul de credite neperformante scos la vânzare în toamna anului trecut, cu o valoare nominală de 287 mil. euro, a fost cumpărat de către APS, care plătește un preț de achiziție de peste 40 mil. euro, conform informațiilor disponibile pentrui jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Prețul plătit pe portofoliul Rosemary ajunge la 14 – 15 eurocenți, potrivit informațiilor din piață, neconfirmate însă de către părți.

Reprezentanții Sanpaolo Intesa România nu au putut fi contactați până la momentul publicării acestui articol.

Tranzacția Rosemary a început în toamna anului 2015, la puțin timp după eșecul vânzării portofoliului neperformant Neptun al BCR, care la o valoare nominală de 2,7 mld. euro a fost cel mai mare pachet de credite bancare toxice scos vreodată la vânzare pe piața locală.

Pe 23 septembrie 2015, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris, în premieră, despre pregătirile Intesa Sanpaolo Bank România de a ieși la vânzare către investitori cu un portofoliu neperformant de circa 300 mil. euro.

Subsidiara locală a băncii italiene a scos la vânzare astfel un pachet de credite neperformante cu o valoare nominală de 287 mil. euro în cadrul tranzacției cu nume de cod Rosemary, conform datelor publicate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 5 octombrie.

Tranzacția Rosemary a ieșit în fața investitorilor cu un pachet format dintr-un număr de 1.862 de credite, respectiv 1.279 de clienți împrumutați. Portofoliul Intesa Sanpaolo este denominat în proporție de aproape 60% în euro, respectiv circa 40% în lei.

Portofoliul avea un colateral care cuprindea active imobiliare având o valoare de piață estimată la peste 180 mil. euro, din care circa 40% reprezintă ponderea celor mai mari 20 de proprietăți. Aproape jumătate din valoarea colateralului înseamnă proprietăți pe piața industrială, ca pondere fiind urmate de proprietăți rezidențiale și terenuri.

Aproape jumătate din valoarea colateralului înseamnă proprietăți pe piața industrială, ca pondere fiind urmate de proprietăți rezidențiale și terenuri.

Aceste proprietăți sunt localizate în întreaga țară, cele mai importante fiind în zona București – Ilfov și în vestul țării.

Componenta corporate a portofoliului este compusă din 981 de clienți împrumutați și credite de 273 mil. euro, securizate cu 1.282 de proprietăți. Mai mult de jumătate din aceste împrumuturi sunt acordate companiilor, aflate în proceduri avansate de faliment.

La acestea se adaugă credite retail de 14 mil. euro, 298 de clienți împrumutați, această componentă fiind garantată cu 302 proprietăți.

Istoricul de plată al portofoliului arată că au fost încasate 24 mil. euro în ultimele 18 luni înainte de scoaterea la vânzare a pachetului de credite.

Calendarul inițial al tranzacției prevedea înaintarea ofertelor indicative în luna octombrie 2015, iar depunerea ofertelor finale urma să aibă loc în luna noiembrie a anului trecut.

Mandatul de vânzare al portofoliului Rosemary a aparținut consultanților Deloitte, potrivit datelor publicate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. De asemenea, Reff & Asociații, firma corespondentă a Deloitte, a asigurat asistența juridică a vânzătorului în tranzacția Rosemary.

În decembrie, APS a fost selectat drept cumpărător al portofoliului și au demarat negocierile directe cu acesta. Față de alte tranzacții cu portofolii derulate pe piața de profil, Rosemary a avut o durată de negociere mai îndelungată.

APS a semnat tranzacția în ianuarie, însă avea nevoie de a găsi banii necesari achiziției, cu atât mai mult cu cât firma cehă era implicată în paralel în cea mai mare tranzacție ca anvergură pe piața locală, tranzacția Tokyo.

APS a ajuns la finalizare cu tranzacțiile Rosemary și Tokyo în luna iunie.

În cazul tranzacției Tokyo, consorțiul format din Deutsche Bank, International Finance Corporation și APS au plătit aproximativ 150 mil. euro pentru a prelua un portofoliu neperformant cu o valoare nominală de circa 1,1 mld. euro de la BCR.

Luna iunie marchează atingerea unui vârf istoric pentru piața vânzărilor de credite neperformante, în contextul în care numai tranzacțiile Tokyo și Rosemary cumulează transferul de portofolii cu o valoare nominală agregată de circa 1,4 mld. euro.

De asemenea, în perioada mai – iunie, firma poloneză Kruk a semnat tranzacția Ursa (prin care cumpără un portofoliu neperformant de 597 mil. euro de la Bancpost și alte subsidiare Eurobank) și tranzacția Elisabeth (portofoliul neperformant de 164 mil. euro scos la vânzare de către Piraeus Bank România).

Cu patru tranzacții mari, piața locală a vânzărilor de credite neperformante cumulează în perioada mai – iunie transferuri încheiate, respectiv altele numai semnate cu o valoare nominală agregată de circa 2,148 mld. euro ceea ce confirmă atingerea momentului de vârf de către piața de profil.

Pe piața administrării portofoliilor de datorii, poziții puternice au firma germană EOS, firmele poloneze Kruk și Kredyt Inkaso, respectiv firma cehă APS, controlată integral de către Martin Machon.

O echipă de avocați ai biroului local al firmei germane Noerr a asigurat asistența juridică pentru grupul austriac S&T la achiziția pachetului de 52% din Gadagroup România

Firma germană de avocatură Noerr a asistat cu o echipă a biroului din București grupul S&T la achiziția pachetului de 52% acțiuni ale distribuitorul de echipamente medicale Gadagroup România.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează între 5 și 8 mil. euro, valoare neconfirmată însă de către părțile implicate.

Contractul de achiziție a pachetului de 100% acțiuni, semnat pe 5 noiembrie 2015, stipulează că S&T AG, furnizor austriac cu activități în domeniul informației și tehnologiei, preia imediat pachetul majoritar de 52% din acțiunile Gadagroup România, în timp ce restul de 48 % din acțiuni va fi achiziționat în trei tranșe egale în perioada 2017-2019, la prețul și termenii prestabiliți în acordul dintre cele două părți, potrivit unui raport al companiei austriece.

Prețul convenit pentru achiziția celor 52% din acțiunile Gadagroup România este determinat de nivelul EBITDA () înregistrat în perioada anilor fiscali 2013-2015, în timp ce prețul pentru restul de 48% acțiuni va fi determinat de nivelul EBITDA realizat în perioada 2016-2018, în fiecare an urmând să fie transferat către S&T, un pachet de 16% din acțiunile companiei românești.

Echipa de avocați Noerr a fost coordonată de către Luiza Bedros, Senior Associate, sub supravegherea Rusandrei Sandu, Partner și Head of  Corporate și M&A.

Noerr a acordat asistență juridică Grupului S&T în toate etapele tranzacției, inclusiv pentru obținerea deciziei de autorizare de la Consiliul Concurenței.

Firma de avocatură, fondată la Munchen în 1850, are un birou la București din 1998.

Noerr avea o echipă de 517 oameni și o rețea de birouri în 11 țări la 31 decembrie 2015.

Firma germană de avocatură a raportat la nivel global o cifră de afaceri de 207,7 mil. euro pentru anul financiar 2015, în creștere cu 5,3% față de anul anterior. Birourile Noerr din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, au înregistrat o cifră de afaceri de 17,5 mil. euro, potrivit datelor făcute publice de către Noerr.

Pe piața locală a avocaturii de afaceri, Noerr intră pe segmentul firmelor internaționale care au echipe locale, implicate în special în tranzacții transfrontaliere, precum Wolf Theiss, Dentons, Schoenherr, DLA Piper sau Clifford Chance.

Gadagroup România a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri de 27,74 mil euro în creștere cu aproximativ 71% comparativ cu 2014, când compania a raportat o cifră de afaceri de 16,21 mil. Euro. Profitul net a fost de 4,79 mil euro în 2015, adică de peste 2,4 ori mai mult decât în 2014. Numărul mediu de angajați a fost de 47 în 2015, față de 43 în 2014.

Grupul S&T este unul dintre cei mai importanţi furnizori de consultanţă, soluţii și servicii IT din Europa Centrală și de Est și este listat pe piața Bursei din Frankfurt. Compania are peste 2300 angajați și desfășoară operațiuni prin intermediul subsidiarelor și birourilor prezente în peste 20 de  țări.

reginamariaponderastranzactiemain

Regina Maria a obținut avizul Consiliului Concurenței pentru achiziția spitalului Ponderas și a finalizat cea mai mare tranzacție din mandatul Mid Europa Partners

Consiliul concurenței a autorizat preluarea Delta Health Care și Delta Health Trade de către Centrul Medical Unirea (CMU), unul dintre cei mai mari operatori de servicii medicale private din România, potrivit unui comunicat al autorității de concurență.

Achiziția spitalului Ponderas, specializat în chirurgia obezității, este cea mai mare achiziție realizată de Regina Maria pe piața serviciilor medicale private locale de când a trecut în portofoliul fondului de investiții Mid Europa Partners, în toamna anului trecut.

Autoritatea de concurenţă a evaluat operaţiunea de concentrare economică şi a constatat că aceasta nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa romȃnească sau pe o parte substanţială a acesteia, în special prin crearea sau consolidarea unei poziţii dominante.

Pe 22 martie 2016, Regina Maria a anunțat semnarea contractului de achiziție a afacerii Ponderas, care devine cel mai mare spital din rețeaua locală a fondului de investiții Mid Europa Partners.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, însă surse din piață estimează achiziția în jurul valorii de 20 mil. euro.

Anterior tranzacției, acționariatul Ponderas era format din medicul chirurg Cătălin Copăescu care deținea un pachet de 84,1489% din acțiuni, unul dintre fondatorii afacerii alături de alți medici plecați de la spitalul Sfântul Ioan din București.

În procesul de tranzacție, părțile au fost asistate de EY și RTPR Allen & Overy pentru Regina Maria, respectiv de către PwC și D&B David și Baias pentru acționarii Ponderas.

Tranzacţia a fost finalizată în mai puţin de două luni de la semnarea contractului de vânzare-cumpărare.

Pentru noi, Ponderas devine cel mai mare spital al rețelei, cu care vom construi și mai mult pe zona de calitate și excelență medicală. Am fost consiliați pe parcursul tranzacției de echipa RTPR Allen & Overy, pe advice-ul profesionist al cărora ne-am bazat în ultimii ani„ spunea la finalizarea tranzacției Fady Chreih, CEO al Rețelei de sănătate Regina Maria.

Din echipa RTPR Allen & Overy care a consiliat Rețeaua de sănătate Regina Maria au făcut parte Costin Tărăcilă (Managing Partner), Roxana Ionescu (Senior Associate) şi Andrei Mihul (Associate).

Campania de achiziții a Regina Maria în lupta de consolidare a pieței a primit un suflu proaspăt după preluarea acesteia de către fondul de investiții Mid Europa Partners în toamna anului trecut în cadrul unei tranzacții de peste 140 mil. euro.

Pentru finanțarea parțială a achiziției Regina Maria, cât și pentru asigurarea fondurilor necesare achizițiilor pentru extinderea rețelei, au fost contractate anul trecut credite de 75 mil. euro de la Erste (inclusiv BCR), Raiffeisen și UniCredit.

Strategia Regina Maria este de a crește rapid prin investiții combinate în spitale și alte unități medicale noi, precum și prin achiziții de operatori de profil.

Compania a raportat pentru 2015 afaceri de aproximativ 65 mil. euro și are în vedere o creștere rapidă prin lărgirea paletei de servicii medicale, în contextul în care fondul de investiții Mid Europa Partners are un orizont de exit de 3 până la 5 – 6 ani, când va trebui să vândă afacerea cumpărată la un preț de peste 100 mil. Euro astfel încât să-și asigure un profit confortabil din tranzacție.

Pe piața serviciilor medicale private, Regina Maria concurează cu Medlife, Sanador și Medicover.

Centrul Medical Unirea SRL, compania care operează sub marca Regina Maria, a fost fondată în 1995 de către medicul Wargha Enayati. Acesta și-a făcut exitul din companie în 2015 când a vândut participația de 20% alături de fondul de investiții Advent, deținătorul pachetului de 80%.

CMU deţine controlul asupra Euroclinic Hospital SA şi asupra Regina Maria -Banca Centrală de Celule Stem SA (împreună Grupul Regina Maria).

Grupul Regina Maria operează 4 spitale în Bucureşti (Spitalul Băneasa şi Spitalul Euroclinic, acesta din urmă fiind operat de societatea Euroclinic Hospital SA), Braşov şi Bacău, 25 de policlinici proprii în Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Piteşti şi Timişoara.

Delta Health Care prestează servicii medicale spitaliceşti prin intermediul spitalului Ponderas localizat în Bucureşti, iar Delta Health Trade este prezentă pe piața serviciilor de închiriere din Bucureşti.

