Arhiva lunii martie 2016

ringierimobiliaremain

Ringier cumpără 87% din acțiunile liderului portalurilor de anunțuri imobiliare și își extinde portofoliul media digital cu achiziții de lideri de nișă. NCH Holdings face un exit profitabil din afacerea Imobiliare.ro. Grupul elvețian a lucrat în tranzacție cu consultanții KPMG și avocații de la Țuca Zbârcea & Asociații, iar vânzătorul a avut de partea sa pe consultantul britanic Malcolm Myers și firma austriacă de avocatură Schoenherr

Grupul elvețian de presă Ringier a anunțat astăzi achiziția companiei care administrează cel mai mare portal local de anunțuri imobiliare în cadrul strategiei sale de a-și extinde portofoliul de media digitală.

Ringier cumpără 87% din acțiunile Realmedia Network, tranzacție prin care administratorul de fonduri de investiții NCH Holdings și Gotz Kurt își fac exitul din afacere. Adrian Erimescu, Ciprian Gheran și Laurențiu Andrei rămân acționari minoritari cu restul participației și păstrează managementul companiei, conform informațiilor disponibile pentrru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

NCH Holdings deținea un pachet de 60% din afacerea care administrează portalul imobiliare.ro.

„Achiziția Imobiliare.ro este un pas înainte în demersul nostru sistematic de a transforma și digitaliza afacerea noastră în toate piețele pe care le servim, inclusiv în Europa de Est. Mulțumită acestei tranzacții, Ringier deține acum atât portalul numărul 1 în recrutarea online din România, cât și cel mai mare portal de imobiliare din țară”, spune Marc Walder, CEO Ringier AG.

Tranzacția devine operațională începând de astăzi, 31 martie 2016.

„Sunt foarte bucuros că Imobiliare.ro, proiect online demarat în urmă cu 16 ani în Timișoara, face parte acum din unul dintre cele mai mari grupuri media din Europa. Această tranzacție ne va permite să beneficiem de know how de ultimă oră precum și de sinergiile nationale și globale din cadrul Grupului Ringier. De asemenea, sunt convins că tranzacția ne va ajuta să furnizăm utilizatorilor noștri servicii mai bune și să transformăm Imobiliare.ro într-un portal imobiliar de clasă internațională”, afirmă Adrian Mihail Erimescu, actualul Director Executiv Imobiliare.ro și noul CEO al companiei.

Grupul Ringier activează în România din 1992. Ringier România are peste 400 de angajați și este unul dintre cei mai mari publisheri internaționali la nivel local, având un portofoliu format din peste 30 de produse print si online, printre care tabloidul Libertatea și ediția româneasca ELLE, cea mai bine vândută revistă de modă din lume.

Discuțiile între cele două părți au început în urmă cu aproximativ șase luni, adică în toamna anului trecut. La începutul anului, Realmedia Network a înscris o ipotecă mobiliară în favoarea Libra Internet Bank, bancă aflată în portofoliul NCH, în contul unui credit contractat pe 8 ianuarie.

Cumpărătorul a lucrat în tranzacție cu consultanții KPMG pentru partea de due dilligence (analiză financiară și evaluare), respectiv cu o echipă de avocați de la Țuca Zbârcea & Asociații aflați în coordonarea partenerului Dragoș Apostol.

De cealaltă parte, vânzătorul a fost consiliat de către consultantul britanic Malcolm Myers, respectiv de către firma austriacă de avocatură Schoenherr. Din echipa Schoenherr a făcut parte partenerul Mădălina Neagu, coordonator al practicii de fuziuni și achiziții în cadrul biroului local, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Realmedia Network a obținut în 2014 o cifră de afaceri de 8,3 mil. Lei (circa 1,9 mil. Euro), respectiv un profit net de aproximativ 0,2 mil. Euro.

Surse din piață susțin că prețul tranzacției ar putea fi în jurul a 15 – 16 mil. euro.

Totuși, analiști din piața de fuziuni și achiziții consideră că prin aplicarea multiplilor din sectorul media o valoare de piață ar putea ajunge în intervalul și numai plata unei prime pentru poziția de lider de nișă ar putea majora cu câteva milioane de euro prețul care reflectă valoarea de piață a companiei, inclusiv premisele de creștere.

Potrivit unor analiști, pe piața de media internațională tranzacțiile din zona digitală pot depăși multipli de 12 – 13 aplicați la EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), respectiv în jurul unui multiplu de 2 – 3 aplicat la venituri. Astfel, valoarea companiei s-ar încadra în intervalul a 5 -10 mil. euro.

Sursele citate mai spun că în cazul achiziției unei companii cu poziție de lider de piață, cum ar fi cazul Imobiliare.ro pe nișa portalurilor de anunțuri imobiliare, cumpărătorul ar putea agrea plata unui premiu peste o astfel de evaluare.

O valoarea mai mare a tranzacției ar putea fi dată dacă prețul de vânzare este legat de evoluția unor parametri în creștere ai afacerii, de atingerea unor obiective sau chiar de o structurare a tranzacției pe o perioadă mai lungă.

Aceste estimări nu sunt confirmate însă de către părțile implicate în tranzacție.

Imobiliare.ro este cotată ca una dintre cele mai atractive afaceri online din portofoliul NCH Holdings, iar fondul de investiții a purtat în ultimii ani discuții cu mai mulți astfel de investitori, susțin sursele jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Pentru NCH Holdings, vânzarea Imobiliare.ro este însă semnalul unei afaceri cu o rată de profit mulțumitoare, fiind cunoscută preferința acestui investitor financiar de a aștepta fără o presiune de timp cumpărătorul dispus să plătească un preț bun pentru activele ce fac parte din portofoliul său diversificat.

Ringier România a raportat pentru 2014 un profit net de 13,9 mil. lei la o cifră de afaceri de 129,5 mil. lei și 275 de angajați.

Broadhurst Investments, vânzător în tranzacția cu Ringier, este unul dintre fondurile de investiții administrate de către NCH, un administrator de capital de origine americană. În România, în portofoliul său se află o gamă largă de participații de la companii listate pe bursă, producătorul din industria de panificație Vel Pitar, Libra Internet Bank în sectorul bancar, active în piața imobiliară, investiții pe piața de internet, unde a fost unul dintre pionierii investițiilor.

Raiffeisen a finanțat cu circa 4,7 mil. euro a doua achiziție a fondului de investiții Resource Partners pe piața lanțurilor de fitness. World Class România a finalizat pe 24 martie preluarea pachetului de 100% al rețelei de centre de fitness Club Sport Fitness Center MV. O echipă de avocați Stratulat Albulescu condusă de partenerii Silviu Stratulat și Alexandra Radu a lucrat cu cumpărătorul, iar casa de avocatură Ijdelea de partea vânzătorului

Lanțul de centre de fitness World Class România, aflat în portofoliul managerului polonez de fonduri de investiții Resource Partners, a finalizat pe 24 martie achiziția pachetului de 100% din acțiunile concurentului său, Club Sport Fitness Center MV S.R.L, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Valoarea tranzacției se situează în jurul a 5 mil. Euro, conform unor estimări avansate de surse din piața de fuziuni și achiziții.

Raiffeisen Bank România a finanțat achiziția cu un împrumut în valoare de 20,95 mil. Lei (circa 4,7 mil. Euro), acesta fiind contractat de către World Class România pe 22 martie.

De asemenea, în cadrul tranzacției, pe 23 martie, compania cumpărată s-a angajat să ramburseze 123.000 euro către Alpha Bank România, în contul unui împrumut de 650.000 euro contractat la aceeași bancă în aprilie 2013.

Cumpărătorul a lucrat în tranzacție cu consultanții EY pe partea de evaluare, respectiv pentru partea de consultanță juridică la achiziție și la contractarea finanțării cu o echipă de avocați Stratulat Albulescu, condusă de partenerii Silviu Stratulat și Alexandra Radu, din care au mai făcut parte Andrei Albulescu – Partener, Cristina Man – Senior Associate, Ana Chira, Andrei Băluș și Cristiana Dițoiu – Associate.

De cealaltă parte, vânzătorul, Thomas Richard Pierre, a lucrat cu casa de avocatură Ijdelea.

Dan Fărcășanu, director de investiții Resource Partners, a fost implicat în derularea negocierilor care au adus a doua achiziție a fondului polonez de investiții Resource Partners în cei doi ani de la intrarea în România.

Tranzacția a fost anunțată pe 8 februarie de către Resource Partners.

Valoarea tranzacției prin care World Class România preia Club Sport Fitness Center MV S.R.L nu a fost făcută public.

Resource Partners abordează tichete de tranzacție în medie între 5 și 15 mil. euro în ceea ce privește capitalul investit direct de către fond, ceea ce încadrează proaspăta achiziție în marja inferioară a intervalului.

Finanțarea achiziției de către Raiffeisen indică faptul că fondul și-a limitat expunerea de capital propriu în această tranzacție, preferând ruta unei mișcări de tip platforming prin care compania sa din portofoliul local este cea care face achiziția, dar care își majorează nivelul datoriilor pentru că împrumutul de achiziție rulează pe bilanțul propriu.

Impactul tranzacției este că World Class își consolidează poziția de lider în sectorul de profil, ajungând la 28 de centre de fitness după achiziția concurentului de pe poziția a doua.

Club Sport Fitness Center MV SRL este o companie care operează un lanț de 9 centre de fitness în București și marile orașe din România – Craiova, Cluj – Napoca, Iași, Ploiești și Bacău.

Preluarea companiei care deține franciza Club Moving în România duce la o triplare a afacerii la nivel operațional în mai puțin de doi ani de la intrarea fondului polonez de investiții Resource Partners la nivel local.

Club Sport Fitness Center MV SRL a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri de 11,9 mil. lei (2,7 mil. euro) și un profit net de 1,11 mil. lei (0,25 mil. euro) la un număr mediu de 71 angajați. Club Sport Fitness Center MV SRL deține franciza Club Moving în România, Club Moving fiind o marcă a grupului francez Hebe, nr.1 în piața de fitness din Hexagon și nr. 5 în Europa.

De cealaltă parte, World Class România a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri de 42,6 mil. lei (9,6 mil. euro) și o pierdere de 3,1 mil. lei (0,7 mil. euro) la 150 de angajați.

Triplarea afacerii aflate în vârful pieței de fitness din România a fost finanțată printr-o combinație de capital investit de fondul polonez, fonduri proprii ale World Class România și credite bancare.

Pe de altă parte, ritmul de extindere apropie fondul polonez de momentul de exit, pentru care o rețea formată din 37 până la 40 de centre de fitness este suficientă pentru a-și marca profitul din vânzarea afacerii.

Resource Partners are profilul unui investitor financiar, cu o durată tipică a investiției între 3 și 5 ani între momentul achiziției și exitul din afacere.

Piața centrelor de fitness este una fragmentată, dar ratele de creștere ale companiilor din sector într-un sector tânăr de servicii indică un potențial de creștere mare pentru acest tip de afaceri.

Administratorul de capital de risc Resource Partners, proprietarul lanţului de centre de fitness World Class România, este în proceduri avansate de atragere de capital de la investitori pentru a ridica al doilea său fond regional, potrivit informațiilor jurnalului de tranzacţii MIRSANU.RO.

Resource Partners II, noul fond de investiţii, are o capitalizare – ţintă comparabilă cu primul fond, de peste 200 mil. Euro.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat déjà că ia în considerare o investiţie de capital de până la 40 mil. Euro în fondul Resource Partners II, care va viza tranzacţii în sectorul companiilor de talie medie din Polonia şi alte pieţe din arealul Europei centrale şi de sud – est, spaţiu care include şi România.

Fondul European de Investiţii, care face parte din grupul Băncii Europene de Investiţii, este şi el pe lista investitorilor Resource Partners, precum și banca olandeză Rabobank și fondul francez de investiții Ardian, fostul braţ de investiţii al gigantului financiar Axa.

Noul fond al Resource Partners va avea, în special, în vizor investiţii în sectorul bunurilor de consum, inclusiv în industria alimentară şi în agricultură, potrivit informaţiilor făcute publice de către instituţia financiară internaţională.

Resource Partners este unul dintre cei mai tineri administratori de capital de risc cu apetit de investiţii în regiune, fiind fondat în urmă cu şase ani de către o echipă care coordona activităţile fondului american de investiţii Carlyle pentru Europa Centrală şi de Est.

Pentru primul fond de investiţii al Resource Partners au fost strânşi 293,4 mil. Euro de la investitori.

Mai mulți manageri de fonduri de investiții sunt angajați în ridicarea unor fonduri noi și în strângerea de bani de la investitori.

Piața fondurilor de investiții din România a devenit în ultimii ani mai activă în urma intrării unor jucători noi precum Abris Capital Partners, Mid Europa Partners, Resource Partners, CEE Equity Partners, care caută să-și investească banii în ținte din diferite sectoare.

Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția prin care Interbrands Marketing & Distribution preia Europharm Holding de la grupul britanic GlaxoSmithKline

Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția prin care Interbrands Marketing & Distribution dobândește controlul unic asupra societăţii de distribuţie farmaceutică Europharm Holding, de la grupul britanic GlaxoSmithKline.

Tranzacţia, care a durat mai bine de un an, a fost semnată pe 13 octombrie și reprezintă una dintre cele mai semnificative achiziţii pe piața farma în 2015.

Interbrands Marketing & Distribution, cea mai mare companie de distribuţie şi logistică pentru bunuri de larg consum de pe piața românească, preia acţiunile Europharm, dar şi o serie de contracte comerciale adiţionale.

Interbrands Marketing & Distribution a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri de 151,1 mil. euro și un profit net de 3,2 mil. euro la un număr mediu de 1.830 de angajați.

Europharm Distribuție este una dintre cele mai importante companii locale de distribuție a medicamentelor, activă pe piața locală din 1994. Europharm Holding, compania implicată în tranzacție, a înregistrat in 2014 un profit simbolic de aproape 280 euro la o cifră de afaceri de 196 mil. euro și 432 de angajați.

Europharm este deținută în proporție de 99,8135 % de Wellcome Limited, 0,1856% de Setfirst Limited și câte 0,0003% de Edinburgh Pharmaceutical Industries Limited, SmithKline Beecham Nominees Limited și Glaxo Wellcome Holdings Limited, societăți membre ale Grupului GSK.

Principalii concurenți ai Europharm pe piața românească sunt Mediplus, Farmexpert, Polisano, Fildas și Farmexim.

Vânzarea afacerii de distribuție farma este un pas de restrângere a activității gigantului GSK în piața românească.

Fabrica Rio Bucovina de la Vatra Dornei. Sursă foto: Rio Bucovina.

Consiliul Concurenței a aprobat preluarea producătorului de apă Rio Bucovina de către polonezii de la Tymbark Maspex. Afacerea de 40 mil. euro pe an, al cărei trecut este legat de familia sirianului Omar Hayssam, completează acum un portofoliu local format din producție de băuturi răcoritoare, biscuiți și alte paste făinoase

Consiliul Concurenței a autorizat concentrarea economică prin care grupul polonez Maspex Wadowice preia Rio Bucovina, unul dintre primii trei jucători pe piața producției, îmbutelierii și distribuției apelor minerale naturale.

Autoritatea de concurenţă a evaluat operaţiunea de concentrare economică din punct de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal, în conformitate cu Regulamentul privind concentrările economice.

 Ca urmare a analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această operaţiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa romȃnească sau pe o parte substanţială a acesteia, în special prin crearea sau consolidarea unei poziţii dominante.

În acordul preliminar de preluare semnat în august 2015, Maspex a achiziționat trei unități de producție localizate în Vatra Dornei, Timisoara și Giurgiu, precum și brandul Bucovina.

Vânzătorii sunt Mukhles şi Mahmoud Omar, frații omului de afaceri sirian Omar Hayssam, condamnat în 2007 la 20 de ani pentru terorism.

Pentru polonezi, tranzacția marchează completarea portofoliului de producție de băuturi răcoritoare și producție de produse de panificație cu o nouă linie locală de afaceri. Tymbark Maspex intră astfel în concurență pe noul segment de piață cu Romaqua (Borsec), precum și cu Coca Cola, Pepsi, omul de afaceri Jean Valvis și alți producători de profil.

Tymbark face parte din grupul Maspex şi are ca principală activitate producția și comercializarea de băuturi necarbonatate.

Compania Tymbark Maspex este prezentă în România din anul 1996, atunci fiind cunoscută sub denumirea de La Festa International, operațiunea de rebranding având loc in anul 2006.

Branduri precum Tedi, Tymbark, La Festa, Coffeeta, Ekland şi Salatini se află în portofoliul celor de la Maspex. Brand-ul Tymbark si-a facut aparitia pe piața romanească în luna iulie 2004.

Alte două achiziții ale Tymbark Maspex România s-au făcut în 2007 prin cumpărarea producătorului de paste făinoase Arnos Oradea și  în anul 2013, când a achiziționat brandurile de biscuiți Salatini şi Capollini.

Rio Bucovina a fost fondată în 2006 și își desfășoară activitatea pe piața producției și comercializării de apă îmbuteliată și băuturi răcoritoare carbonatate. Conform datelor AC Nielsen, Rio Bucovina este al doilea mare jucător ca volum, deţinând o cotă de aproape 10% din piaţa apelor îmbuteliate (date de piaţă aferente perioadei aprilie – mai 2015).

Fabrica de la Vatra Dornei funcționează cu patru linii de producție, din care 3 linii pentru PET de 0,5 litri,1,5 litri, 2 litri și 5 litri, și o linie pentru sticlă de 0,33 litri, respectiv 0,75 litri. Capacitatea totală a fabricii este de 34.000 flacoane pe oră. Aici se procesează și se îmbuteliază apa minerală naturală BUCOVINA, captată din sursele F2 Roșu si C7 Secu.

Rio Bucovina a înregistrat în 2015 un profit net de 9,4 mil. lei la o cifră de afaceri de 179 mil. lei și 606 angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public.

Tymbark Maspex România a raportat pentru 2014 un profit net de 19,18 mil. lei la o cifră de afaceri de 300,8 mil. lei și 950 de angajați.

 

Grupul polonez Maspex Wadowice, fondat în 1990, este activ în întreaga regiune și a raportat pentru 2014 venituri consolidate de 3,3 mld. zloți (788 mil. euro).

unicredit tiriac sediu main

UniCredit Bank Austria lansează oferta pentru acționarii minoritari care dețin un pachet de 4% din UniCredit Bank SA. Oferta al cărei preț nu a fost făcut public nu este negociabilă și este valabilă în perioada 21 martie – 12 august

UniCredit Bank Austria, acționarul majoritar al UniCredit Bank, lansează către acționarii minoritari ai băncii locale o ofertă de achiziție a acțiunilor pe care aceștia le dețin, potrivit unui comunicat al băncii.

Societatea de avocatură  Mocanu și Asociații S.P.R.L este agentul angajat de UniCredit Bank Austria în ceea ce privește oferta de cumpărare a acțiunilor.