Pe lista de achiziții a Regina Maria din acest an a intrat până acum spitalul Ponderas, centrul medical Helios din Craiova și centrul medical dr. Grigoraș din Timișoara, ultimele două fiind tranzacții de o anvergură mult mai redusă, fiind estimate în jurul a unui milion de euro fiecare din acestea. De asemenea, MedLife derulează o campanie de achiziții la nivel național, printre ultimele sale achiziții numărându-se rețeaua de centre stomatologice Dent Estet în cadrul unei tranzacții estimate în jurul a 4 mil. euro.

oresalafantanatranzactieMain

Raiffeisen și ING au finanțat cu 48,6 mil. euro refinanțarea datoriilor La Fântâna și plata parțială a prețului de achiziție al companiei de către Oresa și antreprenorul Cristian Amza. Innova Capital a finalizat vânzarea „în familie” a pachetului de 92% din acțiunile liderului de apă îmbuteliată în sistem watercooler. Capitalul adus de cumpărători și împrumuturile de la bănci pentru preluarea La Fântâna se ridică la 70 mil. euro

Raiffeisen Bank România și ING Bank sucursala București au acordat o finanțare în valoare de 48,6 mil. euro pentru rambursarea datoriilor companiei La Fântâna și plata parțială a prețului de achiziție al acesteia de către cumpărători, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Din structura tranzacției face parte, pe lângă creditul luat de la Raiffeisen și ING Bank, un împrumut în valoare de 20,8 mil. euro acordat de asociați prin intermediul vehiculului de investiții Aquavenue înregistrat în Cipru către subsidiara sa locală, La Fântâna Trading, care preia 99% din acțiunile La Fântâna SRL, potrivit datelor consultate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.  Din cele 20,8 mil. euro, cea mai mare parte din capitalul asociaților vine în numerar de 18,1 mil. euro, iar 2,7 mil. euro sub formă de bilet la ordin emis de către compania – mamă din Limassol, Aquavenue Limited, în favoarea La Fântâna Trading. Astfel, capitalul cumpărătorilor combinat cu împrumutul bancar luat de la Raiffeisen și ING Bank pentru preluarea La Fântâna ajunge la 69,4 mil. euro.

Fondul de investiții suedez Oresa Ventures și Cristian Amza, fondatorul și directorul general al La Fântâna, au anunțat, ieri, finalizarea achiziției companiei. Fondul de investiții Innova Capital și-a marcat exitul din afacerea de îmbuteliere a apei în sistem watercooler prin vânzarea pachetului de 92% din acțiunile companiei. Oresa Ventures revine în acționariatul companiei după 9 ani și preia un pachet de 83% din acțiunile la Fântâna, iar Amza își dublează deținerea în urma tranzacției de la 8% la 17%, conform datelor făcute publice de către cumpărător.

 „Ne face plăcere să anunţăm finalizarea achiziţiei La Fântâna. Alături de fondatorul Cristian Amza, am contribuit cu capital şi am implicat în tranzacţie două bănci puternice care au sprijinit finanţarea achiziţiei. În acelaşi timp, am refinanţat împrumuturile bancare existente în companie. Suntem foarte mândri să putem derula astfel de tranzacţii MBO/LBO (management buy out/leverage buy out – cumpărare de acţiuni alături de echipa de management / cumpărare de acţiuni cu împrumut bancar) într-un interval de timp relativ scurt”, a declarat Cornel Marian, managing director al Oresa.

Tranzacţia a fost parţial finanţată printr-un împrumut bancar pus la dispozitie de ING Bank şi Raiffeisen Bank S.A., în calitatea de aranjori principali şi Raiffeisen Bank, în calitate de Agent al Facilităţii.

Cronologia tranzacției

Tranzacției de exit a Innova Capital din afacerea La Fântâna a început în 2015. Fondul de investiții de talie regională a tatonat, inițial, un exit pe Bursa de Valori București, dar a renunțat la idee în urma tensiunilor apărute pe piețele financiare ca urmare a posibilității ca Grecia să intre în faliment sub presiunea datoriilor față de creditorii internaționali.

În toamna anului trecut, Innova Capital s-a reorientat către pista vânzării „în familie” a afacerii La Fântâna, derulând discuții cu Cristian Amza – fondatorul afacerii, directorul companiei și acționar minoritar cu 8% din La Fântâna, precum și cu Oresa Ventures, adică vânzătorul companiei în 2007 către Innova după ani în care fondul de investiții suedez a dezvoltat La Fântâna alături de fondatorul său.

Pe 16 decembrie 2015, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris, în premieră, despre negocierile exclusive de vânzare a La Fântâna de către Innova Capital către Oresa Ventures și Cristian Amza, informație confirmată prin anunțul oficial al semnării tranzacției de pe 20 aprilie 2016.

Pe 23 decembrie 2015, este înregistrată la Limassol (Cipru) societatea Aquavenue Limited ce urmează să fie folosită  ca vehicul investițional în cadrul tranzacției derulate de cumpărători în cazul La Fântâna.

Pe 29 ianuarie, este înființată la nivel local La Fântâna Trading SRL, firma care urma să preia pachetul de 99% din acțiunile La Fântâna SRL.

Pe 21 martie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a publicat, în exclusivitate, informația potrivit căreia Oresa negociază contractarea unui împrumut de aproximativ 50 mil. euro de la Raiffeisen și ING Bank pentru plata datoriilor companiei și plata parțială a prețului de achiziție al La Fântâna, informație confirmată  de către cumpărător prin comunicatul din 22 iunie privind finalizarea tranzacției.

În noaptea de 13 – 14 martie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO anunță că are loc semnarea contractului de vânzare – cumpărare în dimineața zilei de 14 martie. Pe 15 martie, părțile fac publică semnarea tranzacției.

Din aprilie, atenția se mută către Consiliul Concurenței, de al cărei aviz după analiza dosarului depinde chiar finalizara tranzacției.

Pe 6 iunie, Aquavenue încheie un contract de împrumut de asociat cu La Fântâna Trading prin care îi pune acesteia la dispoziție suma maximă de 20,8 mil. euro, din care 18,1 mil. euro bani gheață, iar restul sub formă de bilet la ordin.

Pe 8 iunie, Raiffeisen Bank România (în caltate de împrumutător inițial, aranjor, agent de garanție și bancă emitentă) și ING BANK N.V. Amsterdam prin sucursala din București (în calitate de împrumutător inițial și aranjor) au încheiat un contract de credit prin care pun la dispoziția La Fântâna Trading și La Fântâna SRL facilități de credit la termen și revolving în valoare totală de 48,6 mil. euro. La Fântâna SRL și La Fântâna Trading urmează să intre în proces de fuziune. Cele două bănci și-au împărțit frățește expunerea, conform unor surse din piață, însă informațiile nu au fost confirmate de către părțile implicate.

Pe lângă creditul principal de 48,6 mil.euro sunt estimate alte costuri (dobânzi, obligații de plată, comisioane, onorarii, alte cheltuieli aferente împrumutului) de 14,58 mil. euro astfel că suma garantată pentru cele două bănci ajunge cu totul la 63,18 mil. euro. Documentele de finanțare sunt însoțite de ipoteci pe acțiunile firmelor, pe activele imobiliare, precum și de alte garanții.

O parte din banii obținuți de la bănci merg spre rambursarea datoriilor La Fântâna.

La Fântâna a luat pe 30 aprilie 2013, adică în mandatul Innova Capital, un credit de 37,5 mil. euro de la Erste Bank, la care se adaugă o sumă suplimentară de 18,75 mil. euro ce reprezintă ”o estimare de bună – credință a oricăror sume suplimentare datorate sau potențial datorate de societate și orice altă parte obligată părților garantate în baza documentelor de finanțare”, potrivit unui contract de ipotecă pe acțiunile La Fântâna instituit de bancă și garantat de acționarii de la acea vreme ai firmei, Innova Capital și Cristian Amza.

Pe 22 iunie 2016, Oresa Ventures anunță finalizarea achiziției La Fântâna alături de Cristian Amza.

 

O afacere crescută 14 ani de fonduri de investiții împreună cu un antreprenor

“Această achiziție marchează pentru noi un moment important în procesul de întărire a poziției de lider pe piata soluțiilor de aprovizionare cu apă și cafea pentru companii și segmentul rezidențial. O asemenea investiție a unui fond cu capital privat într-o companie lider este, de regulă, urmată de o perioadă de creștere puternică, iar acest lucru este în totalitate aliniat cu ambiția noastră de a deveni un jucător regional important în Europa Centrală și de Est (ECE). Dezvoltarea noastră viitoare se va baza pe o creștere organică generată de pilonii noștri principali – apă și cafea – însă,în același timp, vom urmări și oportunități de achiziție în ECE”, a declarat Cristian Amza, CEO și fondator al Grupului La Fântâna.

La Fântâna a ajuns un furnizor major de servicii de aprovizionare cu apă în sistem watercooler și purificator pentru companii și segmentul rezidențial din Sud-Estul Europei și al doilea cel mai mare furnizor din Europa Centrală și de Est. Grupul este lider de piață în România și Serbia în soluții pentru furnizarea apei în sistem de îmbuteliere și purificator. Compania estimează că, după achiziția Blue Coffee Services în 2014 a devenit, de asemenea, lider pe segmentul serviciilor de cafea pentru companii.

În 2015, Grupul La Fântâna a raportat o cifră de afaceri consolidată de peste 42 mil. euro și un profit brut consolidat de 5,033 mil. euro (conform situațiilor financiare IFRS) din servicii asigurate pentru mai mult de 50.000 de clienți. Grupul condus de către Cristian Amza operează în prezent o afacere integrată cu acoperire națională în România și Serbia, care include întregul lanț de activități, de la sursa de apă, la facilitățile de îmbuteliere și până la logistica și distribuția proprie de apă și cafea la clienți.

Oresa mizează după răscumpărarea afacerii de la Innova să obțină resurse noi de creștere din operațiunile derulate pe zona de cafea, după ce La Fântâna s-a afirmat ca o companie deja matură în piața distribuției de apă în sistem watercooler.

Oresa Ventures a dezvoltat afacerea La Fântâna alături de Cristian Amza prin preluarea companiei Aqua Natural, activa pe piața apelor îmbuteliate, în anul 2001. Apa naturală La Fantana a fost lansată pe piață în urma unor investiții de 3 mil. euro. Compania La Fântâna s-a extins, trei ani mai tarziu, pe piața din Serbia.

În anul 2007, Innova Capital a cumpărat compania de la Oresa Ventures în cadrul unei tranzacții de peste 35 mil. euro, fondul suedez marcând la acea vreme un profit estimat la 600% raportat la investiția inițială.

În epoca Innova, afacerea La Fântâna s-a extins. Firma are o cotă de piață estimată la 70% în România, respectiv 60% în Serbia, potrivit datelor făcute publice de către Innova Capital.

În perioada menționată, La Fântâna a făcut două achiziții importante.

În 2010, a cumpărat de la omul de afaceri Şerban Andrei compania Rokor Ecostyle, importatorul şi distribuitorul purificatoarelor Waterpia în România, la momentul semnării tranzacţiei, valoarea de întreprindere a afacerii fiind evaluată la 4,35 mil. Euro.

În 2014, La Fântâna a preluat Blue Coffee Services, o afacere de 10 mil. euro pe an, de la Aquila Group, iar în 2015 liderul pieței de distribuție a apei în sistem watercooler a fuzionat prin absorbție cu compania de pe piața automatelor de cafea, distribuitor local al Lavazza.

Anterior vânzării companiei, Innova Capital deținea 92% din acțiunile La Fântâna, liderul pieței de îmbuteliere de apă în sistem watercooler din România și Serbia, prin intermediul vehiculului de investiții Plinius Investments Limited, înregistrat în Cipru.

Innova Capital și-a făcut exitul în februarie și din grupul de activități de procesare a tranzacțiilor cu cardul Provus, pe care l-a vândut pentru 32 mil. Euro către germanii de la WireCard.

Singura investiție cu care rămâne în portofoliul local Innova este pachetul majoritar de acțiuni deținut la grupul EnergoBit din Cluj – Napoca, cu afaceri în domeniul echipamentelor și serviciilor de pe piața de energie.

În schimb, Oresa Ventures este angajată în extinderea portofoliului local, după ce a anunțat că își concentrează expunerea investițională pe piața românească.

Fiind o companie de investiții aflată în mâna familiei lui Jonas af Jochnick, omul de afaceri suedez care a fondat Oresa în 1995, spre deosebire de alți investitori financiari din gama fondurilor cu capital de risc, nu are presiunea unui exit pe termen mediu, ceea ce îi permite să stea o perioadă mai lungă ca investitor în companiile achiziționate.

Oresa este activă în România din 1997 și a investit până la tranzacția cu Innova un capital de circa 100 mil. euro în companii locale, dintr-un total de 150 mil. euro în toate piețele în care a activat.

Oresa are expunere pe sectoare precum materiale de construcții prin companiile Fabryo pe piața vopselurilor, respectiv Somaco în producție de materiale de construcții, servicii IT prin RBC, în sectorul serviciilor de afaceri prin RTC, respectiv servicii financiare prin brokerul de credite Kiwi Finance.

Portofoliul de companii al Oresa a generat o cifră de afaceri cumulată de circa 125 mil. euro în 2015, conform datelor disponibile pe site-ul firmei de investiții.

De asemenea, familia suedeză aflată în spatele Oresa controlează și rețeaua de servicii medicale private Medicover, respectiv laboratoarele Synevo, active pe piața locală.

Șeful Lukoil spune că ia în considerare vânzarea rafinăriei din România. Conducerea gigantului petrolier rus se gândește să-și vândă rafinăriile din Europa și să se concentreze mai mult pe explorarea și producția de gaze și țiței. Vagit Alekperov, directorul Lukoil: „Să le oferim acționarilor noștri posibilitatea să facem o nouă companie care ar putea fi listată pe bursă”

Vagit Alekperov, șeful gigantului petrolier rus Lukoil, ia în calcul vânzarea rafinăriilor din România, Bulgaria, Italia și Olanda, în contextul unei decizii strategice ce ar viza reducerea operațiunilor în Europa și concentrarea lor în sectorul de explorare și producție de țiței și de gaze.

„Nu astfel de active sunt strategice pentru noi, suntem concentrați în special în ultimii ani pe explorarea și dezvoltarea zăcămintelor de țiței și de gaze. (Asta – n.r.) ne poate împinge să luăm decizii cruciale privind soarta acestor active europene în viitor”, a declarat Vagit Alekperov în cadrul unui interviu acordat RBC din Rusia.

„Poate vânzarea bucăților (activelor – n.r.) ca un întreg sau ofertă să facem o divizare (spin-off) pentru a le oferi acționarilor noștri posibilitatea să facem o nouă companie care ar putea fi listată pe bursă. Așa a făcut o companie petrolieră mare”, a mai spus șeful Lukoil.

Acesta a mai anunțat și plecarea gigantului rus de pe piața Arabiei Saudite, cel mai mare producător de petrol din lume.

Lukoil a vândut în 2014 o rețea de benzinării din Europa de Est, formată din 44 de stații în Cehia, 75 de stații în Ungaria și 19 în Slovacia.

În România, Lukoil este implicată într-un dosar penal din toamna lui 2014, care vizează evaziune fiscală și spălare de bani, infracțiuni economice prin care statul român ar fi fost prejudiciat de către reprezentanți ai companiei ruse, angajați ai rafinăriei Lukoil Petrotel Ploiești.

În iulie 2015, o instanță judecătorească din Ploiești a decis sechestrul asupra unor bunuri aparținând Lukoil Europa în limita a 2 mld. euro, care să acopere prejudiciul produs.

Daunele pentru 2012-2013 au fost estimate la 230 mil. euro. Dosarul Lukoil este în continuare pe rolul instanței de judecată din România.

Petrotel Lukoil SA, compania care operează rafinăria grupului rus de la Ploiești, a raportat pentru 2015 un profit net de 15,1 mil. lei (3,4 mil. euro) la o cifră de afaceri de 4,34 mld. lei (0,99 mld. euro) și 428 de angajați.

Lukoil România SRL, firma care administrează benzinăriile, a raportat pentru anul trecut un profit net de 35 mil. lei (7,9 mil. euro) la o cifră de afaceri de 5,44 mld. lei (1,24 mld. euro) și 2986 de angajați.

Grupul rus Lukoil a intrat în România în 1998 prin achiziția pachetului majoritar al rafinăriei Petrotel Ploiești.

Lukoil afirmă că a investit pe piața locală 400 mil. dolari. Rafinăria Petrotel vinde circa 2,4 milioane tone de produse petroliere din procesarea inclusiv de țiței Ural, iar rețeaua de distribuție locală a Lukoil cuprinde 307 de benzinării și 7 depozite.

Lukoil concurează pe piața petrolieră locală cu OMV Petrom, controlată în proporție de 51% de grupul austriac OMV, KMG International (fostul grup Rompetrol) și grupul ungar MOL.

Tranzacția prin care kazahii au anunțat că vând pachetul majoritar al KMG International către firma chineză CEFC, cuplată cu o posibilă vânzare a activelor Lukoil din sectorul downstream din România, adică schimbarea controlului a doi jucători din primii trei după cifra de afaceri ar avea un impact de remodelare puternică a peisajului pieței petroliere locale fie prin mișcări de consolidare a unor jucători deja existenți, fie prin ascensiunea unor jucători noi pe piață.

Declarațiile lui Vagit Alekperov, unul dintre cei mai puternici oameni din Rusia și considerat un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, pot fi citite într-un context mai larg al tensiunilor dintre Rusia și Occident în plan politic, economic și militar, alimentate după anexarea peninsulei Crimeea de către ruși de la Ucraina. Ca măsuri de reacție la conflictul ruso-ucrainean, autorități din SUA și Europa au anunțat sancțiuni împotriva mai multor oficiali ai administrației de la Moscova, precum și a unor oameni de afaceri ruși aflați în poziții – cheie. De asemenea, Comisia Europeană a pornit anul trecut o investigație care vizează un eventual abuz de poziție dominantă a concernului rus Gazprom ca și furnizor de gaze naturale pe opt piețe din Europa Centrală și de Est.

bcr infograficmain

BCR a primit primele oferte pentru portofoliul neperformant Blue Lake de peste 400 mil. euro. Polonezii, cehii și germanii au intrat în lupta pentru o tranzacție estimată la 60 – 70 mil. euro. APS, Kruk, Kredyt Inkaso și EOS pe lista investitorilor care s-au arătat interesați de portofoliul Blue Lake

BCR,  cea mai mare bancă locală după active, a primit pe 13 iunie ofertele neangajante pentru portofoliul neperformant cu o valoare nominală de peste 400 mil. euro în cadrul tranzacției cu nume de cod Blue Lake, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Jucătorii majori din piața locală de administrare a datoriilor au intrat în cursă, în contextul în care operatori polonezi, cehi și germani luptă pentru a pune mâna pe acest portofoliu, comparabil ca mărime cu Saturn, portofoliu vândut de BCR la finele anului 2014.

În aceste condiții, cumpărătorul este de așteptat să provină din patrulaterul aflat la vârful pieței de profil, APS – Kruk – EOS – Kredyt Inkaso. APS, Kredyt Inkaso și EOS au înaintat oferte neangajante pentru portofoliul BCR. De asemenea, Kruk, angajat în mai multe achiziții de portofolii bancare în paralel, s-a arătat interesat de acest portofoliu, susțin surse din piață.

Vânzătorul alături de echipa sa de consultanți care se ocupă de procesul de vânzare al portofoliului analizează ofertele neangajante și urmează să selecteze în perioada următoare cine sunt investitorii care se califică pentru etapa următoare a tranzacției.

Reprezentanții BCR și cei ai companiilor implicate în tranzacție nu au fost disponibili pentru comentarii pe marginea acestui subiect.

Tranzacția Blue Lake este estimată de către surse din piața de profil că va atrage un preț de vânzare al portofoliului în jurul a 60 – 70 mil. euro.

BCR tocmai a finalizat pe 8 iunie vânzarea portofoliului neperformant Tokyo, pentru care a încasat un preț de aproximativ 150 mil. euro după transferul unui pachet de credite neperformante cu o valoare nominală de aproape 1,1 mld. euro către consorțiul APS – Deutsche Bank – International Finance Corporation, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. BCR nu a făcut public prețul de vânzare nici al portofoliului Tokyo, nici al altor portofolii vândute anterior.

Blue Lake cuprinde circa 6.000 de proprietăți imobiliare, poziționate în București și la nivelul întregii țări, acestea făcând parte din pachetul de garanții care însoțește portofoliul.

Impactul preluării acestui portofoliu este de așteptat să fie unul semnificativ asupra activității firmei de colectare a creanțelor care se va ocupa de administrarea portofoliului ulterior achiziției.

APS alături de Deutsche Bank și-a construit o poziție puternică de cumpărător preferat al portofoliilor mari de corporate ale BCR. Kruk este cumpărătorul momentului, după ce a finalizat recent tranzacția Ursa de 597 mil. euro cu Bancpost și alte entități ale Eurobank, respectiv tranzacția Elisabeth cu Piraeus Bank România. De asemenea, liderul administrării de datorii pe segmentul creditelor de consum negarantate negociază noi achiziții de portofolii de la CEC Bank (cu o valoare nominală de circa 50 mil. euro), precum și de la alte instituții de credit.

Kredyt Inkaso este jucătorul cu cea mai puternică ascensiune în piața locală de  profil, reușind să construiască de la zero în circa 3 trei ani un portofoliu local de 1 mld. euro.

EOS este, de asemenea, unul dintre cei mai mari jucători pe segmentul administrării portofoliilor locale de datorii.

BCR lucrează la tranzacția Blue Lake cu perechea PwC (consultant) – Schoenherr (firmă de avocatură), alături de care a bifat deja cea mai lungă serie de vânzări de astfel de portofolii mari locale.

Subsidiara locală a Erste este cel mai activ vânzător de active bancare neperformante, pe fondul procesului amplu de curățire a bilanțului propriu pentru a elibera lichidități blocate în provizioane, pe de altă parte aceste acțiuni fac parte și din activitatea de restructurare a băncii.

BCR a realizat un profit net de 315,1 mil. lei (70,2 mil. euro) în primul trimestru al acestui an, „susținut totodată de recuperări consistente ale unor credite neperformante precum şi de îmbunătățirea calității portofoliului”, potrivit reprezentanților băncii.

Rata creditelor neperformante a scăzut la 19,5% la finele primului trimestru comparativ cu 25,6% în martie 2015, datorită eforturilor de reducere a portofoliului de credite cu probleme şi a îmbunătățirii calității portofoliului de credite performante. Gradul de acoperire a creditelor neperformante a ajuns la 78,4% în martie 2016.

Banca a raportat în perioada menționată o producție de credite noi de peste 2 mld. lei (circa 450 mil. euro), din care aproximativ 0,9 mld. lei pe segmentul finanțărilor adresate companiilor.

Piața tranzacțiilor cu credite neperformante din România a fost cea mai mare și mai activă în 2015 din rândul piețelor din regiunea Europei Centrale și de Est. Valoarea tranzacțiilor locale de profil este estimată la circa 1,5 mld. euro în 2015, iar în 2016 cifra ar putea ajunge spre 2 mld. euro. Prețurile de achiziție al acestor portofolii variază de la 0,5 – 1 eurocenți până la 25 de eurocenți în funcție de calitatea garanțiilor atașate portofoliilor, a vechimii creditelor cuprinse în pachet și a interesului stârnit printre investitori.

Anul trecut a marcat și un eșec major. Tranzacția Neptun prin care BCR a încercat să vândă un portofoliu neperformant de 2,7 mld. euro, cu o structură mixtă de active, a eșuat în septembrie. Ulterior, au fost regrupate activele în alte portofolii, așa ajungând pe piață tranzacția Tokyo și altele prin care BCR mai are de scăpat de stocuri de neperformante de circa 1 mld. euro.

npltokyoMain

Tranzacția Tokyo s-a finalizat: Cel mai mare portofoliu bancar neperformant din istoria pieței locale, în jurul a 1,1 mld. euro, a fost vândut de către BCR consorțiului format de APS, Deutsche Bank și International Finance Corporation. Prețul de vânzare, la circa 15% din valoarea nominală a portofoliului. BCR trece bariera de 100 mil. euro din vânzarea unui portofoliu de credite neperformante, obținând mai mulți bani decât vânzătorii unor bănci întregi precum Volksbank România, Millennium sau Carpatica

Ultima actualizare pe 15 iunie 2016 ora 10.00

Tranzacția Tokyo, cel mai mare portofoliu neperformant vândut până acum în România, a fost finalizată recent prin transferul de către BCR a unui pachet de credite a căror valoare nominală se situează în jurul a 1,1 mld. euro, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Pachetul final transferat are o valoare nominală mai mică decât cea din momentul semnării, în condițiile în care în cele aproape șase luni de la acordul de vânzare și până la finalizare au intervenit ajustări în cadrul portofoliului Tokyo.

Închiderea tranzacției a avut loc pe 8 iunie, susțin surse din piață.

Prețul de vânzare al portofoliului Tokyo indică un discount obținut de cumpărător în jurul a 85% din valoarea nominală a pachetului de împrumuturi. Cumpărătorul a plătit BCR un preț de aproximativ 150 mil. euro, care depășește sumele cumulate obținute din vânzările de băncilor Volksbank România, Millennium și Carpatica.