”Începând cu 21 martie 2016, acţionarii minoritari ai UniCredit Bank primesc o ofertă de cumpărare a acţiunilor pe care le deţin la bancă. Oferta este transmisă în mod direct de către UniCredit Bank Austria tuturor acţionarilor minoritari, persoane fizice şi persoane juridice, prin intermediul serviciilor poştale, la ultima adresă a acestora menţionată în Registrul Acţionarilor. Oferta este valabilă până la data de 12 august 2016 şi nu este negociabilă„, precizează oficialii UniCredit Bank.

Aceștia nu au făcut public care este prețul oferit pe acțiune acționarilor minoritari ai băncii.

”Detaliile privind oferta şi instrucţiunile pentru derularea procesului şi finalizarea tranzacţiei sunt descrise în oferta şi documentaţia însoţitoare pe care le primesc acţionarii minoritari”, adaugă reprezentanții băncii.

Oferta de cumpărare a participațiilor acționarilor minoritari vine după ce în iunie 2015 Țiriac Holdings Ltd. și-a vândut cele 45 de procente din UniCredit Țiriac Bank, una dintre cele mai mari bănci locale, către UniCredit Bank Austria AG. Ca rezultat al tranzacției, capitalul deținut de UniCredit Bank Austria AG în UniCredit Bank S.A. a crescut atunci de la 50,6% la 95,6%.

Părțile acordului au agreat să nu dezvăluie prețul de vânzare sau oricare alte detalii ale tranzacției.

Reprezentanții UniCredit precizau atunci că au în vedere formularea unei oferte acționarilor minoritari ai UniCredit Bank pentru a le achiziționa participațiile deținute.

Mai dețin acțiuni Bank Austria CEE BeteiligungsgmbH – 0,0132897% din capitalul social, Arno Grundstücksverwaltungs Gesellschaft m.b.H cu 0,0132897%, Beteiligungsverwaltungsgesellschaft der Bank Austria Creditanstalt Leasing GmbH – 0,0132897%, Bank Austria Creditanstalt Leasing GmbH – 0,0132897%, Unicredit Leasing Romania S.A. – 0,0000049%, alți acționari persoane fizice române – 4,00669928%, alți acționari firme românești – 0,17915491%, alți acționari străini cu 0,124401408%, respectiv alți acționari firme străine cu 0,0180075% din capitalul social.

UniCredit Bank este una dintre primele cinci bănci locale după active și este membră a rețelei UniCredit din Europa Centrală și de Est. La nivel național, banca este prezentă prin intermediul unei rețele de 184 de sucursale și a unei echipe de aproximativ 3.350 de angajați.

UniCredit Bank a înregistrat anul trecut venituri operaționale totale de 1,3 miliarde de lei (284 milioane de euro), în scădere cu 3,3% față de 2014, iar profitul net al băncii a atins 222,1 milioane de lei ( 49,9 milioane de euro), în creștere cu aproximativ 177% față de 2014.

Activele totale ale băncii erau la 31 decembrie 2015 de  30,6 miliarde de lei și număra aproximativ 600.000 de clienți.

Banca s-a dezvoltat atât prin creștere organică,  cât și prin achiziții. Istoria băncii începe cu anul 1991, când omul de afaceri Ion Țiriac, care își dobândise deja o faimă la nivel internațional ca urmare a carierei sale în tenis, s-a hotărât să înființeze în România una din primele bănci cu capital privat, Banca Comercială Ion Țiriac.

În anul 2000 are loc o tranzacție care va avea ulterior impact asupra destinului Băncii Comerciale Țiriac. Banca germană HVB Bank cumpără instituția austriacă de credit Bank Austria Creditanstalt, cotată la acea vreme ca una dintre cele mai puternice bănci din Europa Centrală și de Est.

În anul 2001, pe piața bancară a României intră italienii de la UniCredit care cumpără banca turcească Demirbank. În 2005, UniCredit semnează contractul de achiziție a băncii germane HVB Bank.

În anul 2006, HVB Bank fuzionează cu Banca Țiriac, iar noua bancă se numea HVB Țiriac. După ce UniCredit preia HVB Bank, numele băncii se schimbă în UniCredit Țiriac Bank.

În 2013-2014, subsidiara locală a UniCredit cumpără pe rând portofoliile de retail și corporate ale RBS Bank România.

Pe 19 iunie 2014, agenția de presă Reuters prelua informația publicată de ziarul italian Il Messaggero, potrivit căreia, UniCredit își majorează participația în UniCredit Țiriac Bank de la 50,5% la 96 % prin preluarea pachetului de acțiuni deținut de omul de afaceri Ion Țiriac pentru suma de 700 milioane de euro.

Tranzacția a fost confirmată în iunie 2015 prin achiziția pachetului lui Țiriac, fără să fie făcută publică valoarea acesteia. Ca efect al exitului, banca și-a schimbat numele în UniCredit Bank.

Cătălin Grigorescu, Managing Partner bpv Grigorescu Ștefănică. Sursă foto: bpv Grigorescu Ștefănică.

Fondatorul firmei de avocatură bpv Grigorescu Ștefănică a intrat în Consiliul de administrație al Oil Terminal

Avocatul Cătălin Grigorescu, fondator și partener coordonator al casei de avocatură bpv Grigorescu Ștefănică, a fost ales ieri administrator al Oil Terminal, potrivit unei decizii a acționarilor companiei controlate de către stat.

Cătălin Grigorescu ocupă unul din cele șapte locuri în Consiliul de administrație al companiei, fiind desemnat prin metoda votului cumulativ cu un număr de 486.161.162 de voturi. Alături de acesta din noul board al Oil Terminal au intrat Toma Bogdan Costreie, Gabriela Tănase, Dan Codescu, Bogdan Ghiță, Dumitru Matei și SC Staar Rating SRL.

Grigorescu, ca și alți administratori, are suportul Ministerului Energiei, Întreprinderilor mici și mijlocii și mediului de afaceri.

„Cu votul acționarilor reprezentând 75,65% din capitalul social și 78,84% din drepturile de vot ale acționarilor prezenți/reprezentați, se aprobă stabilirea indemnizațiilor membrilor Consiliului de administrație al societății Oil Terminal SA, care nu vor depăși media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar din ramura în care își desfășoară activitatea societatea, comunicat de Institututul Național de Statistică anterior numirii, numai în condițiile încadrării în prevederile bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2016, aprobat”, precizează reprezentanții companiei.

Compania, considerată a fi una de importanță strategică, operează unul dintre cele mai mari terminale petroliere din sud-estul Europei și cel mai important operator portuar petrolier românesc de la Marea Neagră.

Oil Terminal a obținut un profit net de 6,48 mil. lei în 2015 și are o capitalizare bursieră de 56,8 mil. lei. Statul român prin Ministerul Energiei este acționarul majoritar cu un pachet de 59,62% din companie. În 2014, Oil Terminal a raportat un profit net de 0,56 mil. lei la o cifră de afaceri de 107 mil. lei și 1.016 angajați.

Schimbările intervenite în componența Consiliului de administrație au loc în condițiile în care un raport al Curții de Conturi acuză conducerea Oil Terminal că a făcut cheltuieli nejustificate și ilegale la nivelul directorilor și administratorilor, respectiv că aceasta a angajat plăți nejustificate și neprevăzute de lege în cadrul programului de investiții derulat în perioada 2014 – 2015.

Reprezentanții companiei  au anunțat că a încetat de drept mandatul de administrator al lui Daniel Marius Crișan, Florin Cristian Gheorghe, Elena Daniela David și al lui Dan Păun.

Cătălin Grigorescu are o experiență de peste 15 ani în avocatura de afaceri. A fost șeful liniei de consultanță juridică în biroul din București al firmei germane Haarman Hemmelrath. În 2006, a fondat alături de alți avocați casa de avocatură care astăzi este cunoscută sub numele de bpv Grigorescu Ștefănică, care numără 22 de avocați pe listele baroului București. Grigorescu este cofondator al Fractal Insolvență, o societate specializată în practica de insolvență, și este asociat în cadrul BAC Grigorescu Capital Advisors, firmă de consultanță autorizată pentru listarea de companii pe segmentul alternativ al Bursei de la București, AeRo, creată alături de boutique-ul regional de investment banking BAC Investment Banking.

ey_m&a_barometer_2015main

Barometrul EY M&A 2015: Piața de fuziuni și achiziții din România a crescut cu 23% până la 3,65 mld. dolari în ciuda scăderii numărului de tranzacții față de 2014. Florin Vasilică, liderul departamentului EY România de asistență în tranzacții: „Ne așteptăm ca sectorul financiar-bancar să fie în continuare activ alături de IT, producţie, energie sau servicii”

Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat în 2015 o creștere consistentă de peste 23% comparativ cu 2014, valoarea totală a acesteia fiind estimată la 3,65 miliarde de dolari, potrivit Barometrului EY privind piața locală de fuziuni și achiziții de anul trecut.

Estimările EY sunt mai optimiste față de cele ale PwC, care în urmă cu o lună afirma că piața de fuziuni și achiziții depășește nivelul de 3 mld. euro (3,36 mld. dolari). Pe de altă parte, experții PwC estimau rata de creștere a pieței locale în 2015 față de 2014 la 160%, adică de șapte ori mai mare față de cea calculată de către analiștii EY.

Creșterea a survenit în ciuda numărului mai redus de tranzacții înregistrate comparativ cu anul precedent, susține raportul EY. Faţă de nivelul de 36% din 2014, ponderea numărului de tranzacții care au fost făcute publice este 39% din cele 123 de tranzacţii care au avut loc în 2015, valoarea medie a tranzacţiilor sub 100 milioane de dolari menținându-se constantă la 21 milioane de dolari.

După numărul de tranzacţii, cele mai atractive sectoare au fost IT-ul și sectorul energetic și minier, acestea înregistrând şi cele mai multe tranzacții (câte 13 de fiecare). Topul a fost completat de segmentul de real estate (12 tranzacții) şi sectoarele de servicii şi sănătate (câte 11 tranzacții în fiecare).

Majoritatea tranzacțiilor din 2015 au fost făcute de investitori străini, peste 60% din totalul tranzacțiilor fiind efectuate de investitori care şi-au marcat în acest fel intrarea pe piaţă sau companii multinaţionale care şi-au consolidat poziţia în România. La nivel  regional, Slovacia este singura ţară din Europa Centrală şi de Est care a reuşit să atragă o pondere mai mare de companii străine.

Comparativ cu 2014, când predominanţi au fost investitorii din Germania şi Austria, cei mai importanţi investitori străini în 2015 au provenit din SUA. Astfel, aceștia au fost responsabili pentru 10% din investiţiile străine, fiind urmaţi de cei din Irlanda şi Marea Britanie, cu câte 8%.

La fel ca în 2014, doar 6% dintre tranzacțiile înregistrate au fost făcute de investitori români care au achiziționat ţinte externe, unul din cele mai mici procente din regiune, situându-se la egalitate doar cu Bulgaria şi Ungaria.

În 2015, majoritatea covârșitoare a investitorilor au fost strategici (83%), numărul tranzacțiilor efectuate de aceștiacrescând cu 18% comparativ cu 2014, un trend prezent de altfel în toată regiunea, unde per total 78% din tranzacții au fost făcute de acest tip de investitori.

Creșterea valorică a pieţei a fost susţinută, printre altele şi de tranzacțiile din domeniul financiar efectuate de jucători din domeniul bancar. Aici s-a înregistrat şi cea mai mare tranzacție a anului, prin grupul italian UniCredit care a cumpărat pachetul de 45% din acţiuni deţinut de Ion Ţiriac la UniCredit Tiriac Bank pentru aproximativ 771 milioane de dolari.

Printre alte tranzacţii importante a căror valoare nu a fost făcută publică amintim achiziția operatorului privat de sănătate, Regina Maria de către fondul britanic Mid-Europa Partners (estimată la o valoare de 148 milioane de dolari) sau achiziția Lafarge şi Holcim România de către producătorul irlandez CRH, într-o mega tranzacţie transfrontalieră estimată la 7,1 miliarde dolari (din care aproximativ 439 milioane  de dolari pentru activele din România).

Florin Vasilică, Lider al Departamentului de Asistență în Tranzacții în cadrul EY România. Sursă foto: EY.

Florin Vasilică, Lider al Departamentului de Asistență în Tranzacții în cadrul EY România. Sursă foto: EY.

 „Anul 2015 a continuat efervescenţa anului precedent. Stabilitatea macroeconomică a readus sentimentul pozitiv în perspectivele de afaceri şi a dat încredere investitorilor pentru implementarea strategiilor de dezvoltare. Sectorul vedetă, din perspectiva valorii tranzacţiilor în 2015, atât în România, cât şi în Europa Centrală şi de Sud-est, a fost segmentul financiar-bancar, care ne așteptăm să fie în continuare activ alături de sectoare precum IT, producţie, energie sau servicii. Date fiind previziunile macroeconomice, precum şi evoluția de până acum din anumite sectoare sau portofolii de investiţii, ne aşteptăm ca tranzacțiile transfrontaliere să crească, pe fondul soluțiilor strategice alese de anumiți jucători din sectoarele active în M&A, pentru a ţine pasul cu firmele concurente care şi-au consolidat deja poziția prin achiziții”, afirmă Florin Vasilică, Liderul departamentului Asistenţă în tranzacţii în cadrul EY România.

Primele 10 fuziuni și achiziții după valoarea tranzacției, contabilizate de analiștii EY, indică o împărțire în mod egal a acestora între investitori strategici și fonduri de investiții. Astfel, UniCredit, CRH, ADM, BT și Premier Capital au marcat achiziții importante, de cealaltă parte investitorii cu apetit de risc s-au remarcat prin Mid Europa, Abris Capital Partners și fondurile specializate în investiții imobiliare NEPI, CTP Invest și Globalworth.

Studiul EY nu include achiziția de pachete minoritare sub 15%, tranzacții imobiliare cu excepția cazurilor în care ținta sau cumpărătorul a fost o companie imobiliară sau un fond de investiții imobiliare, tranzacții derulate pe piața de capital, achiziții de licențe, acorduri de asociere, investiții de la zero (greenfield), listări, privatizări, tranzacții transfrontaliere (valoarea acestora a fost ignorată, însă numărul acestora a fost luat în calcul), respectiv reorganizări interne.

ey_m&a_barometer_2015graficmarimeapietei

Valoarea pieței de fuziuni și achiziții a fost calculată plecând de la rata de 39% care înseamnă 48 de tranzacții care au fost făcute publice, precizează autorii studiului.

Cele mai active sectoare au fost anul trecut, conform raportului EY, serviciile financiar – bancare cu o medie pe tranzacție de 291,4 mil. Dolari, retail și distribuția angro cu o medie de 99 mil. Dolari, respectiv industria chimică cu o valoare medie a tranzacției în sector de 39,2 mil. Dolari.

În cazul tranzacțiilor peste 100 mil. Dolari, media per tranzacție s-a situat la 442 mil. Dolari, în timp la cele situate sub pragul de 100 mil. Dolari media a fost în 2015 de 21,1 mil. Dolari.

EY M&A barometer 2015graficeimaiactiviinvstraini

Anul trecut, au dominat fuziunile și achizițiile derulate de companii străine aici din punct de vedere al volumului, adică al numărului de tranzacții încheiate, față de 2014, când ponderea majoritară aparținea atunci tranzacțiilor tranșate între companii locale.

EY M&A barometer 2015graficnrtranzactii

Analiștii EY estimează că în 2015, 73 de tranzacții au fost realizate aici de investitori străini, 41 de tranzacții au avut ca actori companii locale, iar numărul achizițiilor făcute de companii locale în străinătate a fost de 7, sub rezultatul de 10 obținut în anul anterior.

EY M&A barometer 2015graficnrtranzactiidupatipulinvestitorilor

După profilul investitorului, piața locală de fuziuni și achiziții a înregistrat și aici o schimbare importantă, investitorii strategici fiind mai activi decât cei financiari. Astfel, investitorii strategici au încheiat în România anul trecut 100 de tranzacții, de aproape cinci ori mai multe decât investitorii financiari. În 2014, investitorii financiari au realizat 96 de tranzacții, iar investitorii strategici 85 de astfel de tranzacții.

Investitorii străini au făcut 73 de tranzacții la nivel local, cele mai activi fiind firmele americane cu 7 tranzacții, adică o pondere de 10% din total, urmați de cumpărători din Irlanda și Marea Britanie, fiecare cu 6 tranzacții și o pondere de 8%. În 2014, cei mai activi cumpărători străini de active românești proveneau din Austria și Germania, cu o pondere de 8%.

Pe sectoare, energia și mineritul, respectiv IT-ul au fost industriile – țintă pentru achiziții în 2015, fiecare dintre aceste segmente marcând 13 tranzacții, ceea ce înseamnă o pondere de 11% din total pentru fiecare din cele două.

EY M&A barometer 2015graficpiatapesectoare

Imobiliarele au înregistrat 12 tranzacții și o pondere de 10% după numărul de tranzacții, iar la mică distanță a urmat sectorul farma și al serviciilor medicale private cu 11 tranzacții și o pondere de 9%, comparabil cu sectorul serviciilor.

În topul sectoarelor – țintă, au mai intrat în 2015 serviciile financiar – bancare, agricultura, sectorul productiv, industria alimentară și a băuturilor, retail și distribuție angro, transportul și logistica, respectiv sectorul de telecomunicații și media.

APS cumpără încă un portofoliu neperformant de la BCR de aproximativ 500 mil. lei. Administratorul ceh de creanțe a semnat singur și în consorțiu cu alți investitori achiziții de portofolii neperformante BCR de circa 2 mld. euro în ultimele 20 de luni

APS, firma cehă specializată în administrarea de creanțe aparținând lui Martin Machon, cumpără încă un portofoliu neperformant de la BCR, cu o valoare nominală de aproximativ 500 mil. lei (peste 100 mil. euro), conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Proaspăta achiziție vine în completarea tranzacției Tokyo, prin care BCR transferă un portofoliu neperformant de 1,2 mld. euro către consorțiul format din APS, Deutsche Bank și International Finance Corporation. Tranzacția Tokyo este cea mai mare din istoria pieței de portofolii de credite neperformante (NPL) și este în faza în care se așteaptă avizul Consiliului Concurenței.

Părțile nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Cu acest ultim pas, APS a semnat în mai puțin de doi ani alături de alți investitori patru achiziții semnificative de portofolii neperformante de la BCR, a căror valoare totală ajunge la aproximativ 1,96 mld. euro. Dacă adăugăm achiziția portofoliului Volksbank de 495 mil. euro și tranzacția Rosemary în curs de finalizare, lista de achiziții semnificative APS trece de 2,7 mld. euro în ultimii doi ani, conform datelor colectate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Astfel, în iulie 2014, APS a cumpărat alături de Deutsche Bank un portofoliu în valoare de 1 mld. lei (circa 227 mil. euro). A urmat apoi tranzacția Saturn, prin care BCR a transferat încă un portofoliu de peste 400 mil. euro, al cărui cumpărător a fost același tandem APS – Deutsche Bank.

Compania cehă specializată în administrarea portofoliilor de datorii și-a construit o poziție puternică în zona activelor corporate. La achiziția de portofolii neperformante, de regulă, APS lucrează cu finanțatori precum Deutsche Bank, IFC sau fonduri de investiții precum Ana Cap și HIG Capital. La tranzacția Neptun, prin care BCR a încercat anul trecut vânzarea unui portofoliu – gigant pentru România și Europa de Est, APS a lucrat cu fondul american de investiții Lone Star, însă tranzacția a picat în septembrie.

Firma cehă, cu operațiuni pe piețele din Europa de Est, este deținută în proporție de 100% de către Martin Machon, după ce acesta a cumpărat la finele anului trecut pachetul de 60% al Slavia Capital. Valoarea APS Holding SE era cotată atunci la aproximativ 20 mil. euro.

În România, APS activează pe piața portofoliilor de datorii, unde în eșalonul de vârf s-au poziționat jucători precum Kruk (mai ales pe segmentul de retail), Kredyt Inkaso – investitor și administrator de creanțe, EOS sau CITR.

Prețurile de vânzare la portofoliile neperformante oscilează, în medie, între 5 și 15 eurocenți pentru fiecare euro la valoare nominală a pachetului de creanțe tranzacționat.

Tranzacțiile cu portofolii neperformante sunt afacerea momentului pe piața bancară, în contextul în care banca centrală solicită curățirea bilanțurilor pentru a debloca resurse stocate în provizioane către creditare.

Pe lângă bănci, firme specializate în administrarea portofoliilor de datorii și fonduri de investiții specializate, acest tip de tranzacții antrenează și firme de avocatură pe segmentul asistenței juridice într-un context legislativ în schimbare, precum și firme de consultanță din Big Four precum PwC, Deloitte și KPMG.

O echipă de patru avocați RTPR Allen & Overy condusă de Costin Tărăcilă a asistat Regina Maria la achiziția Ponderas

Firma de avocatură RTPR Allen & Overy a oferit consultanţă juridică operatorului de servicii medicale private Regina Maria în legătură cu achiziția spitalului Ponderas, specializat în chirurgie metabolică și bariatrică. Tranzacția este supusă aprobării de către Consiliul Concurenței.

Din echipa RTPR Allen & Overy care a consiliat Rețeaua de sănătate Regina Maria au făcut parte Costin Tărăcilă (Managing Partner), Roxana Ionescu (Senior Associate), Andrei Mihul (Associate) și Monica Marian (Junior Associate).

RTPR a fost înfiinţată în anul 2004 şi activează în asociere cu firma londoneză Allen & Overy din 2008.

RTPR Allen & Overy are o echipă de 42 de avocaţi, inclusiv 5 parteneri – Costin Tărăcilă, Victor Pădurari, Alexandru Retevoescu, Mihai Ristici, Valentin Berea, precum şi Domnul Profesor Lucian Mihai, ca Of counsel.

Domeniile principale de activitate ale RTPR Allen & Overy cuprind finanţări, fuziuni şi achiziţii, pieţe de capital, insolvenţă şi restructurări, concurenţă, dreptul muncii, dreptul proprietăţii intelectuale, litigii şi arbitraj, consultanţă pentru sectoarele de afaceri, inclusiv energie, telecomunicaţii, finanţare, real estate şi industria farmaceutică.

Tranzacţii importante în sectorul medical în care RTPR Allen & Overy a oferit consultanţă:

  • Rețelei de sănătate REGINA MARIA la închirierea spaţiului destinat unui nou spital privat în Cluj-Napoca.
  • Rețelei de sănătate REGINA MARIA pentru închirierea unui spaţiu cu o suprafață de aproximativ 1.500 mp, cu destinaţia de birouri, în cadrul clădirii Charles de Gaulle Plaza.
  • Advent International Corporation în legătură cu vânzarea Centrului Medical Unirea S.R.L. – operatorul de servicii medicale ce își desfășoară activitatea sub sigla „Regina Maria” – către fondul de investiții Mid Europa Partners.
  • unui sindicat de bănci coordonat de Banca Comercială Română, din care mai fac parte BRD-Groupe Société Générale, ING Bank N.V. Amsterdam – Sucursala Bucureşti şi Raiffeisen Bank, în legătură cu un contract de credit în valoare de până la 56 milioane Euro acordat Med Life şi altor entităţi din grup.
  • ING Bank N.V. în legătură cu anumite amendamente la pachetul de garanții referitoare la o facilitate de credit în valoare de 325 milioane Euro acordată Euromedic Intermediate Group B.V.
  • Advent International Corporation în legătură cu achiziţia Stem Health.
  • A&D Pharma Holdings N.V. și Sensiblu cu privire la vânzarea către Lethron Investment Limited a acţiunilor deţinute în Anima Medical Speciality Services.

RTPR Allen & Overy este una dintre cele mai active firme de avocatură pe piața de fuziuni și achiziții, alături de NNDKP, Clifford Chance, Schoenherr, DLA Piper, Bondoc & Asociații sau PeliFilip.

radissonmain

Compania care administrează hotelul Radisson Blu împrumută 97 mil. Euro la dobânda anuală Euribor plus 3,75% de la Raiffeisen pentru plata unor credite luate de la bănci și de la grupul israelian Elbit. Hotelul de cinci stele din centrul Capitalei are o poliță de asigurare de 167 mil. Euro la Allianz Țiriac Asigurări

București Turism, firma care administrează hotelul de cinci stele Radisson Blu din Capitală, a contractat un împrumut de 97 mil. Euro de la Raiffeisen Bank International și Raiffeisen Bank România la o dobândă anuală cu 3,75% peste Euribor, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Garantul celei mai mari finanțări corporative locale de la începutul anului este compania israeliană Elbit Imaging Ltd, care deține circa 98% din acțiunile companiei București Turism.

Împrumutul va fi rambursat în rate trimestriale și o plată finală (balloon repayment) pe 31 decembrie 2020, ceea ce indică faptul că maturitatea finanțării este de 4 ani și 9 luni.

Banii vor fi trași în două tranșe, având destinații diferite. Astăzi a fost anunțată tragerea primei tranșe în valoare de 85 mil. Euro, care servește refinanțării unui împrumut luat în septembrie  2011 de la Raiffeisen, iar din restul rămas de 24,4 mil. Euro vor fi rambursate alte 15 mil. Euro către banca israeliană Hapoalim. Potrivit acordului încheiat cu finanțatorul, prima tranșă putea fi trasă până la 31 martie.

A doua tranșă, în valoare de 12 mil. Euro, va fi folosită pentru plata de către București Turism a tuturor împrumuturilor acordate anterior de către acționarii existenți, iar banii vor ajunge astfel la grupul israelian Elbit, proprietarul companiei împrumutate și, implicit, a hotelului care cuprinde 487 de spații de cazare – camere și apartamente.

Această tranșă va putea fi utilizată începând din 30 septembrie, iar banii vor putea fi trași în baza noii facilități de credit în termen de un an.

Pe lângă împrumutul de 97 mil. Euro, compania va avea de rambursat către Raiffeisen o sumă suplimentară de 19,4 mil. Euro, cu titlu de dobânzi, taxe, alte cheltuieli aferente finanțării.

Dată fiind expunerea mare luată de Raiffeisen pe companie, finanțarea a fost practic împărțită astfel încât o parte vine de la subsidiara locală a grupului bancar austriac, iar o altă parte direct de la centrala grupului din Viena. În mod similar, procedează și alte bănci locale (BCR, BRD, UniCredit) când sunt contractate credite de valori mari, iar expunerile pot fi împărțite de fiica locală cu banca – mamă.

Creditul de 97 mil. Euro este garantat cu ipotecă imobiliară pe hotel de prim rang, cu ipotecă pe acțiunile București Turism, precum și pe creanțe rezultate din contracte de închiriere. De asemenea, din collateral fac parte și trei polițe de asigurare încheiate cu Generali și Allianz Țiriac Asigurări, ultima având un contract de asigurare în valoare de 167 mil. Euro până la 30 septembrie, poliță care acoperă riscurile de distrugere a proprietății asigurate, în speță a hotelului.

De asemenea, firma israeliană Elbit Imaging Ltd, garantul împrumutului, a adus la rândul său garanție corporativă în favoarea subsidiarei sale din România.

Hotelul Radisson Blu a fost deschis înainte de izbucnirea crizei economice în urma unei investiții de circa 70 mil. Euro în modernizarea fostului hotel București, ridicat la rândul său pe locul fostului hotel Nestor, distrus în urma cutremurului catastrofal din 1977.

Pe piața hotelurilor de cinci stele din București, Radisson Blu are cea mai mare capacitate de cazare și luptă pe acest palier cu JW Marriott (care aparține companiei austriece Strabag), Athenee Palace Hilton și Crowne Plaza (parte din Ana Hotels, companie aparținând familiei omului de afaceri George Copos) și Intercontinental, care aparține familiei omului de afaceri Dan Adamescu, conform ultimelor informații disponibile.

Elbit Imaging Ltd are doi acționari importanți – York Capital (19,7%) și Davidson Kampner și asociații săi cu 14,3%.

București Turism a raportat pentru 2014 un profit net de 11,26 mil. Lei (2,5 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 114,5 mil. Lei (peste 25 mil. Euro). Grupul Elbit are și alte afaceri pe piața locală, însă cel mai important activ din portofoliul românesc este hotelul Radisson Blu.

carpaticagrafic25032016main

Oferta publică a fostei Nextebank a mai strâns încă 9,4% din Carpatica, iar fondul de investiții condus de Horia Manda ajunge să dețină indirect circa două treimi din banca de la Sibiu

Patria Bank, fosta Nextebank, și-a majorat participația la Carpatica la 64,16 %, după finalizarea ofertei publice de cumpărare inițiată pe 2 martie, au anunțat reprezentanții băncii.

Patria Bank a cumpărat  un număr de 206,4 milioane acțiuni, reprezentând 9,37 % din acțiunile totale ale emitentului, în valoare de 21,67 milioane lei.

Prețul oferit de banca deținută de Emerging Europe Accesion Fund a fost de 0,105 lei pe acțiune.

Societatea de brokeraj care a intermediat oferta este SSIF Intercapital Invest SA.

Nextebank a finalizat la data de 29 ianuarie achiziția unui pachet majoritar de peste 54,79% din acțiunile Carpatica, după ce anterior oferte de fuziune înaintate în 2014 și 2015 au fost respinse de acționarii băncii din Sibiu. Tranzacția Nextebank – Carpatica a avut un sprijin puternic din partea BNR.

Primul pas a fost achiziția unui pachet de 20% din acțiunile Carpatica de la grupul de acționari controlat de IIie Carabulea, iar al doilea pas a fost subcrierea tuturor acțiunilor rămase nesubscrise în cadrul procesului de majorare de capital inițiat în iunie 2015. Ultimele raportări publice indică faptul că Ilie Carabulea mai are acum o deținere directă în bancă de 18,46%.

Perioada de derulare a ofertei a fost cuprinsă între 2 și 22 martie.

Noul acționar majoritar și-a anunțat intenția de a ajunge cu banca rezultată din fuziunea dintre Nextebank și Carpatica în doi ani în topul primelor zece bănci locale după active, potrivit declarațiilor făcute de către Horia Manda, șeful Axxess Capital, pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Acesta mai spunea că banca din Sibiu ar putea sta mai mult de cinci ani în portofoliul Axxess Capital, care totuși are profil de investitor financiar cu apetit de risc.

Nextebank SA este deținută începând cu 30 aprilie 2014 de către Emerging Europe Accesion Fund. EEAF este un fond de private equity care succede fondului de investiții Balkan Accession Fund și are majoritar investitori instituționali – BERD, EIF, DEC si BSTDB.

La nivelul pieței bancare, Nextebank avea la 31 decembrie 2014 o cotă de piață de 0,3% cu un activ net bilanțier de 1,039 mld. lei, în timp ce Carpatica deținea 0,9% cotă de piață cu un activ net bilanțier de 3,25 mld. lei, conform ultimului raport anual al băncii centrale.

Valoarea bursieră a Carpatica este de 227,98 mil. lei, cu puțin peste valoarea capitalului social al băncii de 220,27 mil. lei.

Mandatul lui Johan Gabriels pentru poziția de director general al băncii a fost prelungit de pe 3 martie până pe 4 aprilie.

Carpatica a închis 2015 cu pierderi de 85,4 mil. lei (la jumătate față de rezultatul obținut în 2014), ce include provizioane de 32,6 mil. lei înregistrate pentru portofoliul de credite neperformante, precum și ajustări, respective pierderi ca effect a reevaluării activelor reposedate.

Rata creditelor neperformante a ajuns la 39,4%, iar gradul acestora de acoperire a scăzut de la 73,4% în decembrie 2014 până la 60,7% în decembrie 2015.

Capitalurile proprii ale băncii au ajuns la 142 mil. lei la finele anului trecut, iar rata de solvabilitate este de 7%, conform ultimelor raportări financiare preliminare pentru 2015.

Activele totale au ajuns la 3,1 mld. Lei, iar soldul creditelor a scăzut cu 438 mil. lei.

Raportul dintre credite și depozite este de 36%, ceea ce oferă o bază bună noului acționar majoritar pentru relansarea creditării după finalizarea operațiunilor de capitalizare a băncii și de fuziune cu Patria Bank.

venetoclasamentsucursalestraineromain

O bancă din top 15, cu active de 1 mld. Euro și o cotă de piață de 1,3%, a fost scoasă la vânzare: Italienii de la Veneto Banca caută cumpărători pentru subsidiara din România. Echipa de consultanți angajați pentru tranzacția de exit este formată din SocGen, KPMG și avocații de la Wolf Theiss

Grupul italian Veneto Banca a început procesul de vânzare al subsidiarei sale din România, care cu un activ net bilanțier de 1,03 mld. Euro și o cotă de piață aferentă de 1,3% intră în topul primelor 15 bănci locale la finele anului 2014, conform ultimului raport anual făcut public de către BNR.

Echipa de consultanți angajați pentru tranzacția de exit este formată din SocGen și KPMG, în timp ce asistența juridică este asigurată de către casa austriacă de avocatură Wolf Theiss, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Veneto Banca nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol.

Contextul în care italienii au dat drumul tranzacției de exit din România este marcat, pe de o parte, de peisajul bancar local unde mai multe bănci au fost vândute în ultimii ani de bănci străine care se retrag (Volksbank, MKB, Millennium, RBS), iar pe de altă parte de strategia băncii – mamă.

Veneto Banca a anunțat pe 9 februarie acordarea unui mandat către banca elvețiană de investiții UBS ca și consultant alături de Rothschild pentru studierea și definirea opțiunilor strategice cu impact asupra viitorului grupului bancar italian, și în special pentru listarea acțiunilor pe bursa italiană concomitent cu o majorare a capitalului băncii cu 1 mld. Euro în cadrul proiectului Serenissima.

Ca urmare a unei evaluări realizate anul trecut, Veneto Banca a anunțat că Banca Centrală Europeană i-a cerut să-și îmbunătățească poziția de capital și solvabilitatea prin atragerea de fonduri proaspete până în iunie 2016. Pentru aceasta, acționarii băncii italiene au aprobat în decembrie 2015 atât planurile de listare și de majorare de capital, cât și un plan de afaceri actualizat pentru perioada 2016 – 2020.

La nivel de grup, Veneto Banca a înregistrat în 2015 o pierdere de 881,9 mil. Euro, iar în anul anterior pierderile ajungeau la 968,4 mil. Euro, conform ultimelor raportări ale băncii – mamă.

În România, pierderile Veneto Banca ajungeau la finele anului trecut la aproximativ 41,3 mil. Euro, potrivit sursei citate.

Veneto Banca a intrat în România în anul 2000 prin achiziția Banca Italo Romena, care avea sucursală la București îndă din 1997. În mai 2014, banca – mamă Veneto Banca a fuzionat prin absorbție cu Banca Italo Romena sub numele de Veneto Banca.

Sucursala București a băncii italiene operează o rețea formată din 22 de agenții, din care 5 în București, iar restul în celelalte orașe importante din țară.

În România, Veneto Banca are un personal format din 313 angajați.

La 31 decembrie 2015, Veneto Banca avea active financiare disponibile pentru vânzare în România de 13,2 mil. Euro.

Veneto Banca mai are în România și 100% din acțiunile Immobiliare Italo Romena SRL.

Veniturile consolidate ale băncii în România au fost anul trecut de 38,9 mil. Euro, mai arată raportul băncii – mamă.

La nivelul pieței locale, Veneto Banca este a doua operațiune bancară italiană ca mărime, după cea a UniCredit, dar cu puțin peste cea a celor de la Intesa SanPaolo România, care la finele lui 2014 aveau o cotă de piață de 1,2% cu active de 1 mld. Euro.

În acest moment, mai multe bănci sunt de vânzare în România. Piraeus Bank a încercat anul trecut exitul din piață, însă nu s-a înțeles cu fondul american de investiții JC Flowers. De asemenea, vânzarea Credit Agricole este un proces care s-a oprit. Carpatica a trecut în mâinile Nextebank, controlată de un fond de investiții administrat de către Axxess Capital, și după fuziunea cu Nextebank va lua ființă Patria Bank. Grecii de la Eurobank au angajat banca de investiții HSBC pentru a evalua opțiunile strategice la Bancpost, iar proprietarul Banca Românească are ca termen până în 2018 vânzarea operațiunilor din România și din alte piețe, conform planului de restructurare aprobat de către Bruxelles în 2014. De asemenea, omul de afaceri Dorinel Umbrărescu caută să vândă BRCI (ex – ATE Bank România, fostă Mindbank), iar băncile cipriote Bank of Cyprus și Marfin au, de asemenea, România, pe lista de exit.

La celălalt capăt al pieței, Banca Transilvania a anunțat că are apetit pentru noi achiziții, după integrarea Volksbank România, iar noul jucător Patria Bank, ce urmează să ia naștere din fuziunea Nextebank – Carpatica sub bagheta Axxess, are nevoie de achiziții pentru a ajunge la o masă critică necesară în viitor unui exit având în vedere profilul de fond de investiții al acționarului majoritar al noii bănci.

Într-un astfel de peisaj, exitul Veneto Banca va depinde mult nu doar de calitatea activelor scoase la vânzare, cât și de cât de mult va fi presată banca – mamă să facă rost rapid de lichidități și să-și redreseze bilanțul, ceea ce în consecință ar însemna o atitudine mai flexibilă în negocierile cu potențialii cumpărători.

Ultimul raport anual al băncii centrale indică sucursala din România a Veneto Banca drept instituția de credit cu cel mai mare minus din sistem în ceea ce privește fondurile proprii, care înregistrau un bilanț negativ la 31 decembrie 2014 în valoare de 112 mil. lei (25,2 mil. euro).