BCR devine astfel primul vânzător local de portofolii neperformante care sparge bariera de 100 mil. euro încasări dintr-un singur foc. Prețul de vânzare al portofoliului Tokyo a depășit astfel oricare dintre tranzacțiile de vânzare de bănci locale din ultimii ani. Banca Transilvania a anunțat în aprilie 2015 că plata efectivă pentru  achiziția pachetului de 100% din Volksbank România a fost de 81 mil. euro (nu include viramentul liniilor de finanțare intragrup către banca-mamă), portughezii de  la Millennium au încasat 39 mil. euro din vânzarea subsidiarei locale către OTP, iar preluarea pachetului de control al băncii Carpatica de către Axxess Capital a costat sub 30 mil. euro.

Cumpărătorul portofoliului este firma de administrare a creanțelor APS, sprijinită la achiziție de către Deutsche Bank, o finanțare de achiziție de până la 150 mil. euro fiind pusă la dispoziție de către Internațional Finance Corporation (IFC).

Tranzacția Tokyo a fost anunțată în premieră la începutul lunii decembrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Documentele tranzacției Tokyo au fost semnate pe 21 decembrie, iar dosarul a fost notificat în ianuarie 2016 Consiliului Concurenței.

BCR a anunțat pe 22 decembrie 2015 vânzarea unui portofoliu neperformant corporate de circa 1,2 mld. euro, al cărei efect principal era scăderea cu aproximativ 5 puncte procentuale rata împrumuturilor neperformante înregistrată de subsidiara locală a grupului bancar austriac Erste, cea mai mare bancă locală după valoarea activelor totale.

Board-ul instituției financiare internaționale a aprobat pe 11 decembrie alocarea unui împrumut în valoare de 164,33 mil. dolari (150,94 mil. euro), respectiv o investiție de capital de 1,57 mil. dolari (1,44 mil. euro), conform informațiilor făcute publice de către IFC.

Discuțiile privind achiziția portofoliului Tokyo de 1,2 mld. euro de la BCR s-au purtat atât la București, cât și la Viena la sediul grupului Erste, proprietarul BCR, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

PwC este consultantul cu care BCR lucrează pe partea de vânzare a portofoliilor neperformante. Cumpărătorul portofoliului Tokyo a fost asistat de către consultanții KPMG.

Firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații asigură consultanța juridică a cumpărătorului, echipa de avocați specializați în Finanțe & Bănci fiind coordonată de către partenerul Mihai Dudoiu.

De cealaltă parte, BCR a lucrat cu avocații casei austriece Schoenherr, șeful practicii locale de Finanțe & Bănci fiind Matei Florea, partener în cadrul firmei.

Piața românească de credite neperformante a atins punctul maxim, cu tranzacții finalizate în 2015 estimate la o valoare nominală agregată a acestui tip de portofolii de peste 1,5 mld. euro, în timp ce tranzacții care cumulează active nominale de circa 2 mld. euro (include tranzacția Tokyo) sunt fie aproape de semnare, fie erau în curs de finalizare, conform unei analize a jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, din luna februarie, pe baza datelor colectate din piață și a unor rapoarte publicate de către KPMG și Deloitte.

Tranzacția Tokyo a fost în 2015 cea mai mare tranzacție de acest tip din România și din regiune și la un asemenea calibru este una rară pentru peisajul bancar local, care cu greu poate pregăti pentru investitori portofolii de peste 1 mld. euro la valoare nominală.

BCR a dominat autoritar vânzările de portofolii neperformante în perioada 2014 – 2016, la capătul celălalt firma cehă APS alături de Deutsche Bank s-au impus ca și cumpărătorul preferat de către subsidiara grupului austriac Erste.

În acest moment, BCR are la vânzare un alt portofoliu neperformant, denumit Blue Lake, care vizează un pachet de credite cu o valoare nominală de peste 400 mil. euro, pentru care se bat jucători mari din piața de  profil precum Kruk, APS și Kredyt Inkaso.

 

ScarlatAbrisGreenMain

Consiliul Concurenței analizează preluarea Green Group de către Abris Capital. Cezar Scarlat, Partener Abris Capital și șeful operațiunilor locale, anunță noi achiziții: „Două tranzacții mari poate până la sfârșitul anului”

Preluarea pachetului de 82% din acțiunile Green Group de către Abris Capital, unul dintre cei mai mari manageri de fonduri de investiții activi în regiune, este analizată de către Consiliul Concurenței. În paralel, Abris Capital, unul dintre cumpărătorii de serviciu din piața locală de private equity, continuă  să lucreze la noi achiziții.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă are alte achiziții în derulare, Cezar Scarlat, Partener al Abris Capital și Director al fondului pentru România, a răspuns: „Două tranzacții mari poate până la sfârșitul anului”.

Acesta nu a dat mai multe detalii privind stadiul actual al acestor noi tranzacții și nici sectoarele vizate.

După achizițiile consumate imediat după intrarea pe piața locală în 2012, Abris a cumpărat pe rând companiile de curierat Cargus și Urgent Curier, precum și alți operatori mai mici, toate aceste firme fiind fuzionate într-una singură, Urgent Cargus. Ulterior, Abris a ridicat miza și a trecut la tichete de achiziție mai mari, prin achiziția în 2015 a grupului de firme Pehart, iar în acest an achiziția Green Group dn Buzău, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 8 decembrie 2015, confirmată printr-un anunț oficial în luna mai 2016.

Abris Capital are sub administrare acum un portofoliu local cu un EBITDA (câștigurile înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de aproape 50 mil. euro, ceea ce îl propulsează printre cei mai mari manageri la nivel local din piața de private equity.

Segmentul tipic de tranzacții pe care îl abordează Abris se situează în marja a 20 până la 60 mil. euro investiție de capital per achiziție, eșalon în care mai activează și alți manageri cu focus regional precum Enterprise Investors și Innova Capital. Din acest punct de vedere, achiziția a 82% din grupul de firme Green Group este la limita de sus a intervalului, Cezar Scarlat declarând în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că este o „tranzacție foarte mare”, fără să facă însă publică valoarea acesteia. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că pachetul de 82% cumpărat de la Global Finance, BERD și alți acționari minoritari îl costă pe Abris în jurul valorii de 60 mil. euro.

„Consiliul Concurenţei analizează operaţiunea de concentrare economică ce urmează a se realiza prin preluarea companiei Romgreen Universal Limited (Cipru) şi a unor societăți comerciale controlate de aceasta de către Gren Holdings Limited (Cipru), membră a Grupului Abris. Companiile din România controlate de Romgreen Universal Limited şi incluse în tranzacţie sunt: Greentech SA, Greenfiber International SA, Total Waste Management SRL, Greenweee International SA, Greenlamp Reciclare SA, Greenglass Recycling SA”, precizează reprezentanții Consiliului Concurenței prin intermediul unui comunicat de presă.

Finalizarea tranzacției este așteptată de către Abris până la finele acestei luni.

Finanțarea achiziției Green Group este asigurată 100% din surse proprii ale Abris Capital.

Green Group este unul din cei mai mari jucători ai industriei de reciclare din Sud-Estul Europei ce proceseaza deșeuri de tip PET, electrice și electronice. Grupul este și cel mai mare operator al unei linii de procesare a deșeului de sticlă. Compania a raportat, în 2015, venituri consolidate de peste 90 mil. Euro si se bazează pe investiții în infrastructura de colectare și reciclare deșeuri din România, Serbia și Macedonia.

În urma tranzacției, Global Finance, BERD și ceilalți acționari minoritari își fac exitul din Green Group, alături de Abris urmând să rămână ca acționar minoritar doar Romcarbon SA Buzău, adică societatea care a înființat afacerea de reciclare a deșeurilor. Clement Hung, fondatorul Green Group, va rămâne la conducerea afacerii.

Global Finance vinde în cadrul tranzacției o participație efectivă de 37% – 38% din Green Group, iar BERD un pachet de 15%, potrivit declarațiilor făcute în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO de către Theodore Kiakidis, Partener Global Finance, respectiv de către reprezentanți ai instituției financiare internaționale.

Global Finance și BERD au fost asistați la vânzarea Green Group de către casa de avocatură Bondoc & Asociații. De asemenea, managementul companiei a fost consiliat de către avocații Reff & Asociații și de consultanții de la Rampart Capital.

De cealaltă parte, cumpărătorul, fondul de investiții Abris Capital a lucrat cu consultanții PwC, Roland Berger, PCI Wood Mackenzie și SGS (pentru consultanță privind protecția mediului). De asemenea, asistența juridică a fost asigurată de către firma de avocatură Clifford Chance Badea.

Managerul de capital de risc a strâns din 2007 până acum sub administrare două fonduri de investiții cu capital de 770 mil. euro, din care ultimul a fost ridicat în 2013 cu o capitalizare de 450 mil. euro și din el se derulează investiții. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Ultimul fond ridicat de Abris Capital a investit deja banii și este de așteptat să ridice un nou fond de investiții, mișcare la care au recurs în ultima vreme și alți manageri de capital de risc din regiune.

Abris Capital Partners a fost fondat în 2007, are o echipă de 20 de experți în domeniul administrării investițiilor, în fruntea cărora se află 8 parteneri. Abris are birouri la Varșovia și București, ultimul fiind condus de către Cezar Scarlat.

Acesta lucrează pentru Abris Capital din 2012, iar din 2015 a fost numit partener.

Anterior, a lucrat pentru biroul din Varșovia al managerului de capital de risc Bridgepoint Capital, de unde a acoperit timp de aproape patru ani regiunea. Fondul dedicat Europei Centrale și de Est de către Bridgepoint Capital avea sub administrare 4,8 mld. euro.

Cezar Scarlat are o diplomă de MBA (Master of Business Administration) la școala de afaceri Wharton din cadrul Universității Pennsylvania. A lucrat în calitate de consultant pentru Arthur Andersen în perioada 2000 – 2001, apoi timp de trei ani s-a mutat în Marea Britanie la PwC. Din 2006, a trecut la banca de investiții japoneză Nomura, unde a fost responsabil de fuziuni și achiziții pentru România și pentru spațiul Europei Centrale și de Est. Limbile sale de lucru sunt româna, engleza și franceza.

 

axxessexitindustrialaccessMain

Grupul belgian TVH a cumpărat afacerea Industrial Access de la fondul de investiții Balkan Accession Fund și antreprenorul Ștefan Ponea. Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital: ”Valoarea tranzacției pentru 100% din acțiuni depășește 10 mil. euro. Am primit mai mult de cinci oferte”. Pascal Vanhalst, CEO al grupului TVH: ”Achiziția este finanțată din fonduri proprii și facilități de credit existente”. Vânzătorii au lucrat cu consultanții KPMG, cumpărătorul cu avocații NNDKP

Grupul belgian TVH, cu o cifră de afaceri anuală de 1,22 mld. euro, a semnat recent un acord de achiziție a pachetului de 100% din acțiunile firmei Industrial Access de la fondul de investiții Balkan Accession Fund și fondatorul afacerii, antreprenorul Ștefan Ponea.

„Compania Industrial Access a fost vândută în urma unui proces competitiv în care au fost primite mai mult de 5 oferte. Tranzacția depășește pragul de 10 milioane de euro pentru 100% din acțiuni”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Horia Manda, Managing Partner al administratorului de fonduri de investiții Axxess Capital.

Balkan Accession Fund, unul dintre fondurile de investiții administrate de Axxess Capital, și-a făcut exitul din afacerea Industrial Access prin vânzarea pachetului de 90% din acțiuni. Restul acțiunilor sunt vândute de către Șfefan Ponea.

Întrebat care este randamentul investiției pentru fond la capătul celor 9 ani cât a avut compania în portofoliu, Horia Manda a răspuns: „Nu putem dezvălui această informație, dar confirmăm că este un randament bun din punct de vedere al investitorilor”.

De cealaltă parte, cumpărătorul are deja fondurile necesare pregătite pentru plata prețului.

„Achiziția va fi finanțată din propriile noastre lichidități (cash –  n.r.) și din facilitățile de credit existente. Ne așteptăm să închidem această tranzacție în aproximativ 3 – 4 luni”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Pascal Vanhalst, director general executiv și membru al Consiliului Executiv al TVH.

Horia Manda, reprezentantul vânzătorului, este mai optimist așteptându-se ca tranzacția de la Industrial Access să fie finalizată „cel mai probabil la începutul lunii august”.

Finalizarea tranzacției este condiționată de obținerea aprobării Consiliului Concurenței.

Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital și unul dintre veteranii pieței de private equity din România. Sursă foto: Axxess Capital.

Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital și unul dintre veteranii pieței de private equity din România. Sursă foto: Axxess Capital.

Decizia de vânzare a fost luată la momentul potrivit în conformitate cu strategia fondului BAF, a mai spus Horia Manda, care adaugă că la momentul intrării în companie, în 2007, atât Industrial Access, cât și industria de profil din regiune erau la început de drum. „Am reușit sa traversăm anii dificili de contracție economică, să implementăm planul de transformare și extindere și să creștem Industrial Access în lider regional”, a mai spus șeful Axxess Capital.

Ștefan Ponea a fondat, în 2005, Industrial Access, împreună cu trei asociaţi. În 2007, BAF a  cumpărat 90% din acțiunile firme de închiriere și leasing echipamente pentru construcții Industrial Access, în urma tranzacției Ponea rămânând acționar minoritar.

Ultimul bilanț al firmei indică pentru 2014 un profit de 0,7 mil. euro la o cifră de afaceri de 7,7 mil. euro și 51 de angajați.

Industrial Access este lider în domeniul nacelelor și platformelor pentru acces și lucru la înălțime în Balcani, având cea mai dezvoltată rețea de închiriere de echipamente pentru acces și lucru la înălțime din regiune (România, Bulgaria și Republica Moldova).

Ulterior achiziției, TVH intenționează să fuzioneze Industrial Access cu cealaltă companie pe care o deține deja. În 2013, grupul belgian a cumpărat Romlift, ce activează pe piața locală de închiriere a platformelor de lucru la înălțime.

Consultanții KPMG au avut mandatul de vânzare al Industrial Access, informație publicată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 23 iulie 2015. O echipă coordonată de către Bogdan Văduva, partener responsabil de activitatea de fuziuni și achiziții la nivel local al KPMG, a fost implicată în tranzacție.

Consultanța juridică a vânzătorului a fost asigurată de către avocatul Gabriela Assoum Predescu.

De cealaltă parte, cumpărătorul a mizat pe serviciile de asistență juridică și de taxe ale firmei de avocatură NNDKP. Din echipă au făcut parte Ruxandra Bologa (Partener), Anca Mihăilescu (Asociat Senior), Ioana Vieru (Asociat). Din cadrul departamentului de Consultanță Fiscală al NNDKP au fost implicați Mihaela Ioja (Senior Tax Manager) și Alexandru Onuță (Senior Tax Manager).

Cumpărătorul, grupul TVH, este o afacere 100% de familie fondată în Belgia de către Paul Thermote și Paul Vanhalst.

Grupul TVH are subsidiare în 30 de țări, inclusiv în România, și circa 4.800 de oameni, pentru 2015 raportând o cifră de afaceri consolidată de 1,223 mld. euro.

Axxess Capital, unul dintre principalii administratori de fonduri de investiții activi pe piețele din Europa de Sud – Est, are un istoric de peste 15 ani în piața de profil, prin intermediul celor trei fonduri de investiții aflate sub administrarea sa.

Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), Balkan Accession Fund (BAF) și Emerging Europe Accession Fund (EEAF) au strâns în total de la investitori capital de peste 250 mil. euro. Axxess a fost implicat în peste 35 de achiziții de companii și peste 25 de vânzări de participații în domenii variate precum servicii financiare, industria prelucrătoare, IT, retail specializat sau bunuri de consum.

Balkan Accession Fund este un fond regional de investiții cu capital de 110 milioane de euro, orientat în special spre tranzacții din România și Bulgaria, și după 10 ani de activitate este în stadiul de dezinvestire, de vânzare al participațiilor deținute. Principalii investitori în fondul de investiții BAF sunt RAEF, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, băncile de dezvoltare din Germania DEG și Olanda – FMO, respectiv Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB).

Din portofoliul actual al Axxess Capital fac parte acum firme de IT (Star Storage, Bitdefender), din piața financiar – bancară (Carpatica, Nextebank, Patria Credit), industrie și servicii industriale (Frigotehnica), materiale de construcții (Deutek), eficiență energetică (SE-GES) sau producție de peleți din lemn (Eco-Energ-Lemn).

Axxess Capital a vândut în acest an peste 49% din acțiunile afacerii cu jucării Noriel în cadrul unei tranzacții aflate în curs de finalizare către Enterprise Investors. Acesta a cumpărat 100% din acțiunile grupului de firme Noriel pentru o sumă estimată de surse din piață în jurul a 25 mil. euro, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 12 aprilie, confirmată apoi printr-un anunț oficial pe 14 aprilie.

Tot în acest an, Axxess Capital a preluat pachetul de control al băncii Carpatica de la Ilie Carabulea, unul dintre fondatorii băncii, precum și de la alți acționari.

De regulă, Axxess Capital abordează tichete de tranzacții între 5 și 15 mil. euro investiție de capital per companie, eșalon în care mai activează și administratori de capital privat precum Resource Partners sau Oresa Ventures. Termenul tipic de la intrarea în afacere și până la exit se încadrează, de regulă, între 3 și 7 ani.

Kruk negociază achiziția unui portofoliu de credite neperformante de circa 50 mil. euro de la CEC Bank. Investitorul polonez are achiziții în derulare ce totalizează portofolii de peste 800 mil. euro

Compania poloneză de administrare a creanțelor Kruk negociază achiziția unui portofoliu de credite neperformante cu o valoare nominală de aproximativ 50 mil. euro de la banca de stat CEC Bank, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Surse din piață afirmă că portofoliul CEC Bank este unul mixt, format din credite corporate garantate, respectiv din credite retail parțial garantate.

Prețul de achiziție al portofoliului este estimat în jurul a 10 eurocenți la fiecare 1 euro valoare nominală, adică o plată de un ordin de mărime de circa 5 mil. euro conform unor estimări din piață neconfirmate de părțile implicate în tranzacție.

Reprezentanții CEC Bank și ai Kruk nu au fost disponibili pentru comentarii pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Potrivit surselor citate, în cursa pentru achiziția portofoliului neperformant al CEC Bank au fost și alți investitori interesați.

Kruk se pregătește să semneze pe lângă tranzacția de la CEC Bank și tranzacția Elisabeth, prin care urmează să preia un portofoliu neperformant de la Piraeus Bank cu o valoare nominală de 164,2 mil. euro, potrivit informațiilor publicate în exclusivitate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Prețul de achiziție pentru portofoliul Elisabeth, format din credite retail și corporate, este așteptat să fie unul comparabil cu cel plătit de Kruk în urmă cu un an pentru portofoliul Henri al Piraeus Bank, când polonezii au dat 12 mil. euro obținând un  discount de 93,5% din valoarea nominală a portofoliului.

În mai, Kruk a semnat achiziția portofoliului neperformant Ursa aparținând Bancpost și altor entități Eurobank, cu o valoare nominală de 597 mil. euro. Acest portofoliu este achiziționat împreună cu IFC, Kruk anunțând o investiție de 46 mil. euro, iar instituția financiară internațională a alocat un împrumut de circa 20 mil. euro. Per ansamblu, prețul de achiziție al Ursa se ridică la aproape 66 mil. euro, ceea ce corespunde unui discount de 89% din valoarea nominală a portofoliului.

Tranzacțiile în derulare ale Kruk cu Eurobank, Piraeus Bank România și CEC Bank indică un val de achiziții în curs al firmei poloneze de portofolii neperformante cu o valoare nominală agregată de peste 800 mil. euro.

În 2015, investițiile Kruk în achiziția de portofolii pe piața românească au fost de aproximativ 163 mil.lei (majoritatea pentru achiziția de portofolii retail), comparativ cu circa 98 mil. lei în 2014. Investițiile din 2015 i-au asigurat Kruk o cotă de piață de 37% pe piața segmentului de creanțe cesionate, raportat la tranzacțiile finalizate în 2015. În următorii ani, grupul polonez intenționează să fie mai activ pe segmentul creanțelor ipotecare și a celor corporate.

Valoarea nominală totală a portofoliilor achiziționate de Kruk în 2015 a fost de 5,04 mld. lei (1,1 mld. euro).

Valoarea nominală a creanțelor vândute (tranzacții finalizate până în decembrie 2015) sau externalizate spre colectare de bănci sau alte entități pe piața din România, a fost de aproximativ 8,96 mld. lei , comparativ cu valoarea de aproximativ 14 mld. lei în 2014, din care valoarea nominală a portofoliilor de creanțe vândute (tranzacții finalizate până în decembrie 2015) a fost 4,5 mld. lei, față de 9,3 mld. lei în 2014, susțin datele prezentate de Kruk. De asemenea valoarea nominală a portofoliilor externalizate spre colectare a fost de 4,3 mld. lei, comparativ cu 4,7 mld. lei în 2014.

În 2015, au continuat să existe tranzacții de mare valoare de creanțe corporate și ipotecare (în 2014, valoarea nominală a acestor tranzacții a fost de circa 5,3 mld. lei și respectiv 1,9 mld. lei), însă două tranzacții majore cu o valoare nominală totală de peste 1,5 miliarde Euro au fost semnate în decembrie 2015, cu finalizare așteptată în acest an.

Piața creanțelor ipotecare se poate dezvolta semnificativ în următorii ani, similar cu tendința de creștere observată în Polonia, conform oficialilor Kruk.

Pe piața locală de profil, competitorii Kruk sunt firma cehă APS, firma poloneză Kredyt Inkaso și compania germană EOS.

APS și-a construit o poziție puternică pe segmentul creditelor neperformante corporate pe fondul în special al achizițiilor de portofolii de la BCR. Kredyt Inkaso a reușit să ajungă în schimb în circa trei ani la un portofoliu local sub administrare de circa 1 mld. euro.

Sursă foto: BERD.

Alpha Bank România a vândut către BERD un pachet de 12,5% din banca moldovenească Victoriabank pentru 6 mil. euro. Pătrăhău, CEO al băncii Carpatica, a fost numit de BERD în acest an membru în consiliul de administrație al Victoriabank

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a cumpărat un pachet de 12,5% din Victoriabank, a treia bancă din Republica Moldova, de la Alpha Bank România. BERD va plăti 6 mil. euro pentru această tranzacție.

Instituția financiară internațională ajunge astfel la o participație de 27,5% din Victoriabank. BERD a plătit 42 de lei modovenești pe acțiune ceea ce corespunde unui preț care evaluează banca la jumătatea din valoarea sa contabilă.

Victoriabank este astfel evaluată la 48 mil. euro prin prețul de achiziție de acțiuni plătit de către BERD.

La începutul acestui an, Ionuț Pătrăhău, actualul CEO al băncii Carpatica, a fost numit de către BERD reprezentant în Consiliul de administrație al Victoriabank.

Mișcarea BERD are ca scop restaurarea unei guvernanțe corporative eficiente și asigură continuarea performanței financiare, notează reprezentanții băncii internaționale.

„Suntem încântați să anunțăm că BERD și-a consolidat participația la 27,5% din Victoriabank printr-un vehicul de investiții cu scop special (SPV), VB Investment Holding, înregistrat în afara Moldovei, deținut și controlat de către BERD. Tranzacția, care necesită schmbarea unei legislații prohibitive adoptate recent, este un pas important care subliniază cât de crucial este să menținem Victoriabank ca o instituție independentă, orientată comercial și profitabilă cu un acționariat transparent care este în beneficiul economiei moldovenești”, spune Henry Russell, Director al instituțiilor financiare pentru Balcanii de Vest, Belarus, Moldova și Ucraina.

Victoriabank funcționează fără o guvernanță corporativă efectivă din septembrie 2014 când consiliul de supraveghere al băncii a fost suspendat prin hotărâre judecătorească. Un nou consiliu format din 7 membri a fost ales în octombrie 2015, însă nu este funcțional pentru că trei dintre membri nu au depus documentația necesară pentru aprobarea băncii centrale.

Potrivit lui Russell, cel mai mare acționar al Victoriabank, Insidown, are acum responsabilitatea de a se asigura că cei pe care i-a nominalizat în board-ul băncii vor depune documentația necesară.

Sistemul bancar din Republica Moldova s-a confruntat în ultimii ani cu cel mai grav scandal financiar din istoria sa, în condițiile în care a dispărut  un miliard de dolari din bănci.

BERD a investit în Victoriabank în 1995 alături de fondatorii băncii. Implicarea BERD a scăzut semnificativ în această țară de la finanțări de 40 mil. euro în 2010 la 12,5 mil. euro în 2015.

Un pachet de control, de aproape 40% din capitalul Victoriabank, a fost preluat la finalul anului trecut de un milionar rus, Serghei Lobanov, patronul firmei de asigurări Arsenal, prin intermediul unui off-shore din Cipru, denumit Insidown LTD, reprezentat de un român, de origine germană şi născut în Liban, pe nume Peter Paul Fischer, patronul unui cabinet dentar, Dr. Fischer Laborator Dentar SRL, cu sediul în Bucureşti, potrivit presei de peste Prut.