Raportat la celelalte sucursale de bănci străine de pe piață, Veneto Banca este a treia astfel de operațiune ca mărime după cea a băncii olandeze ING Bank, respectiv după subsidiara locală a gigantului american Citibank.

SocGen, care asigură serviciile de bancă de investiții la tranzacția locală de exit a Veneto Banca, lucrează și într-o altă importantă tranzacție locală, în care asistă grupul francez Carrefour la achiziția rețelei de supermarketuri Billa.

KPMG, membră a careului firmelor globale de consultanță și audit Big Four, este unul dintre cei mai puternici auditori din sistemul bancar local și mulți ani a supervizat în această calitate inclusiv bilanțurile băncii centrale. De asemenea, este activ ca și celelalte firme din segment – PwC, Deloitte și EY – pe mandatele de fuziuni și achiziții. Printre mandatele mai recente de vânzare, KPMG are pe listă Industrial Access, privatizarea Poștei Române, precum și tranzacția de vânzare a portofoliului neperformant Triton al UniCredit.

Avocații de la Wolf Theiss au pe listă cea mai mare tranzacție bancară locală și de pe piața de fuziuni și achiziții din 2015, când au asistat pe italienii de la UniCredit la achiziția pachetului minoritar de 45% al omului de afaceri Ion Țiriac. Anul trecut, lista de fuziuni și achiziții în care a fost implicat biroul local al Wolf Theiss a depășit nivelul de 1 mld. euro.

parceolianmain

Petrom poartă negocieri exclusive pentru vânzarea parcului eolian de 45 MW către fondul de investiții CEE Equity Partners. Erste Bank asigură serviciile de bancă de investiții pentru exitul liderului pieței petroliere din producția de energie eoliană. Fondul de investiții controlat de Eximbank China, aproape de prima achiziție de la intrarea sa pe piața locală și de a sparge gheața în tranzacțiile cu proiecte eoliene

OMV Petrom, liderul pieței petroliere locale aflat în portofoliul grupului austriac OMV, derulează  negocieri exclusive pentru vânzarea parcului eolian Dorobanțu, cu o putere instalată de 45 MW, către fondul de investiții CEE Equity Partners, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Erste Bank asigură serviciile de bancă de investiții pentru vânzarea companiei OMV Petrom Wind Power, care operează parcul eolian finalizat în urmă cu 5 ani la un cost de 90 mil. Euro.

De cealaltă parte, fondul de investiții CEE Equity Partners și-a setat încă de anul trecut calibrul pentru prima achiziție pe piața de energie în intervalul de 20 – 50 mil. dolari, ceea ce cadrează cu ținta sa de la Petrom, în contextul actual dificil de piață pentru vânzătorii de proiecte eoliene locale, presați să accepte discount-uri importante față de investițiile realizate dacă vor să perfecteze un exit.

Discuțiile dintre cele două părți au fost inițiate în 2015, în contextul în care OMV Petrom și-a anunțat în toamnă intenția de a vinde capacitatea de producție de energie eoliană, pe fondul strategiei sale de a renunța la afacerile care nu au legătură cu obiectul său principal de activitate – petrol și gaze.

Părțile nu au făcut  niciun comentariu pe marginea tranzacției.

Tranzacția de exit a OMV Petrom din sectorul producției eoliene ar putea aduce un dezgheț pe acest segment al pieței de energie, unde mai mulți investitori străini au fost inițial atrași de schema generoasă de subvenționare a producției regenerabile prin sistemul de certificate verzi, însă apoi modificările legislative intervenite în ultimii ani au adus multe proiecte la limita supraviețuirii.

Grupul energetic ceh CEZ a sondat anul trecut piața în căutarea unui cumpărător pentru proiectul de la Cogealac, investiție cifrată la circa 1 mld. Euro, însă a renunțat. După investiții uriașe în sectorul de producție eoliană, mai mulți investitori vor să-și vândă proiectele, însă se confruntă cu problema asumării unei pierderi importante din eventuala vânzare a proiectului după ce au făcut investiții majore, în condițiile în care astăzi este mai ieftină dezvoltarea de noi capacități de producție eoliană față de acum câțiva ani.

OMV Petrom are însă o expunere mult mai mică în acest sector față de CEZ, Verbund sau alți investitori străini, și este motivat de către acționarul său majoritar, OMV – Austria, să se concentreze pe investiții în sectorul de explorare și producție, iar pe de altă parte să-și lichideze participațiile ineficiente.

În 2014, OMV Petrom Wind Power a adus pierderi de 61,59 mil. Lei (13,86 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 25,72 mil. Lei (5,78 mil. Euro) și un număr de 3 angajați.

Pentru energia electrică produsă și livrată consumatorilor, OMV Petrom Wind Power S.R.L. a primit în 2014 circa 133.000 de certificate verzi, din care jumătate vor deveni eligibile pentru tranzacționare după 1 ianuarie 2018  față de 2013 când a primit 178.000 certificate verzi, dintre care 32.000 eligibile pentru tranzacționare după 1 ianuarie 2018, conform ultimului raport anual al OMV Petrom.

OMV Petrom Wind Power SRL este deținută în proporție de 99,99% de către OMV Petrom, care la rândul său este controlată în proporție de 51% de către OMV (Austria).

De cealaltă parte, fondul de investiții CEE Equity Partners și-a anunțat începerea operațiunilor în România în urmă cu un an, deși scanează după achiziții piața locală încă din octombrie 2013.

”Am scanat până acum companii locale de ordinul zecilor și avem 4 – 5 ținte în varii sectoare. Un deal (tranzacție – n.r.) mai avansat, dacă ne înțelegem, va fi în câteva luni, în sectorul energetic”, spunea în martie 2015 jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO Octavian Vidu, director de investiții al fondului și coordonatorul activității locale.

Fondul este interesat de oportunitățile locale într-o gamă largă de sectoare de la producția de energie, capacități de însilozare din agricultură, telecomunicații, infrastructura maritimă până la infrastructura din sectorul de petrol și gaze pe segmentul de transport și depozitare. Alte direcții de sondare pentru investiții sunt proiectele de energie eoliană, cele de producție specializată sau companii cu active depreciate.

CEE Equity Partners are o echipă dedicată investițiilor în 16 piețe din Europa Centrală și de Est și o rețea de birouri la Varșovia, Budapesta, București și Leeds (Marea Britanie).

”Arma” acestora este fondul de investiții China-CEE Investment Cooperation, alimentat cu 470 mil. dolari de către Banca de Export Import a Chinei și cu 30 mil. dolari din partea Băncii de Export Import a Ungariei. ”Puterea de foc” a fondului este dublată de o facilitate specială de credit de 10 mld. dolari, de care pot beneficia companii din piețele – țintă în care fondul investește și care exportă bunuri și servicii către piața chineză.

Printre țintele la care CEE Equity Partners s-a uitat recent pe piața locală se numără și afacerea telecom Net City, deținută de grupul UTI al omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu.

Fondul preferă preluarea poziției de acționar majoritar într-o companie, dar poate accepta și poziția de acționar minoritar.

Concret, fondul investește în medie între 20 și 70 mil. dolari într-o companie pentru o perioadă între 5 și 8 ani. Pe lângă investiția de capital, fondul negociază cu băncile și atragerea de credite cu care pot fi finanțate datorii ale companiei în care investește.

Vehiculul regional de investiții al statului chinez poate investi alături de alți co – investitori, fonduri de investiții ori investitori strategici interesați de o companie sau de un proiect pe termen lung.

Vânzătorul, OMV Petrom, mai deține pe piața de energie și centrala electrică Brazi cu o putere instalată de 860 MW.

Compania a înregistrat în 2015 pentru prima dată pierderi de la privatizarea sa în 2004, pe fondul căderii cotației barilului pe piețele internaționale. Unul din efecte asupra activității din acest an este că programul de investiții a fost micșorat, iar compania este mai concentrată acum pe a-și limita expunerea în contextul de piață dificil.

OMV Petrom a raportat o pierdere de 676 mil. lei în 2015 comparativ cu un profit net de 2,103 mld. lei în anul anterior, respectiv o scădere a vânzărilor cu 16% până la 18,145 mld. lei la 31 decembrie 2015, conform rezultatelor financiare preliminare anunțate în februarie.

Investițiile au scăzut cu 38% în 2015 până la 3,895 mld. lei, iar gradul de îndatorare a crescut de la 3% la 5% într-un an, pe fondul refinanțării de 1 mld. euro atrase de la un consorțiu format de 17 bănci.

Compania a continuat să-și reducă numărul de angajați de la 16.948 până la 16.038 de oameni într-un an, iar față de momentul privatizării din 2004, Petrom are acum o treime din numărul de angajați pe care îl avea când era o firmă petrolieră de stat.

Astăzi, statul mai are la OMV Petrom un pachet de 20,6%, urmat de Fondul Proprietatea cu un pachet de 18,9% pe care fondul însă dorește să-l vândă printr-o listare a Petrom pe bursa de la Londra în cadrul strategiei sale de a-și reduce puternic expunerile din energie în cadrul portofoliului. Un alt pachet de 9,3% este în posesia acționarilor minoritari, printre care SIF Oltenia, Broadhurst, fondurile de pensii NN (fost ING Pensii) și alții.

Valoarea bursieră a OMV Petrom este de 13,99 mld. lei (peste 3,1 mld. euro) la un preț al acțiunii de 0,247 lei, în scădere cu 1,98% față de ședința de tranzacționare anterioară.

proficreditberdraiffeisenmain

Profi a semnat pe 11 martie contractul de împrumut pentru 177 mil. Lei de la BERD și Raiffeisen. Suma maximă garantată de lanțul de retail pentru credit ajunge la 265,5 mil. Lei. Finantarea merge în extinderea lanțului de magazine și va avea impact asupra structurii viitoarei tranzacții de exit a fondului de investiții Enterprise Investors

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, a semnat pe 11 martie un contract de credit cu BERD și Raiffeisen Bank România în valoare de până la 177 mil. Lei (aproximativ 39,3 mil. Euro), conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Raiffeisen a jucat în tranzacția de finanțare corporativă și rol de agent de garanție.

Finanțarea este destinată unui proiect de 199 mil. Lei (circa 44,2 mil. Euro), care vizează extinderea rețelei Profi inclusiv în mediul rural, la care compania participă cu 22 mil. Lei din surse proprii, după cum preciza anul trecut pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dumitru Dragomir, directorul financiar al Profi Rom Food SRL, compania care operează lanțul de comerț Profi.

”De la BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) vor fi împrumutați 109,5 mil. RON și adițional încă 67,5 mil. RON de la o bancă locală. Banca locală cofinanțatoare la acest împrumut este Raiffeisen. Maturitatea împrumutului discutat este de 5 ani”, spunea în noiembrie 2015 pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dumitru Dragomir, directorul financiar al Profi Rom Food SRL, compania care operează lanțul de comerț.

Creditul de la BERD și Raiffeisen este însoțit de un contract de ipotecă mobiliară asupra mai multor bunuri, încheiat pe 15 martie. Astfel, Profi are obligația de restitui împrumutul de 177 mil. Lei la care se adaugă dobânzi, costuri, comisioane și alte cheltuieli aferente documentelor de finanțare până la valoarea maximă garantată de 265,5 mil. Lei (59 mil. Euro).

Rețeaua Profi a ajuns în luna martie la 380 de magazine în 180 de localități și peste 9.500 de angajați.

Profi Rom Food, companie cu sediul la Timișoara, a raportat pentru 2014 un profit net de 27,3 mil. RON (6,1 mil. euro) la o cifră de afaceri de 1,844 mld. RON (415 mil. euro) și un număr mediu de 5.672 de angajați.

Ritmul de extindere al rețelei Profi la nivel național este unul rapid, în condițiile în care fondul de investiții Enterprise Investors a anunțat déjà că ia în calcul o tranzacție de exit în 2017.

Rewe a semnat în decembrie 2015 vânzarea rețelei de supermarketuri Billa către grupul francez Carrefour în cadrul unei tranzacții de 96 – 97 mil. Euro. Din acest punct de vedere, tranzacția de vânzare a Profi va avea o anvergură mult mai mare și ar putea marca un record pentru piața locală de retail.

Având în vedere orizontul de exit al Enterprise Investors din Profi, împrumutul contractat de la BERD și Raiffeisen are impact direct asupra nivelului datoriilor companiei șl deci, este de așteptat să cântărească asupra prețului pe care îl va încasa fondul de investiții din vânzarea lanțului.Deseori, un astfel de împrumut este refinanțat de noul proprietar printr-un credit nou.

Profi este unul dintre cele mai mari lanțuri de comerț pe piața supermarketurilor, unde concurează cu rețeaua Lidl din grupul german Lidl & Schwarz, Mega Image aparținând grupului belgian Delhaize, Carrefour Express din grupul francez Carrefour și magazinele Penny Market aparținând grupului german Rewe.

Fondul de investiții Polish Enterprise Fund VI a preluat în martie 2010 pachetul de 100% din acțiunile Profi Rom Food, companie înființată în 1999. Valoarea tranzacției se ridica la 66 mil. euro. În 2011, fondul a anunțat o investiție adițională în capitalul Profi de 10 mil. euro, precizând că miza investiției totale a PEF VI în Profi ar putea ajunge la 100 mil. euro în anii următori, pe fondul campaniei de extindere a operațiunilor lanțului de comerț.

Fondurile administrate de polonezii de la Enterprise Investors, unul dintre cei mai importanți manageri de capital de risc din regiune, mai au în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva, după ce au vândut în acest an furnizorul de servicii specializate de resurse umane Smartree către Cylatrea Investments, companie de investiții care gestionează un mic portofoliu de companii și este condusă de către Dragoș Roșca, desprins din vechiul fond de investiții Gemisa Investments.

Implicarea marilor investitori internaționali de talia BERD și IFC în finanțarea expansiunii lanțurilor internaționale pe piața locală de retail este una obișnuită.

Lidl & Schwarz, Rewe, Carrefour, Auchan sau Metro au construit de la zero (cu excepția Auchan, care a făcut o achiziție strategică pe mai multe piețe prin preluarea operațiunilor regionale ale hipermarketurilor Real) afaceri care pleacă fiecare de la un rulaj minim de 1 mld. euro pe an.

Astfel, BERD și IFC, divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, au investit pe de o parte în participații de capital în companii și bănci locale, în emisiuni de obligațiuni corporative, dar au folosit și arma finanțărilor bilaterale sau sindicalizate pentru a ”planta” aici magazine Cora, Billa, Kaufland, Lidl sau Profi.

BERD IFC finantari multinationale retail baza 624

În plus, instituțiile financiare internaționale joacă rol de catalizator în tranzacțiile mari de finanțare corporativă și atrag expuneri și din partea băncilor comerciale.

O bună parte din stocul investițiilor străine acumulate în România este plasată astfel în sectorul de comerț, unde se găsesc mai nou și unii dintre cei mai mari angajatori locali.

Pe lista celor mai importante împrumuturi atrase de la cele două mari instituții financiare internaționale se află grupul german Lidl & Schwarz, care operează hipermarketurile Kaufland și supermarketurile Lidl.

reginamariaponderastranzactiemain

Regina Maria a anunțat achiziția Ponderas, care devine cel mai mare spital din rețeaua locală a fondului de investiții Mid Europa Partners. Tranzacția, în curs de avizare la Consiliul Concurenței. Cumpărătorul, asistat de avocații RTPR Allen & Overy și consultanții EY, iar vânzătorii au lucrat cu echipele PwC și D&B David și Baias

Regina Maria a anunțat în această după – amiază achiziția spitalului Ponderas, specializat în chirurgia obezității, confirmând astfel informațiile publicate în premieră pe 14 martie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Regina Maria preia controlul în companiile Delta Health Care și Delta Trade, achiziția fiind estimată a se finaliza în trimestrul al doilea al anului, adică până la finele lunii iunie. Regina Maria va prelua 100% din acțiunile celor două firme în schimbul unei plăți în numerar, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Cătălin Copăescu își va păstra poziția de conducere la nivelul spitalului Ponderas.

Ziua anunțului, 22 martie, este și ziua semnării tranzacției, contractul fiind parafat de către părți la București, susțin sursele citate.

„Achiziția Ponderas Hospital reprezintă prima piatră de hotar din strategia noastră de tip cumpără și construiește pentru Regina Maria pentru a consolida piața privată a serviciilor medicale din România”, spune Nikolaus Bethlen, partener Mid Europa Partners, care coordonează activitatea fondului de investiții la nivel local.

Rețeaua de sănătate Regina Maria și Ponderas Hospital își unesc forțele într-un proiect amplu de extindere a serviciilor medicale de avangardă la nivel regional, European, afirmă reprezentanții celor două părți.

Pentru Regina Maria, acest proiect reprezintă o nouă etapă strategică de consolidare a poziției pe zona de calitate și îngrijire a pacienților, respectiv un avans rapid în zona spitalelor, după ce săptămâna trecută a anunțat o investiție de 15 mil. Euro într-un nouă unitate la Cluj – Napoca.

Tranzacția este în curs de avizare de Consiliul Concurenței, o procedură standard care se va extinde pe parcursul următoarelor luni.

În procesul de tranzacție, părțile au fost asistate de EY si RTPR Allen&Overy pentru Regina Maria, respectiv de către PwC și D&B David și Baias pentru acționarii Ponderas.

Mid Europa a participat la tranzacție cu o echipă din care au făcut parte Csanad Daniel, Tas Tobias și Albert Jelinek alături de echipa de management a Regina Maria.

Anterior tranzacției, acționariatul Ponderas este format din medicul chirurg Cătălin Copăescu, unul dintre fondatorii afacerii alături de alți medici plecați de la spitalul Sfântul Ioan din București. Acţionarii minoritari ai spitalului sunt soţia lui Cătălin Copăescu, Alina Ambrozie, director executiv,cu 4,9499%, Daniela Godoroja şi Mihai Vasile Godoroja, fiecare dintre ei cu o cotă de 4,9499%, respectiv Ana Maria Pascu cu 1,0013%, iar un pachet de 84,1489% aparține  medicului Copăescu, conform ultimelor informații făcute publice.

Primul spital privat din România, specializat în chirurgia obezității, este o afacere construită de la zero în urmă cu cinci ani, care a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de circa 16 mil. Euro.

”Ponderas a pornit ca un proiect extrem de ambițios, pe care l-am urmărit și apreciat încă de la început (…) Pentru noi, Ponderas devine cel mai mare spital al Rețelei, cu care vom construi și mai mult pe zona de calitate și excelență medicală. Împreună, vom continua să dezvoltăm și centrul de training pentru personalul medical”, a declarat Fady Chreih, CEO al Rețelei de sănătate REGINA MARIA.

Mid Europa Partners susține strategia de consolidarea a rețelei Regina Maria prin integrarea unui jucător puternic, specializat în chirurgie de înaltă performanță, și își manifestă astfel încrederea în trendul pozitiv din piața serviciilor medicale private în general.