De ce susține Fondul Proprietatea listarea Hidroelectrica și pe bursa din Londra: ”Va fi foarte importantă pentru că acolo vin investitori globali care nu sunt prezenți pe bursa din București și care este greu de crezut că-și vor deschide aici un cont de tranzacționare. Vrem să reducem la zero numărul de participații în companii necotate fie prin vânzare, fie prin listare”. Ce aduce pentru o companie listarea pe bursă

Fondul Proprietatea, acționarul minoritar al producătorului de electricitate Hidroelectrica, susține necesitatea listării companiei de stat pe bursa de la Londra alături de cea de la București pentru a putea atrage și investitori de talie globală care nu vin să facă tranzacții pe piața bursieră locală.

Lichiditatea redusă a bursei de la București ține departe astfel de investitori, în contextul în care obiectivul declarat al oficialilor locali este de a spori rulajul zilnic prin atragerea de noi emitenți astfel încât bursa să treacă de la statutul de piață de frontieră la cel de piață emergentă.

„Listarea (Hidroelectrica – n.r.) la Londra este foarte importantă. Unii din acești investitori globali nu sunt prezenți la BVB și, pentru o companie, este greu de crezut că-și vor deschide un cont (de tranzacționare-n.r.) aici. Ca aceștia să aibă acces la Hidroelectrica, compania trebuie listată și acolo”,  a spus Marius Dan, director pentru relația cu investitorii în cadrul Franklin Templeton Investments în cadrul evenimentului ”Piețe de capital – Atragerea de finanțare prin listare”, derulat la finele acestei săptămâni, organizat de firma internațională de avocatură Dentons.

Franklin Templeton Investments administrează Fondul Proprietatea, cel mai mare emitent de pe bursa de la București, care are în portofoliul său participații importante în 13 companii listate, respectiv 34 de firme nelistate, ultimele având o pondere de aproape două treimi din valoarea activului net al fondului, de 2,505 mld. euro.

„Putem veni și noi cu 5% pe lângă pachetul statului”, a reiterat reprezentantul Fondului Proprietatea intenția fondului de a veni pe bursă cu un pachet suplimentar de acțiuni alături de Ministerul Energiei care pregătește listarea a 15% din acțiunile producătorului de energie, tranzacție așteptată de investitori cel mai devreme în toamna lui 2016 sau, cel mai târziu, în 2017. Acesta mai spune că astfel de listări locale sunt o țintă naturală pentru administratorii de fonduri de pensii, care au abia 20% din bani plasați în companii pe bursă.

Vânzarea unui pachet de 20% din Hidroelectrica pe bursă ar putea aduce circa 677 mil. dolari (596 mil. euro), ceea ce înseamnă de departe cea mai mare ofertă publică din istoria Bursei de Valori București, estimare realizată pe baza datelor prezentate de către Fondul Proprietatea. Valoarea activului net este calculată în baza unor cifre auditate de KPMG și EY, care conțin discount-uri materiale între 5% și 20-25%, a precizat oficialul FP.

Deocamdată, Hidroelectrica este în faza în care așteaptă săptămâna viitoare ieșirea din insolvență, compania raportând un nivel al câștigurilor înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de circa 63% din cifra de afaceri și confirmând statutul de ”perlă a statului” în ochii investitorilor.

Listarea Hidrolectrica pe bursă este intermediată de către un consorțiu din care fac parte banca americană de investiții Morgan Stanley și Raiffeisen.

Strategia Fondului Proprietatea este de a-și reduce dependența de participațiile pe care le are în companii din energie, pe de o parte, iar pe de altă parte, de a valorifica toate pachetele de acțiuni deținute în firme necotate. Hidroelectrica are o pondere de 24% în totalul activului net al Fondului Proprietatea. Fondul deține un pachet de 19,94%% din Hidroelectrica, restul acțiunilor aparținând statului român.

”Vrem să reducem către zero numărul participațiilor în companii nelistate fie prin vânzare directă, fie prin IPO (listare pe bursă-n.r.)”, a mai spus directorul pentru relația cu investitorii al Franklin Templeton Investments.

Printre companiile pe care FP își dorește să le vadă listate se află Societatea Națională a Sării Salrom. În ceea ce privește vânzarea directă, FP a avut discuții nefinalizate până acum cu Electrica pentru vânzarea pachetelor minoritare pe care le deține în subsidiarele acesteia.

FP și-a făcut în ultimii ani exitul din companii ca Transelectrica și Romgaz și vizează un exit parțial din Petrom pe bursa de la Londra, mișcare amânată până la un nou context în care prețul țițeiului să crească și să influențeze astfel și valoarea de piață a companiei.

Principalul acționar al FP este fondul – vultur Elliott Associates cu 21%, urmat de investitorul britanic City of London Investment Management cu 5%.

Listarea pe bursa de la Londra sau pe o altă bursă externă este însă o opțiune limitată pentru companiile românești.

„În cazul unei listări, trebuie luați în calcul mai mulți factori, inclusiv cei emoționali. Despre asta trebuie să vorbim când se cere direct sau indirect dacă o listare a unei companii românești este mai bine să fie la Londra”, afirmă Nikolas Colbridge, partener Dentons în cadrul biroului din Londra și șef al practicii de piețe de capital.

De-a lungul timpului, mai multe firme locale mari precum RCS&RDS, Bitdefender, Rompetrol și-au exprimat intenția de a se lista pe bursa londoneză însă din diferite motive nu au făcut-o până acum. A&D Pharma s-a listat acolo înainte de declanșarea crizei financiare globale, dar în 2011 s-a delistat de pe piața londoneză. În schimb, companii de stat ca Electrica și Romgaz au mers în ultimii ani pe ruta listării duale, piața principală a bursei din București și segmentul secundar al pieței londoneze (AIM).

Marcin Wojcicki, director departamentului de dezvoltare afaceri și marketing al BVB, spune că pentru unele companii poate fi dificil să fii listat pe o bursă externă.

„Dacă o companie se listează la Londra sau New York, ar putea fi prea mică acolo. Investitorii nu vor ști care este povestea ei”, explică acesta. Antreprenorii locali caută destul de des exitul total prin listare, nu pe cel parțial, mai spune Wojcicki.

Pe lângă talia companiei în raport cu piața bursieră pe care vrea să se listeze, importantă este și dimensiunea pachetului scos la vânzare către investitori.

„În general, din ce am văzut noi, pentru ca o listare să aibă succes, pachetul de acțiuni scos la vânzare pe bursă ajunge între 15% și 50%. Pe piața românească astăzi, o listare ar trebui să targeteze un pachet de minim 20 – 25 mil. euro”, explică Bogdan Câmpianu, managing director al Wood & Co.

Acesta afirmă că investitorii caută nu doar listări ale firmelor de stat, ci și pe cele ale firmelor private, și se uită nu numai după yield (randamentul investiției – n.r.), ci și după perspectivele de creștere ale acțiunii după listare.

Casa de brokeraj Wood & Co face parte din consorțiul condus de băncile de investiții Deutsche Bank și Citi, alături de BRD și Raiffeisen, care a primit mandatul pentru listarea unui pachet de până la 25% din acțiunile RCS&RDS pe bursa de la București, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 13 aprilie.

„Investitorii vor o poveste simplă când este vorba despre listarea unei companii. Pentru ce este complicat, investitorii vor cere un discount”, explică Bogdan Câmpianu.

Compania care caută să se listeze trebuie să aibă o structură de organizare simplificată, afirmă Alexandra Smedoiu, director în cadrul departamentului de taxe corporative al PwC România.

Un astfel de proces de listare poate dura între șase luni și un an și poate implica separarea unor linii de afaceri și alte operațiuni necesare pentru a crea un vehicul investițional.

„Într-o listare este foarte important când discuți cu un client să identifici care este proiectul pentru care se face finanțarea”, explică Alexandra Smedoiu. Astfel, trebuie văzut ce entitate are, de fapt, nevoie de acea finanțare.

Potrivit acesteia, o companie trebuie să analizeze cu atenție costul variantelor alternative de finanțare.

Astfel, un împrumut bancar are pe lângă dobândă și o serie de costuri ascunse, care ridică astfel costul total al finanțării atrase.

Împrumutul-acționar implică dincolo de finanțarea propriu-zisă și implicarea la nivelul managementului companiei de către acționarul finanțator.

La nivelul taxării, listarea unei companii este mai ieftină comparativ cu celelalte două variante de finanțare. Astfel, pentru acțiunile unei firme listate pe bursă impozitarea este de 5% asupra câștigului net la care se adăuga din 2017 plata unei contribuții la bugetul asigurărilor sociale de sănătate de încă 5,5%. Comparativ, dobânda pe creditul bancar și împrumutul-acționar este taxată cu 16%.

De asemenea, diferențe mari sunt și între rezultatele raportate potrivit standardelor românești de contabilitate (RAS) față de sistemul internațional de raportare financiară (IFRS), diferențe care au impact nu doar asupra indicatorilor financiari, ci și asupra taxării, avertizează expertul PwC. „Am  avut un astfel de caz, al unui administrator de active care a renunțat să treacă la raportarea IFRS când a văzut ce impact are o asemenea mișcare asupra bilanțului și a impozitelor pe care ar fi urmat să le plătească față de situația raportării rezultatelor financiare în RAS”, explică Andreea Smedoiu.

Companiile românești preferă în continuare să meargă spre finanțări bancare, ce au acum dobânzi mai mici față de alți ani, și evită să utilizeze bursa de la București ca un instrument de finanțare al afacerii.

Într-un efort de a atrage întreprinderile mici și mijlocii să se finanțeze pe bursă, BVB a creat anul trecut un segment special de tranzacționare, Aero, însă în ansamblu lichiditatea pieței locale este mult în urmă nu doar față de Polonia, dată deseori ca exemplu, ci față și de alte burse din regiune, precum cele din Cehia sau Ungaria.

Grupul leton 4finance Holding, controlat de investitori ruși, cumpără TBI Bank România în cadrul unei tranzacții regionale de aproximativ 75 mil. euro

Banca centrală a Bulgariei a aprobat achiziția băncii TBI Bank EAD, inclusiv a sucursalei din România, de către grupul leton 4finance Holding.

Tranzacția are o valoare de aproximativ 75 mil. euro și este de așteptat să fie finalizată în luna iulie, potrivit unui comunicat al cumpărătorului.

Banca Bulgariei și-a dat avizul pentru ca 4finance să preia TBI Bank, în condițiile achiziției a 100% din acțiunile companiei-mamă, TBIF Financial Services, de la vehiculul de investiții Kardan NV, înregistrat în Olanda.

Fostul șef al Bancpost, George Georgakopoulos, este directorul general al grupului financiar leton 4finance Holding.

Grupul TBIF Financial Services, fondat în Olanda în anul 2001, este specializat în achiziția și administrarea de active în Europa Centrală și de Est. Grupul  a intrat pe piața din România în 2002, prin compania de leasing TBI Leasing IFN SA, urmată în 2004 de compania de credite de consum TBI Credit IFN SA și în 2012 de sucursala din București a TBI Bank EAD Sofia.

Pe piața bancară din România, TBI Bank are o cotă de piață de 0,1%, fiind una dintre ultimele instituții de credit din sistem.

4finance, cu sediul la Riga, Letonia, este prezent în România din 2014, prin intermediul societății financiare nebancare Zaplo IFN. Grupul este controlat de către miliardarul rus Oleg Boiko, potrivit informațiilor publicate de presa rusă, preluate apoi în media din Letonia.

TBI este o bancă concentrată pe activități de credite de consum cu active în Bulgaria și România de 279 mil. Euro la 31 martie, inclusiv credite de consum de 168 mil. euro. Finanțarea se face în cea mai mare parte din portofoliul de depozite de 178 mil. euro, c reprezintă circa 83% din pasivele totale. Banca a făcut un profit net de circa 4 mil.euro după primul trimestru al acestui an, potrivit rezultatelor neauditate raportate.

Veniturile 4finance au fost în primul trimestru de 90,3 mil. euro, iar profitul de 16,7 mil. euro. La finele lunii martie, grupul avea un portofoliu net de credite în valoare de 309 mil. euro.

Finanțare Eximbank de 6 mil. euro pentru activitatea curentă și programul de investiții al producătorul de dresuri de damă Adesgo

Banca de stat EximBank a anunțat încheierea unui acord de finanțare în valoare de 6 mil. euro cu producătorul de dresuri de damă Adesgo.

Pachetul financiar acordat de EximBank va fi utilizat de companie pentru finanţarea activităţii curente, precum şi pentru investiții în reamenajarea unor spații de producție.

”Suntem convinși că trebuie să creștem în permanență, să evoluăm și să ne păstrăm poziția ca lideri de piață, iar parteneriatul pe care îl avem cu EximBank ne susține în efortul nostru de atingere a tuturor țintelor de dezvoltare”, a spus Yaron Mund, directorul general al Adesgo.