PONDERAS pune la dispoziție servicii medicale de spital, policlinică și imagistică, acoperind toate specialitățile medicale și chirurgicale, cu focus pe chirurgia laparoscopică de avangardă. În policlinica și în spitalul Ponderas au fost tratați până acum peste 250.000 de pacienți, iar echipa chirurgicală a Ponderas Hospital are o experiență de peste 30.000 de interventii chirurgicale laparoscopice, dintre care peste 7.000 sunt intervenții bariatrice.

”Am început în urmă cu 5 ani acest proiect medical cu un vis – acela de a oferi atât pacienților cât și medicilor servicii medicale de înaltă calitate și condiții medicale de excelență, astfel încât să nu mai fie nevoiți să plece din țară. În 2013, am conturat acest vis, numit PONDERAS HOSPITAL, și am construit în România un centru de excelență în chirurgie metabolică, acreditat de cele mai înalte foruri medicale internaționale. Astăzi, când acest vis a devenit o realitate palpabilă, facem un pas înainte spre un altul, la fel de ambițios. Intrarea PONDERAS HOSPITAL în Rețeaua de sănătate REGINA MARIA este un proiect amplu de dezvoltare și extindere a influenței unui spital de excelență în chirurgie de avangardă la nivel regional. În contextul unei piețe medicale foarte dinamice, ne-am dorit un partener de drum lung, care să împărtășească aceleași valori și obiective cu ale noastre. Alături de REGINA MARIA ne dorim creșterea capacității medicale și a numărului de specialități, păstrând același focus pe un act medical de excelență și pasiunea de a ne îngriji pacienții.”, explică Prof. Dr. Cătălin Copăescu, Medic Primar Chirurgie Generală, acreditat internațional pentru chirurgie laparoscopică bariatrică, Director General PONDERAS HOSPITAL.

PONDERAS are o capacitate de 141 de paturi, 35 de cabinete medicale și 8 săli de operație, dispuse pe o suprafață de 9.000 mp. În 2015, PONDERAS a înregistrat o cifră de afaceri de 16,1 milioane de euro.

Reţeaua de sănătate REGINA MARIA este operatorul de servicii medicale private din România ce reunește peste 3000 de angajați și colaboratori în cele 24 de locații proprii din Bucureşti şi din ţară. Are un portofoliu format din peste 1,3 milioane de pacienți retail, peste 320.000 de pachete de prevenție și tratament. În cifre, Rețeaua de sănătate REGINA MARIA cuprinde 24 locații proprii, 4 spitale, 2  maternități, 6 campusuri medicale, 6 centre de imagistică, 12 laboratoare acreditate, bancă proprie de celule stem și peste 180 de policlinici partenere în țară.

Discuțiile între cele două părți au început încă de anul trecut.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piață estimează achiziția în jurul valorii de 20 mil. euro.

Planul de achiziție al Regina Maria este finanțat dintr-un acord cadru – de finanțare de 75 mil. euro contractat în toamna anului trecut de la băncile Erste, Raiffeisen și UniCredit, din care o parte este destinată acoperirii achiziţiilor şi cheltuielilor de capital ale Mid Europa şi ale companiilor din grupul CMU.

Fondul de investiţii Mid Europa Partners, cumpărătorul reţelei de servicii medicale private Regina Maria, a încheiat pe 14 octombrie un contract de împrumut cu un consorţiu de bănci format din Erste Group Bank AG, UniCredit Bank Austria AG, Raiffeisen Bank şi BCR, care însumează trei facilităţi de credit în valoare totală de 75 mil. Euro.

Pe lângă facilitatea de 55 mil. Euro, destinată finanţării parţiale a achiziţiei pachetului de 100% din acţiunile reţelei Regina Maria, Mid Europa apelează la sprijinul băncilor pentru o facilitate de 5 mil. Euro destinată finanţării capitalului de lucru şi scopurilor corporative generale ale fondului de investiţii şi ale companiilor din grupul CMU, care operează pe piaţă sub marca Regina Maria.

Strategia Regina Maria este de a crește rapid prin investiții combinate în spitale și alte unități medicale noi, precum și prin achiziții de operatori dé profil. În paralel, MedLife este angajată și ea în campanile de achiziții pentru a-și apăra și a-și consolida poziția de lider de piață în servicii medicale private. Regina Maria are nevoie să crească repede prin lărgirea paletei de servicii medicale având în vedere orizontul de exit al Mid Europa de 3 până la 5 – 6 ani, când va trebui să vândă afacerea cumpărată la un preț de peste 100 mil. Euro astfel încât să-și asigure un profit confortabil din tranzacție.

Dacă Regina Maria mizează pe puterea de foc oferită de creditele bancare și, la nevoie, de capitalul Mid Europa, MedLife apelează și ea la credite tot de la băncile locale, precum și de la împrumuturi acordate de acționarul său minoritar, IFC.

Ultimul bilanț public al Delta Health Care, compania care administrează spitalul Ponderas, indică o cifră de afaceri de 10,45 mil. Euro și  un profit net de 0,45 mil. Euro în 2014, adică o marjă netă de 4,3%, la un număr de 140 de angajați.

Delta Health Trade, companie cu activități de închiriere și subînchiriere de active imobiliare, a raportat pentru 2014 o pierdere de 0,37 mil. lei (0,08 mil. euro) la o cifră de afaceri de 5,09 mil. lei (1,1 mil. euro) și 7 angajați.

Afacerea Ponderas a pornit la drum în 2011 în urma unei investiții totale de 13 mil. Euro, din care 8 mil. Euro au provenit de la compania de construcții Delta A.C.M 93, proprietarul clădirii în care a început să funcționeze spitalul privat, iar celelalte 5 mil. Euro au venit de la grupul acționarilor inițiali ai Delta Health Care, respectiv de la medicii colaboratori.

Spitalul, poziționat de către fondatorii săi pe o nișă nouă în piața medical privată, a avut rate mari de creștere anuale, reușind în intervalul 2011 – 2014 mai mult de o triplare a încasărilor, marja continuând să rămână însă mică sub presiunea costurilor cu echipamentele necesare și a salariilor medicilor care au un grad înalt de specializare.

poza main Delta Health Care

Regina Maria anunță la ora 15 prima achiziție din era Mid Europa: Preluarea spitalului Ponderas în cadrul unei tranzacții estimate până în jurul a 20 mil. Euro. Pe lista Mid Europa se mai află ținte de achiziție precum clinicile Anima și spitalul Polisano, respectiv clinicile grupului din Sibiu

Rețeaua de servicii medicale private Regina Maria, aflată în portofoliul fondului de investiții Mid Europa Partners, urmează să anunțe astăzi la ora 15.00 achiziția spitalului Ponderas, specializat în chirurgia obezității, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Valoarea tranzacției este estimată de surse din piață în jurul valorii până la aproximativ 20 mil. euro, valoare – record pentru un spital din România. Ponderas înregistrează o marjă de profit atrăgătoare și o rată de creștere de două cifre. De cealaltă parte, Regina Maria sub bagheta Mid Europa accelerează ritmul de creștere al afacerii inclusiv prin achiziții strategice pentru a forma până în momentul de exit, previzibil până în 2020 – 2021, un lider de piață care poate fi vândut la un multiplu al sumei investite în momentul achiziției de către fondul de investiții.

Reprezentanții Ponderas afirmă că detalii despre tranzacție vor fi făcute publice în această după-amiază în cadrul unei conferințe de presă.

Achiziția Ponderas de către fondul de investiții Mid Europa prin intermediul Regina Maria a fost anunțată în premieră pe 14 martie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Primul spital privat din România, specializat în chirurgia obezității, este o afacere construită de la zero în urmă cu cinci ani, care a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de circa 16 mil. Euro. Acționarul majoritar al Ponderas este medicul chirurg Cătălin Copăescu, unul dintre fondatorii afacerii alături de alți medici plecați de la spitalul Sfântul Ioan din București. Acţionarii minoritari ai spitalului sunt soţia lui Cătălin Copăescu, Alina Ambrozie, director executiv,cu 4,9499%, Daniela Godoroja şi Mihai Vasile Godoroja, fiecare dintre ei cu o cotă de 4,9499%, respectiv Ana Maria Pascu cu 1,0013%, iar un pachet de 84,1489% aparține  medicului Copăescu, conform ultimelor informații făcute publice.

Discuțiile între cele două părți au început încă de anul trecut.

Mid Europa scanează piața locală de servicii medicale private după achiziții încă dinainte de preluarea Regina Maria. Pe lista sa de ținte de achiziție, se află acum și lanțul de clinici Anima, scoase din nou la vânzare de către Ludovic Robert, unul dintre fondatorii grupului A&D Pharma.

De asemenea, în vizorul Mid Europa este și spitalul Polisano și clinicile aflate în portofoliul grupului din Sibiu, administrat acum de către avocatul Remus Borza, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Planul de achiziție al Regina Maria este finanțat dintr-o facilitate CAPEX de 15 mil. Euro pentru finanţarea achiziţiilor şi cheltuielilor de capital ale Mid Europa şi ale companiilor din grupul CMU.

Fondul de investiţii Mid Europa Partners, cumpărătorul reţelei de servicii medicale private Regina Maria, a încheiat pe 14 octombrie un contract de împrumut cu un consorţiu de bănci format din Erste Group Bank AG, UniCredit Bank Austria AG, Raiffeisen Bank şi BCR, care însumează trei facilităţi de credit în valoare totală de 75 mil. Euro.

Pe lângă facilitatea de 55 mil. Euro, destinată finanţării parţiale a achiziţiei pachetului de 100% din acţiunile reţelei Regina Maria, Mid Europa apelează la sprijinul băncilor pentru o facilitate de 5 mil. Euro destinată finanţării capitalului de lucru şi scopurilor corporative generale ale fondului de investiţii şi ale companiilor din grupul CMU, care operează pe piaţă sub marca Regina Maria.

Strategia Regina Maria este de a crește rapid prin investiții combinate în spitale și alte unități medicale noi, precum și prin achiziții de operatori dé profil. În paralel, MedLife este angajată și ea în campanile de achiziții pentru a-și apăra și a-și consolida poziția de lider de piață în servicii medicale private. Regina Maria are nevoie să crească repede prin lărgirea paletei de servicii medicale având în vedere orizontul de exit al Mid Europa de 3 până la 5 – 6 ani, când va trebui să vândă afacerea cumpărată la un preț de peste 100 mil. Euro astfel încât să-și asigure un profit confortabil din tranzacție.

Dacă Regina Maria mizează pe puterea de foc oferită de creditele bancare și, la nevoie, de capitalul Mid Europa, MedLife apelează și ea la credite tot de la băncile locale, precum și de la împrumuturi acordate de acționarul său minoritar, IFC.

 Ultimul bilanț public al Delta Health Care, compania care administrează spitalul Ponderas, indică o cifră de afaceri de 10,45 mil. Euro și  un profit net de 0,45 mil. Euro în 2014, adică o marjă netă de 4,3%, la un număr de 140 de angajați.

Afacerea Ponderas a pornit la drum în 2011 în urma unei investiții totale de 13 mil. Euro, din care 8 mil. Euro au provenit de la compania de construcții Delta A.C.M 93, proprietarul clădirii în care a început să funcționeze spitalul privat, iar celelalte 5 mil. Euro au venit de la grupul acționarilor inițiali ai Delta Health Care, respectiv de la medicii colaboratori.

Spitalul, poziționat de către fondatorii săi pe o nișă nouă în piața medical privată, a avut rate mari de creștere anuale, reușind în intervalul 2011 – 2014 mai mult de o triplare a încasărilor, marja continuând să rămână însă mică sub presiunea costurilor cu echipamentele necesare și a salariilor medicilor care au un grad înalt de specializare.

 Cea mai puternică armă a Regina Maria este însuși proprietarul său, fondul de investiții Mid Europa, care poate accesa direct achiziții de 100 până la 150 mil. Euro per tranzacție. Mid Europa investise până în toamna anului trecut aproape 30% din capitalul de 800 mil. Euro al ultimului său fond, Mid Europa Fund IV, ridicat în ianuarie 2014.

Mid Europa este unul dintre cele mai active fonduri de investiții în regiunea Europei centrale și de est și Turcia. A administrat fonduri de 4,3 mld. Euro de la crearea sa în 1999. A finalizat până acum 33 de tranzacții în 18 țări.

Fondul este deţinut de către partenerii săi, printre investitori fiind însă şi BERD, un fond suveran de investiţii din Singapore şi un fond susţinut de statul chinez.

Strategia MEP vizează, de regulă, investiții de capital între 75 și 200 mil. euro pe o perioadă între 3 și 6 ani în companii cu o valoare de întreprindere cotată între 100 și 500 mil. euro.

medlifeifccreditemain

IFC va discuta în board aprobarea unui credit de până la 10 mil. Euro pentru a susține planul de extindere MedLife de 30 mil. euro în perioada 2016 – 2017. Banii de la instituția financiară internațională, firul după care a mers creșterea MedLife în ultimii zece ani

International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții a Băncii Mondiale, intenționează să acorde MedLife, cea mai mare companie de servicii medicale private din România, un credit de până la 10 mil. euro pentru a susține planul de extindere al companiei în valoare de 30 mil. euro, care se va derula în perioada 2016-2017, potrivit unui document al instituției financiare.

Instituția financiară internațională are 20 aprilie ca dată estimată pentru a supune aprobării board-ului finanțarea pentru MedLife.

Pe 2 martie, MedLife anunța printr-un comunicat semnarea unui credit de 56 mil. euro cu un sindicat bancar format din BCR, BRD, ING Bank și Raiffeisen. Din acești bani, 20 mil. euro vor fi alocate exclusiv proiectelor de achiziţii, cărora compania le va mai pune la dispoziție încă minimum alte 5 mil. euro din fonduri proprii.

Strategia de creștere a MedLife în ultimii zece ani a fost finanțată masiv din fondurile atrase de la International Finance Corporation – divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, respectiv din partea fondului de investiții Value4Capital, ambii acționari minoritari în cadrul companiei, dar și prin credite contractate de la bănci.

Pe 13 noiembrie 2006, în cadrul unui proiect de finanțare, IFC a plătit 5 milioane dolari pentru preluarea unui pachet de 20% din acțiunile companiei de servicii medicale private MedLife și a acordat un împrumut de 6,4 milioane dolari pentru o perioadă de 10 ani cu trei ani de grație.

Finanțarea IFC la acel moment a permis MedLife să-și extindă serviciile medicale și în alte regiuni din România prin construirea de spitale și clinici proprii cu 40-50 de paturi în Constanța, Timișoara, Brașov, Iași și Cluj-Napoca.

Pe 15 iulie 2010 , Medlife a încheiat alături de IFC, un contract de finanțare în valoare de 10 milioane euro. Potrivit declarațiilor reprezentanților companiei la acea vreme, banii acordați au făcut parte dintr-un program de investiții în valoare de 20 milioane euro, care a fost derulat în intervalul 2010 – 2013.

MedLife a efectuat prima tranzacție a unui operator local în iulie 2010, când a cumpărat 80% din grupul Policlinica de Diagnostic Rapid din Brașov. Achiziția a depășit valoarea de 3 milioane de euro, fiind cea mai importantă operațiune de cumpărare a unui furnizor medical local din România, derulată de un alt operator local de profil. Această tranzacție a fost urmată de alte două, pentru Grupul Genesys Arad și Maternitatea Eva din Brașov, MedLife căpătând încă din anul 2012 experiență în consolidarea pieței de profil, prin achiziția și integrarea de operatori medicali regionali.

Anul trecut, MedLife a preluat un pachet de 55% din grupul de firme Centrul Medical SAMA și Ultratest din Craiova, unul dintre cei mai importanți operatori medicali din sud-vestul României. De asemenea,a achiziţionat integral două laboratoare în Iași și Constanța, a anunțat demararea procesului de achiziție pentru preluarea pachetului majoritar din banca Stem Cells Bank din Timișoara și a semnat tranzacția de preluare integrală a centrului de imagistică medicală, Prima Medical din Craiova.

În august 2011, MedLife încheie alături de IFC si Erste Group împreună cu BCR un contract de credit sindicalizat în valoare de 40 mil. euro. Fondurile oferite de International Finance Corporation și Erste Group împreună cu Banca Comerciala Română, sunt parte a unui program de investiții care include și fonduri individuale, în valoare totală de 52,1 milioane euro. Programul a fost derulat in intervalul 2011 – 2015. Acordul de finanțare a reprezentat un pas important în strategia de dezvoltare a MedLife și a stat la baza unui program de investiții pentru extinderea operațiunilor și deschiderea de noi unități, atât în București, cât și în țară.

MedLife activează pe piața din România din 1996, fiind cel mai mare operator privat de servicii medicale de pe piața locală. Compania acoperă toate zonele de activitate medicală: ambulatoriu, spitale, maternități, laboratoare, farmacii, toate acestea constituind Sistemul Medical MedLife.

 În prezent, MedLife își desfășoară activitatea în 15 Hyperclinici din București, Timișoara, Brașov, Arad, Craiova, Galați, Iași și Cluj, 23 de laboratoare proprii de analize, 10 unități spitalicești în București, Brașov, Arad, Craiova și Iași, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie și unul de Obstetrică-Ginecologie, 3 maternități în București și în țară, 32 de centre medicale generaliste în București și în țară, 14 centre de excelență cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub rețeaua PharmaLife Med și în colaborare cu 140 de clinici medicale partenere din toată țara.

Acţionarii MedLife sunt familia Marcu – 51%, fondul de investiții Value4Capital (V4C) cu 36,25% şi IFC – 12,75%.

Fondul de investiții Value4Capital a demarat încă de anul trecut tranzacția de exit din companie, însă nu a finalizat până acum vânzarea pachetului, în ciuda interesului venit din partea mai multor fonduri de investiții printre care Enterprise Capital, Ardian, IK Capital, Warburg Pincus sau PineBridge, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, neconfirmate până acum de către MedLife.

Sursă foto: La Fântâna.

Fondul de investiții Oresa Ventures negociază un credit în jurul a 50 mil. Euro cu ING Bank și Raiffeisen pentru finanțarea achiziției La Fântâna și plata datoriilor companiei. Răscumpărarea liderului pieței de îmbuteliere a apei în sistem watercooler de la Innova Capital se anunță ca fiind una dintre cele mai mari tranzacții ale fondului suedez de pe piața românească

Fondul de investiții Oresa Ventures discută un credit de aproximativ 50 mil. Euro cu ING Bank și Raiffeisen Bank, finanțarea făcând parte din structura tranzacției prin care urmează să preia compania La Fântâna, au declarat surse din piață pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

O parte din împrumut ar urma să finanțeze o parte din achiziția liderului pieței de îmbuteliere a apei în sistem watercooler, în timp ce cea mai mare parte a fondurilor atrase de la bănci ar avea ca destinație plata datoriilor La Fântâna, susțin sursele citate.

Părțile nu au făcut niciun comentariu pe marginea structurii tranzacției până la publicarea articolului.