Adesgo este cel mai mare producător de dresuri de damă din România, cu o capacitate de producție de peste un milion de perechi pe lună și peste 600.000 de articole de lenjerie. Compania își vinde produsele pe piață sub marca Diamond by Adesgo.

“Adesgo este unul dintre cele mai puternice branduri de pe piața locală, cu o tradiție de aproape 90 de ani, și ne bucurăm că prin facilitățile acordate putem susține trendul de evoluţie pozitivă a companiei atât pe piața internă, cât și pe cea internațională, contribuind astfel la continuarea tradiției”, a declarat Traian Halalai, președintele executiv al EximBank.

Fabrica Adesgo a fost înființată în București în 1926.

Compania Adesgo SA a înregistrat în 2015 un profit net de 1,17 mil. lei (0,26 mil. euro) și o cifră de afaceri de 64,68 mil. lei (14,55 mil. euro) la un personal de 225 de angajați, conform ultimului bilanț făcut public.

EximbankPortofoliu2015

Eximbank este o bancă aflată în portofoliul statului român, care asigură finanțare pentru companii cu operațiuni de export-import, dar și pentru întreprinderi mici și mijlocii printr-o gamă variată de la împrumuturi până la scrisori de garanție și alte produse de credit. Pentru 2015, banca a raportat un profit net de 41,8 mil. lei (9,4 mil. euro) și venituri operaționale de 149,7 mil. lei (33,7 mil. euro) la un personal de 337 angajați și o rețea formată din 20 de unități. La nivel de grup, ceea ce include și activitățile de asigurări, Eximbank a avut anul trecut un profit net de 54,7 mil. lei (12,3 mil. euro). Cota de piață a băncii este de peste 1%.

elisabethnplmain

Kruk cumpără portofoliul neperformant Elisabeth de 164,2 mil. euro al Piraeus Bank România. Prețul de achiziție al pachetului de creanțe deținut de banca grecească, de circa 10 mil. euro

Firma poloneză de administrare a datoriilor Kruk este cumpărătorul selectat pentru achiziția portofoliului neperformant cu o valoare nominală de 164,2 mil. euro al Piraeus Bank România, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Semnarea contractului este așteptată să aibă loc în cursul acestei luni. Discount-ul oferit de cumpărător este în jurul a 94% față de valoarea nominală a pachetului de credite neperformante, ceea ce echivalează cu un preț de achiziție în jurul a 10 mil. euro.

Părțile implicate în tranzacție nu au fost disponibile pentru comentarii până la momentul publicării acestui articol.

Din această perspectivă, Kruk va plăti pentru portofoliul neperformant Elisabeth un preț comparabil, respectiv la un discount apropiat față de valoarea nominală a creditelor de cel din tranzacția Henri din urmă cu un an. În mai 2015, Kruk a anunțat achiziția unui portofoliu neperformant al Piraeus Bank România cu o valoare nominală de 184 mil. euro la un discount de 93,5%, adică pentru un preț de achiziție de 12 mil. euro.

Mandatul de vânzare al portofoliului Elisabeth aparține consultanților Deloitte, care au făcut parte din același trio Deloitte (consultantul vânzătorului) – Piraeus Bank România (vânzător) – Kruk (cumpărător) și la tranzacția Henri derulată anul trecut.

Pe 7 aprilie, reprezentanții Piraeus Bank România declarau în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că ”analizează posibilitatea vânzării unui portofoliu de credite neperformante”, de aproximativ 165 mil. euro, portofoliu format din credite retail și IMM.

Portofoliul Elisabeth este format dintr-un număr total de 8.076 de credite, din care cele acordate persoanelor fizice înseamnă 57,2% din portofoliu, iar cele corporate au o pondere de 42,8%.

Pe tipuri de monedă a creditului, împrumuturile în euro reprezintă 43% din întregul portofoliu, fiind urmate de creditele în franci elvețieni cu 36%, respectiv de cele în lei cu 21%.

Banca a obținut 6,8 mil. euro din administrarea portofoliului în ultimele 15 luni înainte de scoaterea la vânzare a acestui pachet de credite neperformante, cea mai mare parte din bani fiind încasați de pe urma componentei de retail a portofoliului.

Împrumuturile care fac parte din portofoliul scos la vânzare sunt deja în proporție de peste 80% în proceduri de executare silită.

Valoarea a 24 de proprietăți imobiliare constituite colateral pentru 21 credite retail este de circa 0,8 mil. euro. Suma nu include alte active identificate de către executori.

Pe componenta de corporate a portofoliului, valoarea a 46 de proprietăți puse colateral, inclusiv active industriale, comerciale și rezidențiale, este estimată la 1 mil. euro, conform informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Piraeus Bank România își curăță bilanțul prin aceste tranzacții de transfer a pachetelor neperformante.

Banca-mamă din Grecia a anunțat că în perioada octombrie 2015 – martie 2016 și-a redus stocul de credite neperformante cu 1,2 mld. euro. Creditele  neperformante sunt o problemă la nivelul tuturor băncilor – mamă din Grecia, discutată cu creditorii externi ai Atenei, printre cei interesați să se implice financiar în achiziția și administrarea acestor active toxice numărându-se investitori instituționali de talia IFC și BERD, respectiv fondul de investiții KKR.

La nivelul lunii martie, subsidiara Piraeus Bank din România avea active de 1,637 mld. euro, credite nete de 743 mil. euro și depozite de 850 mil. euro. Rețeaua număra 120  de unități și 1.384 de angajați, conform raportului trimestrial al băncii-mamă.

Cota de piață a Piraeus Bank România era la finele lunii martie de 1,6% la credite, respectiv 1,2% la depozite.

Anul trecut, Piraeus Bank Grecia a mandatat banca elvețiană de investiții UBS pentru aranjarea unei tranzacții de vânzare a băncii sale din România, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat în iunie 2015, însă la finele anului trecut au eșuat negocierile de vânzare către fondul american de investiții JC Flowers.

Constantinos Loizides, directorul pentru dezvoltare internațională al Piraeus Grecia, preciza pe 16 mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO la întrebarea dacă în acest moment sunt angajate discuții cu potențiali cumpărători ai subsidiarei locale: ”Vă putem răspunde cu fermitate că nu sunt angajate nici un fel de discuții privind vânzarea subsidiarei din România”.

De cealaltă parte, Kruk este unul dintre liderii pieței administrării portofoliilor de datorii, alături de cehii de la APS, firma poloneză Kredyt Inkaso și firma germană de profil EOS.

Pe 20 mai, Kruk a semnat un acord cu entitățile grupului bancar elen Eurobank pentru achiziția unui portofoliu de creanțe de consum cu o valoare nominală de 597 mil. Euro (aprox.2,6 miliarde RON).

Acest portofoliu este cel mai mare din istoria tranzacțiilor pe piața creanțelor de consum din România, având aproximativ 180.000 de cazuri.

Kruk a anunțat că va investi 46 mil. euro (aprox. 207 mil. lei) în achiziția portofoliului neperformant Ursa, cumpărat alături de IFC. Instituția financiară internațională a alocat un împrumut de circa 20 mil. euro pentru cota sa de investiție în  proiect ceea ce indică un preț de achiziție total de 66 mil. euro, respectiv un discount de 89% din valoarea nominală a portofoliului Ursa.

Pe piața de profil, cel mai mare portofoliu scos la vânzare este cel al BCR, cunoscut investitorilor sub denumirea Blue Lake, un pachet de credite neperformante de peste 400 mil. euro, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 5 mai. În acest moment, investitorii interesați de talia APS, Kruk și Kredyt Inkaso au timp să-și pregătească ofertele până la jumătatea lunii iunie, perioada fiind extinsă cu peste o săptămână față de termenul inițial.

Fondul de investiții al lui Papalekas a vândut obligațiuni garantate de 180 mil. euro pe 3 ani pentru plata unor datorii. Emisiunea de titluri în euro a redus costul finanțării Globalworth cu bani de la un fond de pensii canadian și un administrator de active controlat de banca italiană Mediobanca. Avocații NNDKP și casa britanică de avocatură Sidley Austin au lucrat cu Papalekas, iar RTPR Allen & Overy au asistat cealaltă parte

Globalworth Real Estate Investments, fondul de investiții condus de omul de afaceri Ioannis Papalekas și listat pe bursa de la Londra, a anunțat ieri că a semnat documentele pentru vânzarea de obligațiuni garantate în valoare de 180 mil. euro, emisiune subscrisă integral de către fondul de pensii canadian Canada Pension Plan Investment Board (CPPIB) și fonduri de investiții administrate de Cairn Capital.

Emisiunea de titluri a fost în euro și are scadența peste 3 ani. Cairn Capital a fost aranjorul emisiunii de obligațiuni Globalworth.

Canada Pension Plan Investment Board (CPPIB) prin subsidiara sa deținută  integral, CPPIB Credit Investments,  a cumpărat obligațiuni Globalworth de 150 mil. euro, iar celelalte 30 mil. euro au fost subscrise de către fondul de investiții European Commercial Mortgage Fund, înființat recent de administratorul londonez de fonduri Cairn Capital, controlat în proporție de 51% de către banca italiană Mediobanca.

Banii rezultați din tranzacționarea obligațiunilor vor fi direcționați către refinanțarea unei datorii în valoare de 100 milioane de euro, acordată în anul 2015, de către fonduri de investiții gestionate de York Capital and Oak Hill Advisors, dar și pentru refinanțarea a trei împrumuturi acordate către trei subsidiare din România ale Globalworth.

Obligațiunile sunt listate la bursă și sunt garantate cu patru dintre activele imobiliare deținute de Globalworth Real Estate Investments .

Ca rezultat al tranzacției, costul mediu al finanțării se reduce de la 6,2% la 5,3%.

Finalizarea emisiunii de obligațiuni este condiționată de respectarea unor condiţii precedente, care sunt obișnuite pentru o facilitate de acest tip, și care sunt așteptate să se îndeplinească în curând.

„Sprijinul obţinut din partea unor investitori de calibru în domeniul imobiliar precum CPPIB reprezintă o recunoaştere imensă a valorii Globalworth şi a poziţiei noastre pe piaţă. Am construit un portofoliu de proprietăţi de care suntem mândri şi vom continua să fim un investitor activ unde vedem valoare, pentru a ne consolida poziţia de lider printre investitorii regionali. Cu o prezenţă locală şi o expertiză demonstrată, Globalworth este foarte bine poziționată ceea ce ne permite sa profităm de oportunităţile de investiţii care apar”, a declarat Ioannis Papalekas, fondator și director general executiv al Globalworth.

Globalworth, cel mai activ investitor pe segmentul de birouri al pieței imobiliare locale, a fost asistat în această tranzacție de către avocații NNDKP, cu echipe specializate în drept bancar și real estate coordonate de către Valentin Voinescu, Alina Radu (bănci), Ioana Niculeasa (real estate). Din echipa de banking au mai fost implicați Ștefan Ionescu, iar din cea de real estate au mai făcut parte Ioana Grigoriu, Lavinia Ioniță Rasmussen și Lucian Vițelaru, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Globalworth a lucrat, de asemenea, cu firma britanică de avocatură Sidley Austin.

De cealaltă parte, avocații RTPR Allen & Overy au asigurat asistența juridică pentru Cairn Capital și investitorul financiar canadian CPPIB.

CPPIB este o entitate specializată în managementul investiţiilor care investeşte fondurile excedentare ale Canada Pension Plan (CPP) pentru a plăti beneficiile curente în numele a 19 milioane de contributori şi beneficiari. Cu sediul în Toronto şi birouri în Hong Kong, Londra, Luxemburg, Mumbai, New York şi Sao Paolo, CPPIB este guvernat și condus independent de către Canada Pension Plan (CPP).

La 31 martie 2016, fondurile CPP totalizau 278,9 miliarde de dolari canadieni.

Cairn Capital este o companie fondată în anul 2004, cu sediul la Londra, care oferă servicii complete de management al activelor de credit, consultanţă şi restructurare valori mobiliare. La 31 ianuarie 2016, Cairn Capital avea 2,1 miliarde de dolari în active administrate discreţionar și 9,7 miliarde de dolari în active administrate în baza unui mandat pe termen lung.

Globalworth este un fond de investiții imobiliar focusat pe oportunități de investiții în Europa Centrală, de Est și Sud-Est în special în România. Fondul de investiții este condus de omul de afaceri de origine elenă Ioannis Papalekas, fondator și director general executiv, împreună cu Dimitris Raptis, director general adjunct și director de investiții, ambii având experiență de peste 15 ani în domeniu.

Celălalt mare investitor din piața imobiliară românească, fondul sud-african de investiții NEPI a ieșit pe 23 noiembrie 2015 cu o emisiune de obligațiuni negarantate de 400 mil. euro pe o perioadă de 5,25 ani la o dobândă fixă a cuponului de 3,75% pe an. Fondurile proaspete au fost alocate refinanțării unor datorii bancare, precum și finanțării unor scopuri corporative, inclusiv achiziții.