Raiffeisen și ING Bank fac parte din grupul celor mai puternice bănci locale de pe segmentul finanțărilor acordate companiilor, alături de BCR, BRD și UniCredit.

Fondul polonez de investiții Innova Capital a început încă de anul trecut discuțiile pentru exitul din afacerea La Fântâna, unde deține un pachet de 92%, cu Oresa Ventures, fond de investiții aflat în portofoliul familiei fondatorului său suedez, Jonas af Jochnick. Restul de 8% din acțiunile companiei sunt în mâinile omului de afaceri Cristian Amza, fondatorul La Fântâna.

Prețul pe care Innova îl va încasa de pe urma exitului este de așteptat să depășească nivelul de 20 mil. Euro, estimează surse din piața de fuziuni și achiziții, care precizează că tranzacția este mult mai mare la valoarea de întreprindere, care cumulează capitalul companiei și datoriile aferente în momentul preluării. Unele estimări cotează valoarea de întreprindere a La Fântâna până în jurul a 70 – 80 mil. Euro, adică la un multiplu de circa 6 – 7 aplicat EBITDA (câștigurile înregistrate înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării – n.r.).

Compania La Fântâna are de rambursat către banca austriacă Erste un împrumut în valoare de 37,5 mil. euro la care se adaugă o sumă suplimentară de 18,75 mil. euro ce reprezintă ”o estimare de bună – credință a oricăror sume suplimentare datorate sau potențial datorate de societate și orice altă parte obligată părților garantate în baza documentelor de finanțare”, potrivit unui contract de ipotecă pe acțiunile La Fântâna instituit de bancă și garantat de acționarii firmei, Innova Capital și Cristian Amza. Împrumutul luat de la Erste ar urma să fie plătit din finanțarea aflată în discuție cu Raiffeisen și ING, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul suedez de investiții Oresa Ventures a notificat déjà la Consiliul Concurenței achiziția companiei La Fântâna, liderul pieței de îmbuteliere de apă în sistem watercooler din România și Serbia, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Managerul polonez de capital de risc Innova Capital are nevoie să-și marcheze exitul din afacere, în condițiile în care fondul de investiții Innova 4 împlinește în acest an perioada de viață de 10 ani și trebuie să ramburseze banii investitorilor la un randament care să-i permită să ridice bani pentru un nou fond. Innova Capital deține 92% din acțiunile La Fântâna prin intermediul vehiculului de investiții Plinius Investments Limited, înregistrat în Cipru.

În 2007, fondul polonez de investiții Innova Capital a cumpărat La Fântâna chiar de la Oresa Ventures în cadrul unei tranzacții estimate la acea vreme la aproximativ 35 mil. Euro. Oresa a marcat la acea vreme un profit estimat la 600% raportat la investiția inițială. Exitul Innova din La Fântâna este de așteptat să fie, de asemenea, unul profitabil.

Anvergura achiziției pe care Oresa Ventures o pregătește în cazul La Fântâna confirmă concentrarea investitorului financiar suedez asupra pieței românești.

“Portofoliul nostru constă acum în 5 companii, cu o cifră de afaceri consolidată de peste 130 mil. Euro și peste 1.000 de angajați. În anii următori, avem în plan să susținem mai departe creșterea companiilor noastre și să facem investiții noi cu ambiția de a ne crește portofoliul la 7 – 8 companii”, spunea în luna ianuarie a acestui an Fredrik Stenmo, președintele board-ului Oresa. Acesta a subliniat creșterea angajamentului pe termen lung a Oresa față de piața românească, unde fondul suedez începând cu 2013 și-a concentrat operațiunile renunțând să mai investească în alte piețe din regiune.

Oresa Ventures a fost fondată în 1995 de către Jonas af Jochnick, fostul șef al Oriflame pe Europa de Est, iar din 1997 este activ direct în România.

În perioada 1997 – 2016, Oresa a investit capital de 100 mil. Euro în companii din România dintr-un total de 150 mil. Euro în toate piețele în care a activat.

Oresa are acum în portofoliu producătorul de vopsele Fabryo-Atlas Paints, Somaco din industria de materiale de construcții, RTC, afacerea Romanian Business Consult din sectorul IT&C și brokerul de credite Kiwi Finance. De regulă, Oresa abordează tichete de achiziții care necesită investiții de capital în medie de 10 – 15 mil. euro, însă a demonstrat că poate avea apetit și pentru ținte mai mari, cum a fost cazul Somaco, preluată în cadrul unei tranzacții de circa 32 mil. euro.

În perioada 2007 – 2014, afacerea La Fântâna s-a extins. Firma are o cotă de piață estimată la 70% în România, respectiv 60% în Serbia, potrivit datelor făcute publice de către Innova Capital.

În perioada menționată, La Fântâna a făcut două achiziții importante.

În 2010, a cumpărat de la omul de afaceri Şerban Andrei compania Rokor Ecostyle, importatorul şi distribuitorul purificatoarelor Waterpia în România, la momentul semnării tranzacţiei, valoarea de întreprindere a afacerii fiind evaluată la 4,35 mil. Euro.

În 2014, La Fântâna a preluat Blue Coffee Services, o afacere de 10 mil. euro pe an, de la Aquila Group, iar în 2015 liderul pieței de distribuție a apei în sistem watercooler a fuzionat prin absorbție cu compania de pe piața automatelor de cafea, distribuitor local al Lavazza.

Bilanțurile La Fântâna SRL indică o creștere cu o treime a cifrei de afaceri în perioada 2009 – 2014 până la 24,3 mil. euro, obținerea unui profit net de 2 mil. euro anul trecut la un număr mediu de 543 angajați, mai mult cu 80 de oameni față de finele lui 2009.

poza_la_fantana_buna

La Fântâna a fost înființată în 2001, în urma unei investiții de 3 mil. euro.

Anul trecut, Innova Capital a căutat să listeze pe bursa de la București acțiunile La Fântâna, însă volatilitatea piețelor financiare a făcut ca mandatul dat casei poloneze de brokeraj Ipopema Securities pentru o astfel de operațiune să nu mai fie concretizat, iar listarea a picat.

Innova Capital și-a anunțat pe 29 februarie exitul din afacerea cu procesare de carduri Provus Group, unde a vândut 100% din acțiuni către investitorul strategic german Wirecard, care a anunțat că va plăti 32 mil. Euro pentru achiziție.

După exitul din Provus și cel în curs din La Fântâna, Innova Capital va rămâne în portofoliul său local cu Energobit Cluj – Napoca, unde are raportată o deținere de 50,9% pentru fondurile sale Innova 4 și Innova 5 după achiziția din mai 2013, conform informațiilor postate pe propriul site.

Innova Capital, cu centrul la Varșovia, este un fond de investiții de talie regională, care investește în companii cu o valoare de piață cotată între 50 și 125 mil. euro. De regulă, stă în medie șase ani ca investitor într-o companie. A administrat fonduri cu o capitalizare totală de 900 mil. euro, din care ultimul a strâns de la investitori 388 mil. euro.

npl_triton_tabel main

Vânzarea portofoliului neperformant Triton al UniCredit la prețul de 28 mil. Euro a fost finalizată. Pachetul de creanțe a fost preluat de către consorțiul format din coinvestitorii Kredyt Inkaso, fondul polonez închis de investiții în creanțe securitizate Agio Plus 2 și fondul de investiții Trigon. Agio Plus 2 plătește 16 mil. Euro pentru o porție de 187 mil. Euro din portofoliul cu o valoare nominală totală de 339 mil. Euro

Kredyt Inkaso, investitor și administrator pe piața portofoliilor de datorii, a informat joi că a transferat prin intermediul subsidiarei sale din Luxemburg un pachet de creanțe în valoare 186,88 mil. Euro pentru un preț de aproximativ 15,99 mil. Euro către fondul polonez închis de investiții în creanțe securitizate Agio Plus 2.

Pachetul transferat face parte din portofoliul neperformant Triton cu o valoare nominală de 339 mil. Euro, vândut în decembrie 2015 de către UniCredit Bank pentru un preț de 28 mil. Euro.

Tranzacția Triton a fost finalizată, iar portofoliul format din împrumuturi corporate și IMM a fost preluat de către un consorțiu format din trei coinvestitori – Kredyt Inkaso, fondul Agio Plus 2 și fondul de investiții polonez Trigon, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Astfel, fondul închis de investiții Agio Plus 2 ajunge să preia printr-o tranzacție de subparticipare cea mai mare parte a portofoliului Triton. Kredyt Inkaso este partenerul selectat pentru a administra portofoliile de datorii ale familiei de fonduri Agio.

Fondurile Agio au sub administrare active evaluate la 5,8 mld. Zloți (circa 1,3 mld. Euro).

Trigon este un grup financiar polonez, care combină activitățile de investiții cu cele specifice unei firme de brokeraj, respectiv ale unei bănci de investiții. Grupul Trigon a fost înființat în 1989, are o echipă de 120 de oameni și a oferit consultanță pentru tranzacții care cumulează 19 mld. Dolari, originile sale fiind strâns legate de primele listări pe bursa de la Varșovia.

Kredyt Inkaso a ajuns în numai câțiva ani de la intrarea în România să administreze portofolii neperformante locale în jurul a 1 mld. Euro la valoare nominală. Pe piața portofoliilor de datorii, poziții puternice au polonezii de la Kruk, în special pe segmental creditelor de consum, în timp ce pe zona administrării portofoliilor corporate cehii de la APS și-au consolidat profilul de cumpărător de serviciu cu ultimele achiziții.

Mandatul pentru tranzacţia Triton cu credite neperformante de la UniCredit Bank, una dintre primele cinci bănci de pe piaţă, a aparţinut consultanţilor de la KPMG.

Portofoliul Triton conţine credite acordate de UniCredit Bank companiilor mari, respectiv firmelor mici și mijlocii.

Unul dintre proiectele de pe lista activelor scoase la vânzare de către bancherii UniCredit este Tiago Mall din Oradea.

Proiectul Tiago Mall din Oradea, dezvoltat de irlandezii de la Mivan Kier prin compania MLS Proiect Oradea SRL, a intrat în faliment în 2010, iar compania de proiect a fost dizolvată cu lichidare în 2012. În 2009, compania avea datorii de 72,5 mil. euro și pierderi de 3,6 mil. euro.

Proiectul Tiago Mall era un plan ce viza dezvoltarea unui centru comercial în Oradea de 70 mil. euro, acesta primind finanțare de aproape 65 mil. euro de la UniCredit Austria și UniCredit Țiriac Bank, bancă ce și-a schimbat numele din 18 august în UniCredit Bank.

Valoarea obligațiilor garantate de dezvoltatori se ridicau cu tot cu dobânzi și alte costuri până la 97 mil. euro.

Tiago Mall Oradea era prevăzut cu o suprafață închiriabilă de 25.000 mp, o suprafață totală construită de 46.600 mp și o parcare pentru 1.000 de mașini. Terenul alocat pentru centrul comercial este de 69.800 mp.

Casa de insolvență Transilvania a gestionat dosarul Tiago Mall Oradea, potrivit datelor disponibile pe propriul site. Evaluat la 35 mil. euro, proiectul de la Oradea a fost vândut cu 30,5 mil. euro fără TVA firmei Shopping Center Holding.

Pe piaţa de profil din România, s-au tranzacţionat active bancare neperformante la cotaţii care pleacă de la 5 -7 eurocenţi şi pot ajunge până la 25 de eurocenţi pentru fiecare euro valoare nominală din portofoliul de creanţe vândut, potrivit datelor făcute publice şi a estimărilor avansate de consultanţi în domeniu.

Cel mai mare portofoliu neperformant vândut pe piața locală este așa-numita tranzacție Tokyo, care înseamnă un pachet de credite cu o valoare nominală de 1,2 mld. Euro, cumpărat de consorțiul format de Deutsche Bank, APS și International Finance Corporation.

Avocații Biriș Goran au acordat consultanță Adamamerica la achiziția imobilului de birouri Phoenix Tower

Firma de avocatură  Biriș Goran a asistat Adamamerica la achiziția imobilului de birouri Phoenix Tower, un turn de birouri cu o suprafață de 10.000 m.p. situat în Calea Vitan din București.

Biriș Goran a acordat consultanță Adamamerica în toate aspectele legate de achiziția de la proprietarul majoritar al clădirii, Commerzbank AG.

Echipa coordonată de Victor Constantinescu a fost formată din Tudor Stanciu și Mariana Signeanu pentru documentele aferente achiziției, alături de mulți alți avocați colaboratori din cadrul Biriș Goran pe partea de due diligence.

Victor Constantinescu a adăugat „i-am asistat pe vechii noștri prieteni de la Adamamerica, mulți dintre aceștia fondatori Adama. Revenirea lor pe piața românească este un semn că starea pieței s-a îmbunătățit de asemenea.”

Pe lista Biriș Goran de tranzacții imobiliare realizate în ultimii ani se reprezentarea Raiffeisen Evolution la vânzarea centrului comercial Promenada Mall în 2014, iar în 2015 a asistat Aberdeen Asset Management Deutschland AG la vânzarea centrului comercial Auchan Titan.

De asemenea, a asistat Pumac SA la vânzarea unui teren de 21.000 mp către Skanska, iar în ianuarie 2016, Biriș Goran a oferit asistență clientului său Vastint România (membru al Inter IKEA Property Division), la achiziția unui teren de 48 de hectare situat în zona Șos. Gheorghe Ionescu-Sisești din Sectorul 1.

Biriş Goran este o societatea de avocatură de business formată din peste 35 de avocați, înfiinţată în 2006.

Echipa Biriş Goran oferă o gamă largă de servicii juridice concentrându-şi practica asupra unor domenii precum taxele, tranzacţiile imobiliare, dreptul societar, antitrust/dreptul concurenţei, finanţări, litigii, proprietate intelectuală, IT și media, achiziții publice, energie și insolvenţă.

Piața avocaturii de afaceri este dominată de firme precum NNDKP, Țuca Zbârcea & Asociații, Mușat & Asociații, PNSA sau PeliFilip, pe lângă acestea activând și jucători internaționali de talia CliffordChance, Allen&Overy, DLA Piper, Dentons, Schoenherr sau Wolf Theiss.

Casa de comerț Ameropa împrumută 27 mil. euro pe 10 ani de la BCR pentru construirea unui nou terminal Chimpex de cereale la Constanța. Avocații NNDKP au lucrat cu BCR, iar PNSA de partea grupului elvețian

Chimpex SA, unul dintre cei mai mari operatori portuari de la Marea Neagră, a semnat pe 11 martie contractarea unei facilități de credit acordate de către BCR va permite să implementeze unul dintre cele mai importante proiecte de modernizare ale sale.

Contractul, în valoare de 27 de milioane de Euro, se va derula pe o perioadă de 10 ani.

Chimpex va utiliza finanţarea pentru constructia silozului de cereale cu o capacitate de 200.000 de tone. Terminalul va fi amplasat în Molul IV din Portul Constanţa, Dana 55 şi va avea o capacitate de procesare de peste 3,5 milioane de tone de cereale pe an (grâu, orz, porumb, rapiţă, floarea-soarelui).

Terminalul va fi complet automatizat și va permite descărcarea simultană a cerealelor din tren, camioane şi barje și ȋncărcarea acestora ȋn vase de tip Panamax de până la 63.000 tone. Alte facilități oferite de noua construcţie sunt: aerisire și monitorizare constantă printr-un sistem electromecanic dedicat, ajustări la ȋncarcare și descarcare, sistem de operare ecologic, dust-free și transbordare directă de la mijlocul de transport la vas.

Tranzacția a fost asistată de casele de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Peterson (NNDKP) din partea băncii și de Popovici Nițu Stoica & Asociatii (PNSA) din partea companiei.

glodeanu_ileana_wolf_theiss_business_card-main2

Wolf Theiss a asistat cumpărătorul Carpatica Asig cu o echipă de patru avocați condusă de către partenerul Ileana Glodeanu

Firma de avocatură austriacă Wolf Theiss a acordat asistență juridică fondului de investiții olandez International Insurance Consortium în procesul de achiziție a Carpatica Asig. Finalizarea tranzacției este condiționată de aprobarea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a cumpărătorului ca nou acționar al Carpatica Asig SA.

”Echipa Wolf Theiss formată din Ileana Glodeanu (Partener, Corporate M&A), Adelina Iftime-Blăgean (Avocat Senior, Corporate M&A), Luminița Olteanu (Avocat, Litigii) și Monica Ținteanu (Avocat, Corporate) a asistat clientul atât în procesul de due diligence legal, cât și la structurarea tranzacției și negocierea contractului de vânzare-cumpărare”, au precizat reprezentanții firmei.

Vânzătorul a lucrat cu o echipă de avocați Voicu Filipescu, din care a făcut parte partenerul Dumitru Rusu, șeful practicii de Finanțe & Bănci a firmei.

Grupul de investitori privați olandezi, reprezentat de Jacob Westerlaken și care acționează prin consorțiul International Insurance Consortium (IIC), a semnat ieri la Sibiu contractul de achiziție pentru 100% din acțiunile Carpatica Asig, afacere deținută de către familia Carabulea, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Sursele citate afirmă că valoarea tranzacției se situează sub 100 mil. Euro și include pe lângă o majorare de capital de aproximativ 75 mil. Euro și plata unui preț către vânzători, estimat în jurul valorii de 10 – 12 mil. Euro. Valoarea tranzacției este de așteptat să depășească 100 mil.euro în condițiile în care majorarea de capital va depăși nivelul stabilit în prezent.

Inițial, în discuția dintre cele două părți, a fost un preț mai mare, în jurul a 50 mil. Euro, dar care urma să fie plătit în tranșe pe o perioadă care se întindea pe mai mulți ani, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cumpărătorul este un grup de investitori olandezi, care investesc în industria de asigurări din regiune și care fac parte din board-ul mai multor companii.

Biroul local WolfTheiss a asistat la tranzacții de circa 1 mld. Euro în 2015, cele mai mari fiind achiziția pachetului de 45% din UniCredit Țiriac Bank de la Ion Țiriac de către grupul italian, respectiv achiziția de către lkea a portofoliului local de păduri al universității americane Harvard.

În România, Wolf Theiss și-a deschis biroul în 2005, iar echipa locală condusă de avocatul american Bryan Jardine numără aproximativ 30 de oameni.

Pe piața locală a avocaturii de afaceri, poziții de vârf ocupă firmele locale NNDKP, Țuca Zbârcea & Asociații, Mușat & Asociații, Popovici Nițu & Asociații, în condițiile în care firme internaționale precum Allen & Overy, DLA Piper, Schoenherr, Cameron McKenna, CliffordChance sau Wolf Theiss mizează aici pe echipe locale puternice.

carpaticaasigmain

Grupul de investitori olandezi de la International Insurance Consortium a semnat ieri la Sibiu contractul de achiziție al Carpatica Asig. Valoarea totală a tranzacției ar putea depăși 100 mil. Euro. Printre avocații implicați, austriecii de la Wolf Theiss de partea cumpărătorului, iar familia Carabulea a lucrat cu Voicu Filipescu. Este așteptată aprobarea achiziției de către ASF

Grupul de investitori privați olandezi, reprezentat de Jacob Westerlaken și care acționează prin consorțiul International Insurance Consortium (IIC), a semnat ieri la Sibiu contractul de achiziție pentru 100% din acțiunile Carpatica Asig, afacere deținută de către familia Carabulea, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Sursele citate afirmă că valoarea tranzacției se situează sub 100 mil. Euro și include pe lângă o majorare de capital de aproximativ 75 mil. Euro și plata unui preț către vânzători, estimat în jurul valorii de 5 – 10 mil. Euro. Valoarea tranzacției este de așteptat să depășească 100 mil.euro în condițiile în care majorarea de capital va depăși nivelul stabilit în prezent.

Tranzacția depinde însă de aprobarea acesteia de către Autoritatea de Supraveghere Financiară și de limita în care ar putea avea loc majorarea de capital.

Inițial, în discuția dintre cele două părți, a fost un preț mai mare, în jurul a 50 mil. Euro, dar care urma să fie plătit în tranșe pe o perioadă care se întindea pe mai mulți ani, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cumpărătorul este un grup de investitori olandezi, care investesc în industria de asigurări din regiune și care fac parte din board-ul mai multor companii.

IIC a fost fondată în 2014, la inițiativa lui Jacob Westerlaken, fost bancher și executiv în industria asigurărilor, și de către H. Michaël Maters, susținuți de o echipă formată din specialiști în audit, consultanță juridică și experți financiari, conform informațiilor de pe site-ul consorțiului.

Jacob Westerlaken, directorul general al IIC, a fost CEO al Fortis Insurance International Europe până la 1 decembrie 2007, iar acum este membru al board-ului firmei Adriatic-Slovenica, a doua firmă de asigurări din Slovenia.

H. Michaël Maters este co-fondator al IIC și conduce firma MRPartners, specializată în consultanță strategică și restructurare în industria asigurărilor. În perioada 1975-1992, a lucrat ca Managing Director și Partener la Bloemers Nassau Group în domeniul asigurărilor și reasigurărilor.

În tranzacție au participat mai mulți consultanți, printre care firma austriacă de avocatură Wolf Theiss de partea cumpărătorului, iar vânzătorul a lucrat cu o echipă de avocați Voicu Filipescu, potrivit ultimelor informații disponibile.

Carpatica Asig este o companie aflată în procedură de rezoluţie sub administrarea Fondului de Garantare a Asiguraţilor a vândut în ianuarie 260.900 de poliţe, în creştere cu peste 40% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Asigurătorul a subscris prime de 89 mil. lei în ianuarie, ceea ce înseamnă că pentru fiecare poliţă vândută asigurătorul a încasat circa 340 de lei.

ASF a anunţat la finele lunii ianuarie că va aplica măsurile de rezoluţie în cazul societăţii Carpatica Asig pentru a evita efectele negative asupra stabilităţii financiare a pieţei asigurărilor, urmând să întocmească planul în maxim 6 luni şi a desemnat Fondul de Garantare a Asiguraţilor ca administrator temporar.

Compania a avut în derulare un plan de redresare, aprobat de ASF în data de 3 septembrie 2015, valabil până la finele anului trecut, însă nu a respectat termenele, iar autoritatea de supraveghere s-a arătat sceptică cu privire la investitorul interesat să preia societatea.

În data de 20 august 2015, Carpatica Asig a propus ASF un set de măsuri suplimentare, care a fost aprobat de către Consiliul Autoritații, și care completa planul de redresare inițial. Printre acestea se număra: vărsarea, pâna la 31 august 2015, a capitalului subscris de către acționari, în valoare de 2,5 milioane de lei; încasarea parților sociale cesionate de către Carpatica către acționari, în sumă de 2,7 milioane lei, începând cu luna septembrie a acestui an; atragerea unui împrumut subordonat în sumă de cel puțin 30 milioane de lei; scurtarea perioadei de atragere a unui investitor strategic astfel incât, până la data de 15 decembrie 2015, să poată fi încheiată tranzacția cu acesta.

În luna ianuarie 2016, Carpatica Asig a anunțat că şi-a majorat capitalul cu 10 milioane de lei, valoarea capitalului social ajungând astfel la 34.300.000 lei. Injecţia de capital aprobată a fost  însă insuficientă pentru a rezolva problemele financiare ale asigurătorului, suma necesară fiind de 90 de milioane de lei, potrivit planului aprobat de ASF.

O altă majorare de capital în valoare de 2,5 milioane lei a fost făcută de companie  în data de 31 august 2015, nivelul  capitalului social ajungând atunci la valoarea de 24.300.000 lei. Majorarea de capital s-a realizat prin aport în numerar al acționarilor, în urma unei hotarâri din data de 30.06.2015.

Totodată, potrivit planului de redresare, Carpatica Asig trebuia să atragă in acţionariat un investitor străin până la jumătatea lunii decembrie a anului trecut, însă nu a fost anunţat niciun investitor.

 La mijlocul lunii ianuarie 2016, asiguratorul spunea însă că a semnat un memorandum cu un investitor, iar tranzacţia urma să fie înaintată ASF.

„Investitorul interesat de preluarea Carpatica Asig deține o vastă experienţă în industria de asigurări și intenționează să dezvolte și să consolideze compania pe termen lung”, a precizat societatea de asigurări.

Carpatica Asig a anunţat în ianuarie, anul acesta, că a demarat o procedură de due dilligence, prin care compania va fi evaluată financiar, comercial şi operaţional de către investitorul strategic interesat de preluarea societăţii, în baza unui memorandum semnat pe 21 decembrie.

Consiliul ASF a aprobat pe 9 februarie realizarea unei evaluări a activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale asigurătorului de către un auditor financiar, după cum prevede legea privind redresarea şi rezoluţia asigurătorilor.

La începutul lunii martie, ASF a anunțat că societatea desemnată să se ocupe de evaluarea Carpatica Asig S.A.este compania de audit Delloitte.

În primele nouă luni ale anului trecut asigurătorul a vândut poliţe în valoare de 393 mil. lei, în scădere cu 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Portofoliul Carpatica este format în proporţie de peste 90% din asigurări RCA.

Compania Carpatica Asig a înregistrat, în 2015, o îmbunătățire semnificativă a indicatorilor financiari, potrivit unui comunicat de presă din 11 ianuarie 2016 al Carpatica Asig.

Compania a plătit, în 2015, despăgubiri în valoare de aproximativ 382 milioane lei. Sumele lunare plătite ca despăgubiri au crescutcu 10%, începând din septembrie 2015, și au atins o medie lunară de 34 milioane de lei. În ultimele patru luni ale anului trecut, Carpatica Asig și-a îmbunătățit indicatorul de lichiditate cu aproximativ 36% față de nivelul minim atins în 2015. Cash flow-ul înregistrat de companie, în 2015, este pozitiv – 25 milioane lei și va inregistra o creștere estimată la 103 milioane lei în anul 2016 și una de aproximativ 174 milioane lei în 2017. Începând cu luna septembrie 2015, compania a dezvoltat și consolidat portofoliul de asigurări facultative, astfel că, în ultimele luni ale anului, s-a înregistrat o creșterea cu 16,5% a valorii medii lunare pentru produsele facultative vândute, se arată în comunicat.

Carpatica Asig şi-a început activitatea în 1996, cu capital integral privat, sub denumirea ASA Asigurări Atlassib. Compania și-a schimbat denumirea în Carpatica Asig, în anul 2004. Parte a grupului financiar Carpatica, compania are la nivel naţional peste 60 de unităţi, colaborează cu peste peste 5.000 de intermediari şi practică doar asigurări generale (non-viaţă).

Acționarii Carpatica Asig sunt companiile Atlassib Sibiu, cu un pachet de 93,97% si Transcar Sibiu, cu o deținere de 5,96%, firme controlate la rândul lor de omul de afaceri Ilie Carabulea. Un pachet de 0,07% din acțiunile companiei sunt deținute de persoane fizice, printre care Corneliu Tănase, asociat împreună cu familia Carabulea la Carpatica.

Ilie Carabulea, proprietarul Caraptica Asig, a fost condamnat pe 8 martie a.c. de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti la şase ani şi jumătate de închisoare, alături de el fiind trimişi în arest şi Marian Mîrzac, fost membru al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi director general al Carpatica Asig, dar şi Radu Mustăţea, fost membru în consiliul de administraţie al asigurătorului din Sibiu. Mîrzac a primit o pedeapsă de patru ani şi jumătate de arest, în timp ce Radu Mustăţea de trei ani şi jumătate.

Potrivit procurorilor, începând din luna mai 2013, Carabulea, Mustăţea şi Mîrzac au constituit un grup infracţional organizat, în scopul săvărşirii unor infractiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale SC Carpatica Asig SA.

Piața asigurărilor trece acum printr-un moment dificil, marcat de falimentul Astra Asigurări, companie care mulți ani a făcut parte din grupul de firme controlat de familia omului de afaceri Dan Adamescu.

Schoenherr desemnată „Firma anului în Europa de Est şi Balcani” (2016) de către The Lawyer

Schoenherr a câștigat premiul ”Firma de avocatură a anului în Europa de Est și Balcani”, acordat de renumita publicație internațională The Lawyer.

Vladimir Cizek, partener Schoenherr Praga și coordonator al practicii de Corporate M&A, a acceptat premiul în numele firmei, în cadrul galei Lawyers’ European Awards organizată miercuri 9 martie la hotelul Hilton London Bankside.

„Aceste premii nu arată doar realizări individuale, ci un efort colectiv al multor profesioniști dedicați. Sunt mândru să pot afirma că avem un avantaj categoric în Europa Centrală și de Est deoarece am fost, în principiu, una dintre primele firme internaționale intrate în regiune. Și intenționăm să rămânem activi în zonă”, a declarat Christoph Lindinger, Managing Partner Schoenherr.

Juriul care a desemnat Schoenherr drept firma anului a fost alcătuit din 25 de avocați in-house și parteneri seniori ai unor firme din Marea Britanie. În plus, Schoenherr fusese inclusă pe lista scurtă în alte două categorii: Austria și România.

”Recunoașterea oferită de semeni cu ocazia acestui premiu ne obligă să menținem în continuare serviciile Schoenherr în Europa Centrală și de Est la cele mai înalte standarde calitative, în pas cu evoluțiile din sectorul juridicși cu degetele pe pulsul economiei. Am încredere că echipa noastră le va arăta chiar și celor mai exigenți observatori cum operează la vârf o rețea de avocați cu acoperire internațională”, a declarat Sebastian Guțiu, Managing Partner al biroului Schoenherr de la București.

Tranzacții de top în regiune

Avocații Schoenherr au asistat clienți într-o gamă largă de tranzacții din Europa Centrală și de Est în ultimele 12 luni, demersuri printre care se numără consilierea Ingram Micro în achiziționarea operațiunilor din CEE ale Value-Added Distributors RRC Group, consilierea Blackstone în achiziționarea activelor imobiliare de la GE Capital Real Estate, cu un volum global de 1,9 miliarde Euro, asistența oferită Praktiker Group într-o tranzacție în mai multe jurisdicții din regiunea CEE, asistență oferită grupului Laško, liderul pieței berii în Slovenia, în vânzarea unui pachet de 51% din acțiuni către Heineken, precum și consilierea Telekom Slovenije în achiziționarea Debitel.

Rolul de lider pe care îl deține Schoenherr în regiune este accentuat și de premiul ”Firma anului în Europa de Sud Est”, acordat de prestigiosul director internaţional Chambers & Partnersîn 2015.

The Lawyer este o publicație britanică de top pe segmentul presei de nişă, care monitorizează săptămânal evoluțiile din piața globală a avocaturii de business. În Marea Britanie, Premiile The Lawyer reprezintă de peste un deceniu unul dintre reperele principale ale industriei juridice. În 2009, revista a introdus o componentă europeană care să reflecte importanța în creștere a firmelor de avocatură de pe continent. Premiile Europene și Britanice ale The Lawyer sunt considerate unele dintre cele mai prestigioase distincții acordate în piața serviciilor juridice.

Contact:

Christoph Lindinger, Partner

T: +43 1 534 37 50130, E:

SebatianGutiu, ManagingPartner (Bucuresti)

T: +40 21 319 6790, E: s.gutiu@schoenherr.eu

Oana Guiu, director marketing (Bucuresti)

T: +40 21 319 6790, E: o.guiu@schoenherr.eu

poza main Delta Health Care

Fondul de investiții Mid Europa Partners poartă negocieri avansate pentru cumpărarea spitalului Ponderas. Noul proprietar al rețelei de servicii medicale private Regina Maria evaluează în paralel mai multe ținte de achiziție

Fondul de investiții Mid Europa Partners, proprietarul rețelei private de sănătate Regina Maria, este în negocieri avansate pentru achiziția spitalului Ponderas, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Primul spital privat din România, specializat în chirurgia obezității, este o afacere construită de la zero în urmă cu cinci ani, care a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de circa 16 mil. Euro. Acționarul majoritar al Ponderas este medicul chirurg Cătălin Copăescu, unul dintre fondatorii afacerii alături de alți medici plecați de la spitalul Sfântul Ioan din București. Acţionarii minoritari ai spitalului sunt soţia lui Cătălin Copăescu, Alina Ambrozie, director executiv,cu 4,9499%, Daniela Godoroja şi Mihai Vasile Godoroja, fiecare dintre ei cu o cotă de 4,9499%, respectiv Ana Maria Pascu cu 1,0013%, iar un pachet de 84,1489% aparține  medicului Copăescu, conform ultimelor informații făcute publice.

Discuțiile între cele două părți au început încă de anul trecut, susțin sursele citate, și au ajuns în acest moment într-un stadiu avansat, iar o semnare a tranzacției ar putea apărea în săptămânile următoare.

Reprezentanții Ponderas nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la publicarea acestui articol.

Ultimul bilanț public al Delta Health Care, compania care administrează spitalul Ponderas, indică o cifră de afaceri de 10,45 mil. Euro și  un profit net de 0,45 mil. Euro în 2014, adică o marjă netă de 4,3%, la un număr de 140 de angajați.

Afacerea Ponderas a pornit la drum în 2011 în urma unei investiții totale de 13 mil. Euro, din care 8 mil. Euro au provenit de la compania de construcții Delta A.C.M 93, proprietarul clădirii în care a început să funcționeze spitalul privat, iar celelalte 5 mil. Euro au venit de la grupul acționarilor inițiali ai Delta Health Care, respectiv de la medicii colaboratori.

Spitalul, poziționat de către fondatorii săi pe o nișă nouă în piața medical privată, a avut rate mari de creștere anuale, reușind în intervalul 2011 – 2014 mai mult de o triplare a încasărilor, marja continuând să rămână însă mică sub presiunea costurilor cu echipamentele necesare și a salariilor medicilor care au un grad înalt de specializare.

Fondul de investiții Mid Europa Partners a cumpărat în luna august a anului trecut 100% din acțiunile Regina Maria, al doilea operator de servicii medicale private după cifra de afaceri, în cadrul unei tranzacții a cărei valoare depășește 100 mil. Euro.

Mid Europa scanează piața locală de servicii medicale private după achiziții încă dinainte de preluarea Regina Maria. Pe lista sa de ținte de achiziție, se află acum și lanțul de clinici Anima, scoase din nou la vânzare de către Ludovic Robert, unul dintre fondatorii grupului A&D Pharma.

De asemenea, în vizorul Mid Europa este și spitalul Polisano și clinicile aflate în portofoliul grupului din Sibiu, administrat acum de către avocatul Remus Borza, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“Nu putem comenta în ceea ce privește activitatea noastră de fuziuni și achiziții, zvonită sau reală, și, ca și principiu, vom anunța orice tranzacție printr-un comunicat de presă, dacă este cazul”, a precizat Nikolaus Bethlen, partener Mid Europa Partners și reprezentantul fondului de investiții pentru România.

Regina Maria, sub bagheta fondului de investiții Mid Europa, caută acum să facă o campanie de achiziții prin mișcări de tip platforming prin care să-și crească rapid masa critică.

În paralel, MedLife anunță că își va continua politica de achiziții pentru a-și întări poziția de lider în sector, anunțând un buget de 25 mil. Euro în acest scop. MedLife a contractat un credit sindicalizat de 56 mil. Euro de la BCR, BRD, ING și Raiffeisen, banii având destinație de achiziții, investiții în retehnologizarea unor unități, respectiv refinanțare.

De cealaltă parte, Regina Maria are o putere financiară substanțial îmbunătățită după venirea Mid Europa.

Fondul de investiţii Mid Europa Partners, cumpărătorul reţelei de servicii medicale private Regina Maria, a încheiat pe 14 octombrie un contract de împrumut cu un consorţiu de bănci format din Erste Group Bank AG, UniCredit Bank Austria AG, Raiffeisen Bank şi BCR, care însumează trei facilităţi de credit în valoare totală de 75 mil. Euro.

Pe lângă facilitatea de 55 mil. Euro, destinată finanţării parţiale a achiziţiei pachetului de 100% din acţiunile reţelei Regina Maria, Mid Europa apelează la sprijinul băncilor pentru o facilitate de 5 mil. Euro destinată finanţării capitalului de lucru şi scopurilor corporative generale ale fondului de investiţii şi ale companiilor din grupul CMU, care operează pe piaţă sub marca Regina Maria.

La acestea se adaugă încă o facilitate CAPEX de 15 mil. Euro pentru finanţarea achiziţiilor şi cheltuielilor de capital ale Mid Europa şi ale companiilor din grupul CMU.

Erste Group Bank AG are calitatea de agent de facilitate şi aranjor, Raiffeisen Bank SA şi UniCredit Bank Austria AG sunt aranjori, iar BCR acţionează ca agent de garanţie în cadrul tranzacţiei de finanţare.

Cea mai puternică armă a Regina Maria este însuși proprietarul său, fondul de investiții Mid Europa, care poate accesa direct achiziții de 100 până la 150 mil. Euro per tranzacție. Mid Europa investise până în toamna anului trecut aproape 30% din capitalul de 800 mil. Euro al ultimului său fond, Mid Europa Fund IV, ridicat în ianuarie 2014.

Mid Europa este unul dintre cele mai active fonduri de investiții în regiunea Europei centrale și de est și Turcia. A administrat fonduri de 4,3 mld. Euro de la crearea sa în 1999. A finalizat până acum 33 de tranzacții în 18 țări.

Fondul este deţinut de către partenerii săi, printre investitori fiind însă şi BERD, un fond suveran de investiţii din Singapore şi un fond susţinut de statul chinez.

Strategia MEP vizează, de regulă, investiții de capital între 75 și 200 mil. euro pe o perioadă între 3 și 6 ani în companii cu o valoare de întreprindere cotată între 100 și 500 mil. euro.