Lars Wiechen (stânga) - noul partener coordonator Consultanță financiară Deloitte România, Radu Dumitrescu (centru) - numit partener servicii Fuziuni și Achiziții, respectiv servicii reorganizare în același departament de Consultanță financiară și Paula Lavric (dreapta) - director Investigarea Fraudelor în cadrul aceluiași departament. Sursă foto: Deloitte. Prelucrare: MIRSANU.RO.

Germanul Lars Wiechen preia poziția de partener coordonator al departamentului de consultanță financiară Deloitte România, părăsită de către Hein van Dam. Radu Dumitrescu avansează ca partener responsabil de fuziuni și achiziții, respectiv servicii de reorganizare în cadrul aceluiași departament. Deloitte: Seria de numiri vine ca urmare a extinderii portofoliului de clienți și a poziției pe piață

Lars Wiechen a preluat începând de astăzi rolul de Partener coordonator în departamentul de Consultanță Financiară al Deloitte România, poziție ocupată până acum de către Hein Van Dam.

Lars Wiechen și-a început activitatea la Deloitte în noiembrie 2014 ca Partener în departamentul de  Evaluare și Modelare a afacerilor companiei, contribuind la creșterea cu 25% a activității departamentului de Consultanță Financiară, precizează reprezentanții companiei care adaugă că numirile în departamentul de consultanță financiară al Deloitte România au loc ”ca urmare a extinderii portofoliului de clienți și a poziției sale pe piață”.

Hein Van Dam va pleca din companie, urmând să plece împreună cu familia în Australia, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Înainte de a veni la Deloitte acum un an și jumătate, Lars Wiechen a fost director executiv la rivalii de la EY România, iar în perioada 2005 – 2010 a făcut parte din echipa locală a unei alte firme din Big Four, PwC. Consultantul de origine germană vorbește pe lângă limba nativă engleza și româna. Are o diplomă de MBA a Universității din Frankfurt.

Începând cu 1 iunie, alături de Wiechen, Radu Dumitrescu a fost promovat pe poziția de Partener și va coordona ramura dedicată serviciilor în fuziuni și achiziții și serviciilor de reorganizare din cadrul departamentului de Consultanță Financiară. Radu s-a alăturat Deloitte ca Senior Manager în urmă cu cinci ani, contribuind la dezvoltarea continuă a afacerii și a membrilor echipei, mai spun oficialii companiei.

Radu Dumitrescu a absolvit Academia de Studii Economice în 2000, cu specializarea Bănci și Asigurări, și este membru al unor organizații profesionale de renume precum CAFR, CECCAR și  ACCA. Radu Dumitrescu a făcut parte din echipa Deloitte care a gestionat inclusiv tranzacții locale importante cu credite neperformante.

Seria de avansări la nivel intern are loc în contextul în care Deloitte a căutat în ultimele luni candidați pentru poziția de partener coordonator al departamentului de Consultanță Financiară inclusiv în afara companiei, pe lista celor cu care au fost discuții fiind inclusiv nume cu greutate din industria locală a fondurilor de investiții, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tot de la 1 iunie, noua echipă de Consultanță Financiară a Deloitte își va extinde portofoliul de servicii prin alăturarea echipei de Investigarea fraudelor (Forensic), ca parte integrantă a schimbărilor din departament. Paula Lavric, Director, va continua să coordoneze echipa de Investigarea fraudelor a Deloitte, pe care o conduce de cinci ani.Rezultatele remarcabile obținute de Paula au plasat echipa sa în rândul celor mai importante din Europa Centrală, alături de echipele Deloitte din Praga, Budapesta și Varșovia.

„Obiectivul nostru la Deloitte este acela de acrea un impact vizibil în societate pentru clienți, pentru angajați și comunități. Suntem în permanentă căutare de modalități pentru a contribui la succesul clienților noștri și oferim soluțiidedicateîn funcție de nevoile specifice ale fiecărui client în parte. Am identificat o cerere tot mai marede soluții de consultanță financiară, de aceea investim în creșterea departamentului de Consultanță Financiară, ca parte a strategiei noastre globale de business”, a spus Ahmed Hassan, Country Managing Partner Deloitte România.

„Consultanța Financiară este o linie de business ambițioasă, orientată spre viitor, ce oferă un spectru complet de servicii financiare clienților care se confruntă cu evenimente de business decisive, atât în perioadele de creștere economică, cât și în cele de recesiune. Am încredere că noua echipă își va depăși limitele pentru a dezvolta soluții adaptate provocărilor climatului de afaceri actual și pentru a se asigura că serviciile noastre aduc o valoare adăugată și depășescașteptările clienților noștri”, a spus Lars Wiechen.

Cu o echipă de 40 de oameni, departamentul de Consultanță Financiară al Deloitte România se numără printre cele mai puternice de pe piața locală de profil, oferind soluții integrate de consultanță în domeniul finanțelor corporative și suport în tranzacții unui portofoliu select de clienți naționali și internaționali, atât în domeniul privat, cât și guvernamental.

Pe piața locală a serviciilor de consultanță financiară oferite de firmele din Big Four, Deloitte concurează cu PwC, EY și KPMG.

coposdealnidecmain

Copos a încasat banii din vânzarea Ana Imep către compania japoneză Nidec. Tranzacția a fost finalizată pe 31 mai, iar numele companiei va fi schimbat în Nidec Motor Corporation Romania

Concernul japonez Nidec, lider global în producția de motoare electrice, a finalizat pe 31 martie achiziția pachetului de 94,8% din acțiunile Ana Imep de la familia Copos. Ana Imep deține la rândul său un pachet de peste 99% din acțiunile companiei Ana Mep, specializate în producția de piese.

Japonezii vor schimba numele companiei Ana Imep, înființate în 1967, în Nidec Motor Corporation Romania.

Kenichi Yamamoto, preşedinte Nidec Europe B.V. Sursă foto: Nidec.

Kenichi Yamamoto, preşedinte Nidec Europe B.V. Sursă foto: Nidec.

Finalizarea tranzacției a avut loc ieri la sediul Ana Imep din județul Argeș. Din partea cumpărătorului, documentele de închidere a achiziției au fost semnate de către Kenichi Yamamoto, preşedinte Nidec Europe B.V., respectiv de către Valter Taranzano, preşedinte & CEO  Global Appliance Division, iar din partea vânzătorului a semnat omul de afaceri George Copos, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Valter Taranzano, director general executiv al Nidec Sole Motor Corporation SRL. Sursă foto: Nidec.

Valter Taranzano, director general executiv al Nidec Sole Motor Corporation SRL. Sursă foto: Nidec.

Proaspăta achiziție va întări portofoliul subsidiarei italiene a grupului japonez, Nidec Sole Motor Corporation S.R.L. Pe lângă cele două companii, niponii preiau și terenuri și alte active, printre care 15,5 hectare teren, respectiv 4,5 hectare suprafață construită.

Copos a vândut participația din Ana Imep prin intermediul vehicului de investiții Megapearl Limited, înregistrat în Cipru.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Prețul plătit lui Copos pentru achiziția Ana Imep se apropie de 20 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Contractul de achiziție a fost semnat pe 21 aprilie, confirmând informațiile publicate în premieră pe 2 martie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO privind vânzarea Ana Imep de către Copos japonezilor de la Nidec.

Tranzacția ajută Nidec să-și întărească afacerea de motoare din piața europeană și să obțină clienții majori ai Ana Imep.

De asemenea, Nidec intenționează să construiască o platformă majoră de producție într-o piață emergentă a Uniunii Europene pentru motoare industriale și aplicații comerciale, iar locația oferită de Ana Imep se încadrează în strategia grupului nipon de a-și crește producția din Europa, în contextul în care România oferă avantajul unei forțe de muncă calificate și ieftine față de alte piețe.

Japonezii caută să folosească facilitățile Ana Imep, dar și să investească în noi capacități de producție, un centru de inginerie și un centru de servicii care să acopere zona de call center, contabilitate, achiziții și marketing.

Negocierile exclusive între cele două părți au început la finele anului trecut. Discuțiile de vânzare ale Ana Imep datează însă de aproape un an, printre investitorii care și-au exprimat inițial interesul pentru achiziția afacerii lui Copos fiind și grupul francez Selni.

Cumpărătorul a fost asistat de către consultanții EY la achiziție. De asemenea, Nidec a lucrat cu firma de avocatură italiană La Torre Morgese Cesaro Rio, respectiv cu biroul local al firmei de avocatură germane Noerr. Echipa de avocați Noerr a fost coordonată de către Mihai Măcelaru, Associated Partner și șeful practicii locale de fuziuni și achiziții, secondat de către Cristina Stamboli, Senior Associate. Roxana Dudău, Associated Partner și șeful practicii locale de imobiliare și construcții, și Luiza Bedros, Senior Associate, au avut alte roluri – cheie în procesul de achiziție, potrivit unui comunicat de presă al biroului local al Noerr.

De cealaltă parte, consultanța juridică a lui Copos a fost asigurată atât intern, dar a lucrat, de asemenea, și cu bancherii de investiții Filipescu Vișa, respectiv cu avocații Țuca Zbârcea & Asociații.

Ana Imep a înregistrat în 2015 vânzări de 14,8 mil. Euro cu 288 de angajați la finele anului trecut, conform datelor raportate de către Nidec pe bursa americană Nasdaq.

Ana Mep, societatea controlată de către Ana Imep, a obținut în 2014 un profit net de 0,16 mil. Lei (de peste 0,03 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 0,7 mil. Euro și un număr mediu de 45 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public.

Ana Imep a fost înființată în 1967 sub numele Întreprinderea de Motoare Electrice Pitești, fiind o întreprindere deținută de statul român, iar din 1975 au fost trimise la export o serie de motoare electrice către Europa de Vest. În 1996, fabrica de la Pitești, cu un personal de circa 3.000 de angajați, a ajuns în mâna omului de afaceri George Copos.

Ana Imep produce motoare electrice pentru electrocasnice și industria auto, compania livrând aproape integral producția sa la export către piața intracomunitară, precum și către alte țări europene din afara Uniunii Europene.

În perioada 2005-2014, afacerile Ana Imep s-au micșorat de peste 4 ori de la un nivel de peste 51 mil. Euro până la 12,3 mil. Euro, iar profitul s-a redus de 5 ori în același interval până la 0,36 mil. Euro. De asemenea, personalul s-a redus de la 1.062 de angajați la 31 decembrie 2007 până la 261 de oameni la finele lui 2014 în cadrul măsurilor luate de management pentru a redresa bilanțul companiei.

Grupul japonez este într-o campanie de expansiune la nivel global, bazată pe fuziuni și achiziții în piețele în care nu are încă o prezență robustă. Ținta sa este de a deveni nr.1 în lume în toată gama de producție de motoare electrice și industriale de la cele de putere mică până la cele cu capacitate mare, iar strategia Nidec pentru a atinge acest obiectiv este de a-și dezvolta baze majore de producție, cercetare – dezvoltare și vânzări în piețele – cheie pe care le vizează.

Nidec Motor Corporation are o valoare de piață echivalentă cu 19,5 mld. Euro pe bursa de la Tokyo, respectiv de 20,3 mld. Dolari pe bursa de la New York, și este prezentă discret în România din 2013 prin intermediul companiei Nidec ASI Ro, cu birouri la București și cu hale de producție la Crevedia, în județul Dâmbovița. Nidec Asi Ro SRL, subisdiara locală a japonezilor preluată indirect odată cu achiziția Ansaldo Sistemi Industriali din Italia, a raportat pentru 2014 un profit net de 0,48 mil. euro la o cifră de afaceri de 2,52 mil. euro, adică o marjă netă de aproape 20%, la un personal mediu format din 83 de angajați.

Nidec Corporation a raportat pentru 2014 vânzări de 1.028 mld. Yeni (8,337 mld. Euro) și un profit net de 76,216 mld. Yeni (617 mil. Euro). La 30 septembrie 2015, investitorii instituționali străini dețineau 37,94% din acțiunile Nidec.

Cei mai mari acționari ai companiei japoneze sunt miliardarul Shigenobu Nagamori, fondatorul Nidec, care deține direct un pachet de 8,63%, urmat de alți acționari instituționali niponi, printre care The Bank of Kyoto cu 4,15%, S.N. Kosan cu 3,73%, The Bank of Tokyo – Mitsubishi UFJ 2,49%, Nippon Life Insurance cu 2,2% sau Meiji Yasuda Life Insurance cu 2,14%. Shigenobu Nagamori, fondator, președinte și director general al companiei, deține o avere estimată de către revista americană Forbes la 2,2 mld. Dolari, iar participația sa depășește 12% din Nidec, pe care vrea să o ducă la vânzări de 18 mld. Dolari în următorii cinci ani.