Serviciile medicale private sunt unul dintre cele mai fierbinți sectoare din sfera fuziunilor și achizițiilor, în contextul unei piețe care încă oferă spațiu pentru consolidare. Extinderile organice ale rețelelor, valul de achiziții și refinanțarea unor împrumuturi mai vechi situează acum sectorul medical privat în topul preferințelor bancherilor.

Cinci bănci locale mari, pe lângă cele patru deja menționate alăturându-se și UniCredit, au împrumutat 258 mil. euro în perioada august 2015 – martie 2016 în cadrul a trei tranzacții de finanțare corporativă către jucători din sectorul medical privat – A&D Pharma, Regina Maria și MedLife.

bt_capital_partners main

BT Securities preia linia de afaceri de bancă de investiții a Capital Partners și intră în concurență directă cu marile bănci străine de pe piață. BT a lucrat cu KPMG și avocații NTMO la tranzacție, fondatorii Capital Partners cu firma de avocatură Păcuraru Iliescu Măzăreanu & Asociații. Doru Lionăchescu, președintele Capital Partners, va prelua un rol de coordonare a activității de investment banking în BT. „Discuțiile au început acum cinci luni și au mers pe idea creării unui pol de servicii financiare cu capital românesc”. Andrei Diaconescu și Victor Căpitanu se ocupă mai departe de administrarea portofoliului de investiții imobiliare al Capital Partners

BT Securities, compania de brokeraj a Grupului Financiar Banca Transilvania, preia activitatea de investment banking a celei mai mari firme independente de consultanță în domeniul fuziuni și achiziții și finanțare corporativă din România, Capital Partners, potrivit unui comunicat al BT.

Mișcarea făcută de BT echivalează cu intrarea în competiție directă pentru mandate de fuziuni și achiziții cu marile bănci străine, care au deja echipe solide de investment banking la nivel local – BCR, BRD, Raiffeisen, UniCredit, ING sau Citibank.

Tranzacția, estimată de Banca Transilvania că va fi finalizată până la finalul lunii martie, constă în preluarea mărcii de bancă de investiții a Capital Partners, a echipei formate din șase oameni (analiști), a portofoliului de clienți astfel încât BT Securities va deveni BT Capital Partners.

Noua entitate va oferi firmelor asistență pentru listarea pe piața de capital şi pentru atragerea de investitori, servicii de brokeraj, consultanță pentru fuziuni şi achiziții, finanțare şi structurarea schemelor de finanțare complexe, cercetare de piață şi consultanță pentru management strategic.

„Intrarea pe piața de investment banking reprezintă un moment-reper pentru Grupul Financiar Banca Transilvania deoarece ne facilitează completarea gamei de produse şi servicii oferite clienților din segmentul large corporate. Prin BT Capital Partners dorim să oferim servicii financiare de top, specializate şi complementare celor bancare, contribuind astfel inclusiv la finanțarea economiei. Intenția noastră este de a combina platforma şi experiența BT Securities şi a Diviziei Corporate a băncii cu aria de expertiză a Capital Partners în zona de investment banking. Această nouă achiziție face parte din strategia Grupului Financiar Banca Transilvania de valorificare a oportunităților de creştere oferite de piața locală”, a declarat Horia Ciorcilă, Preşedintele Consiliului de Administrație al Băncii Transilvania.

Doru Lionăchescu, partener principal şi preşedinte al Capital Partners, a precizat că „BT Capital Partners se va focaliza pe companiile româneşti cu potențial investițional şi va contribui la consolidarea celui mai puternic pol financiar cu capital românesc”.

Capital Partners este o casă de investiții și servicii de consultanță fondată în urmă cu 10 ani de către patru foști bancheri, Doru Lionăchescu, Andrei Diaconescu, Căpitanu și Vlad Bușilă.

De la înființare şi până în prezent, aceasta a intermediat tranzacții în valoare de peste 2 miliarde de euro.

BT Securities, în cei 15 ani de activitate, s-a remarcat prin intermedierea unor oferte primare şi secundare de acțiuni şi obligațiuni corporative şi municipale.

“Vorbim de o istorie mai lungă și de una mai recentă a noastră cu Banca Transilvania. Cu Horia Ciorcilă mă cunosc de 15 ani și în toată această perioadă, noi am fost aproape de Banca Transilvania. I-am asistat la vânzarea BT Asigurări de exemplu. Pe de altă parte, o istorie mai recentă o reprezintă discuțiile dintre Capital Partners și BT. Discuțiile au început acum circa cinci luni și au fost doar cu BT”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Doru Lionăchescu, președintele Capital Partners.

„Banca Transilvania avea nevoie de așa ceva după achiziția Volksbank România, în condițiile în care a crescut portofoliul de clienți corporativi și există cerere din partea clientelei pentru astfel de servicii”, explică Lionăchescu.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Surse din piață susțin că achiziția făcută de către Banca Transilvania înseamnă o plată în numerar, estimată la un ordin de câteva milioane de euro. Informațiile nu au fost confirmate de către părți.

Acordul dintre cele două părți a fost semnat vineri după-amiază la sediul KPMG România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

KPMG și firma de avocatură corespondentă NTMO au asistat BT la achiziție, în timp ce Capital Partners a lucrat cu avocații Păcuraru Iliescu Măzăreanu & Asociații.

După finalizarea tranzacției, Doru Lionăchescu, va prelua un rol de coordonare al activității de bancă de investiții în cadrul BT. De asemenea, alături de acesta din noua configurație va face parte și Vlad Bușilă, în timp ce ceilalți doi fondatori, Andrei Diaconescu și Victor Căpitanu, se vor ocupa mai departe de Capital Partners pe partea de administrare a portofoliului de investiții imobiliare.

Transferul de activitate a fost negociat, pe de o parte, de către echipa de fondatori ai Capital Partners, cu Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania, și Omer Tetik, directorul general al băncii, board-ul BT fiind informat constant despre evoluția tranzacției, iar discuțiile punctuale în tranzacție au fost purtate de către Paul Prodan, șeful BT Securities, și echipa sa.

Portofoliul Capital Partners ce va fi preluat de către BT înseamnă clientelă din utilități, servicii financiare și alte sectoare, în ultimii ani, la afacere contribuind în ponderi aproximativ egale componenta de consultanță în fuziuni și achiziții, respectiv cea de asistență pentru finanțări corporative.

În 2008, Lionăchescu și asociații săi au fost aproape de vânzarea a 51% din Capital Partners către banca elenă Piraeus Bank în cadrul unei tranzacții care se ridica atunci la aproximativ 32 mil. Euro, însă afacerea a picat în cele din urmă.

O mișcare asemănătoare a făcut bancherul de investiții Marian Tescaru, fondatorul boutique-ului de consultanță în tranzacții Altria Capital, care la finele lui 2010 a fost contactat de către grecii de la EFG Eurobank, proprietarul Bancpost, pentru a-i cumpăra compania. Tescaru a preluat apoi poziția de coordonare a brokerajului și a activității de investment banking în cadrul subsidiarei locale a grecilor.

Pe piața consultanței de fuziuni și achiziții, pe lângă departamentele specializate care fac parte din bănci, activează bănci de investiții precum Rothschild, UBS, Credit Suisse, ocazional pe mandate cu valori mari apar nume precum JP Morgan, Morgan Stanley sau Goldman Sachs, firmele din Big Four – PwC, Deloitte, EY, KPMG, bănci de investiții internaționale de talie mai mică precum Clearwater, Infima, Vienna Capital Partners sau firme locale independente de investment banking precum Filipescu Vișa sau BAC Investment Bank.

Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat o creștere în 2015 până la aproximativ 3 mld. euro, conform mai multor estimări avansate de către firme din Big Four.

Capital Partners a asigurat consultanța în tranzacții precum vânzarea BT Asigurări către francezii de la Groupama, vânzarea Mindbank (acum BRCI) către ATE Bank, vânzarea Eurisko Consulting către CB Richard Ellis, a portalului ejobs către fondul american de investiții Tiger, achiziția de către Charlegmagne Capital a unei participații de 50% din proiectul rezidențial Asmita Gardens, dezvoltat de către indienii de la Asmita și finanțat parțial de către Alpha Bank, și, mai recent, achiziția în 2014 a lanțului de centre de fitness World Class România de către fondul de investiții Resource Partners și managementul companiei.

EximBank, implicată în finanțarea de 16 mil. lei alocată noii fabrici de la Piatra-Olt a olandezilor de la Prolyte

EximBank, bancă deținută de statul român, a anunțat participarea la o finanțare de 16 mil. lei pentru realizarea investiției Prolyte Products, parte a Prolyte Group din Olanda, specializat în construcția de structuri ușoare din aluminiu destinate organizării de evenimente publice, privind ridicarea unei noi fabrici la Piatra-Olt, județul Olt.

”Finanțarea de peste 16 milioane de lei acordată pentru fabrica de la Piatra-Olt completează paleta zonelor de acoperite de colaborarea noastră, de la derularea operațiunilor zilnice, dezvoltarea societății și a activității sale de export, până la atragerea de fonduri europene”, explică Traian Halalai, președintele executiv al EximBank.

Banca nu a precizat până acum la cât se ridică propria contribuția în cadrul finanțării anunțate.

Investiția totală pentru noua unitate de producție depășește 18 milioane de lei și a fost realizată în cadrul unui proiect co-finanțat din fonduri europene, cu susținerea EximBank. Construcția fabricii, ce se întinde pe o suprafaţă de 5.000 metri pătraţi și care va genera până la 500 de locuri de muncă, a demarat în vara anului trecut. Astăzi, are loc inaugurarea fabricii.

Aceasta este cea de-a doua unitate de producție, pe care Prolyte Group o deschide în România, după cea de la Slatina, unde lucrează 150 de persoane și care produce structuri ușoare din aluminiu destinate organizării de evenimente publice.

Fabrica Prolyte Group de la Slatina a livrat scenele şi decorul metalic pentru concursul Eurovision 2014, precum și pentru concertele susținute la București de către Andre Rieu și Robbie Williams.

Creșterea capacității de producție din România este parte a strategiei Prolyte Group de a-și transfera treptat producția din Olanda în România.

”Extinderea capacității de producție a fost o etapă necesară în dezvoltarea companiei noastre. Deschiderea acestei noi fabrici este faza finală, și cea mai importantă, a planului de relocare a producției, care ne va permite să continuăm extinderea și săne consolidăm poziția de lider pe piața globală în domeniul în care activăm. Pentru noi este important să continuăm investițiile și, astfel, să ne asigurăm clienții că avem cele mai moderne și eficiente facilități de producție care le livrează produse la cele mai înalte standarde și suntem încântați că am reușit să găsim în EximBank un partener care să susțină demersul nostru”, a spus Lambert Bouwmeester, directorul general al Prolyte Group.

Prolyte Products Ro SRL a raportat în 2014 un profit net de 0,66 mil. lei la o cifră de afaceri de 47,7 mil. lei și 151 angajați.

poza_la_fantana_buna

După vânzarea Provus, a doua tranzacție de exit a fondului polonez de investiții Innova Capital se apropie de final: Fondul de investiții Oresa Ventures a notificat achiziția afacerii La Fântâna la Consiliul Concurenței. Omul de afaceri Cristian Amza, implicat alături de investitorul suedez în achiziție pentru a-și majora participația până în jurul a 10% în compania pe care a fondat-o

Fondul suedez de investiții Oresa Ventures a notificat la Consiliul Concurenței achiziția companiei La Fântâna, liderul pieței de îmbuteliere de apă în sistem watercooler din România și Serbia, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

La achiziție participă și omul de afaceri Cristian Amza, fondatorul afacerii, care își va majora actuala participație de 8% din La Fântâna până la un nivel de cel puțin 10%, susțin surse din piață.

Negocierile dintre părți au fost anunțate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 16 decembrie 2015.

Părțile nu au fost disponibile pentru comentarii pe marginea tranzacției până la momentul publicării acestui articol.

Managerul polonez de capital de risc Innova Capital are nevoie să-și marcheze exitul din afacere, în condițiile în care fondul de investiții Innova 4 împlinește în acest an perioada de viață de 10 ani și trebuie să ramburseze banii investitorilor la un randament care să-I permită să ridice bani pentru un nou fond. Innova Capital deține 92% din acțiunile La Fântâna prin intermediul vehiculului de investiții Plinius Investments Limited, înregistrat în Cipru.

Innova Capital și-a anunțat pe 29 februarie exitul din afacerea cu procesare de carduri Provus Group, unde a vândut 100% din acțiuni către investitorul strategic german Wirecard, care a anunțat că va plăti 32 mil. Euro pentru achiziție.

În 2007, Innova Capital a cumpărat compania de la Oresa Ventures în cadrul unei tranzacții de peste 35 mil. euro, fondul suedez marcând la acea vreme un profit estimat la 600% raportat la investiția inițială. Exitul Innova din La Fântâna este de așteptat să fie, de asemenea, unul profitabil.

În perioada 2007 – 2014, afacerea La Fântâna s-a extins. Firma are o cotă de piață estimată la 70% în România, respectiv 60% în Serbia, potrivit datelor făcute publice de către Innova Capital.

În 2014, La Fântâna a preluat Blue Coffee Services, o afacere de 10 mil. euro pe an, de la Aquila Group, iar în 2015 liderul pieței de distribuție a apei în sistem watercooler a fuzionat prin absorbție cu compania de pe piața automatelor de cafea, distribuitor local al Lavazza.

Anul trecut, Innova Capital a căutat să listeze pe bursa de la București acțiunile La Fântâna, însă volatilitatea piețelor financiare a făcut ca mandatul dat casei poloneze de brokeraj Ipopema Securities pentru o astfel de operațiune să nu mai fie concretizat, iar listarea a picat.

La Fântâna are de rambursat către banca austriacă Erste un împrumut în valoare de 37,5 mil. euro la care se adaugă o sumă suplimentară de 18,75 mil. euro ce reprezintă ”o estimare de bună – credință a oricăror sume suplimentare datorate sau potențial datorate de societate și orice altă parte obligată părților garantate în baza documentelor de finanțare”, potrivit unui contract de ipotecă pe acțiunile La Fântâna instituit de bancă și garantat de acționarii firmei, Innova Capital și Cristian Amza.

Creditul Erste către La Fântâna este de așteptat să aibă impact în structura tranzacției dintre Innova Capital și Oresa Ventures, în condițiile în care prețul pentru achiziția pachetului de acțiuni va fi influențat de nivelul datoriilor companiei, cele două component formând împreună valoarea de întreprindere.

Bilanțurile La Fântâna SRL indică o creștere cu o treime a cifrei de afaceri în perioada 2009 – 2014 până la 24,3 mil. euro, obținerea unui profit net de 2 mil. euro anul trecut la un număr mediu de 543 angajați, mai mult cu 80 de oameni față de finele lui 2009.

La Fântâna a fost înființată în 2001, în urma unei investiții de 3 mil. euro.

După exitul din Provus și cel în curs din La Fântâna, Innova Capital va rămâne în portofoliul său local cu Energobit Cluj – Napoca, unde are raportată o deținere de 50,9% pentru fondurile sale Innova 4 și Innova 5 după achiziția din mai 2013, conform informațiilor postate pe propriul site.

Innova Capital, cu centrul la Varșovia, este un fond de investiții de talie regională, care investește în companii cu o valoare de piață cotată între 50 și 125 mil. euro. De regulă, stă în medie șase ani ca investitor într-o companie. A administrat fonduri cu o capitalizare totală de 900 mil. euro, din care ultimul a strâns de la investitori 388 mil. euro.

De cealaltă parte, Oresa Ventures este unul dintre pionierii pieței locale de private equity.

Investițiile sale de capital se situează, de regulă, în marja de 5 – 15 mil. euro per tranzacție.

Ultima sa achiziție este pachetul de 49% din firma IT Romanian Business Consult, unde a intrat în toamna anului trecut printr-o achiziție de circa 10 mil. euro.

Însă, Oresa are precedent și la achiziții locale al căror prag depășește 30 mil. euro, cum est cazul achiziției producătorului de materiale de construcții Somaco, preluat în cadrul unei tranzacții de 32,5 mil. euro.

Oresa a arătat astfel că poate accesa şi tranzacţii la scară mai mare. În spatele său stă ca acționar Celox SA din Suedia.

Durata de viață a unei investiții este, de regulă, între 4 și 6 ani, iar poziția pe care fondul o caută este fie de acționar majoritar, fie de acționar principal sau chiar de deținător a unei participații minoritare semnificative, de minim 20%. Principalele sectoare vizate de Oresa Ventures pentru investiții sunt materiale de construcții, servicii medicale, bunuri de larg consum, precum și alte segmente de afaceri.

În portofoliul său local se află în acest moment brokerul de credite Kiwi Finance pe piața serviciilor financiare (din 2007 în portofoliu), RTC Proffice Experience (preluat în 2011), Somaco în sectorul de materiale de construcții (din 2008 în portofoliu), Fabryo (prima investiție în 2006). La acestea se adaugă și companii achiziționate recent precum Europrefabricate sau Atlas Paints, divizia de lacuri și vopseluri a grupului elen Atlas Corporation.

Avocații bpv Grigorescu Ștefănică au lucrat pentru Joyson Electronics la achiziția internațională de 920 mil. Dolari a KeySafety Systems. Impactul local al tranzacției vizează operațiuni la Arad și Hunedoara

Avocații bpv Grigorescu Ștefănică au consiliat compania chineză de electronice Ningbo Joyson Electronic Corporation la achiziția evaluată la 920 mil. Dolari a KeySafety Systems, ce are operațiuni și în România.

Joyson Electronics, unul dintre cei mai importanți furnizori de componente pentru industria auto din lume, a semnat contractul de achiziție a producătorului american de sisteme de securitate pentru industria auto KeySafety Systems. Americanii derulează activități în 32 de locații din întreaga lume, printre care se numără și cele de la Arad și Hunedoara.

În România, Joyson Electronics a fost asistat de echipa de avocați condusă de Anca Albulescu, Partener bpv Grigorescu Ștefănică, din care au făcut parte Nicolae Ursu (Avocat senior coordonator), Cristina Randjak (Avocat senior coordonator) și Sonia Vigdorovits (Avocat colaborator).

Avocații au realizat raportul de due diligence (analiză) privind toate aspectele de drept corporativ, drept comercial, drept imobiliar și dreptul muncii și au oferit consiliere cu privire la diverse aspecte ale tranzacției, alături de firma internațională de avocați Gibson Dunn.

În tranzacție, au lucrat mai multe firme de avocatură.

Key Safety Systems este co-deținut de fondul de investiții FountainVest Partners cu sediul în Hong-Kong, care a fost consiliată de Simpson Thacher Bartlett (internațional) și de Allbright Law Offices (în China).

Pentru Joyson au lucrat Gibson Dunn, bpv Grigorescu Ștefănică, respectiv firmele chinezești Grandall Law Firm pentru componenta de fuziuni și achiziții, respectiv Han Kun Law în ceea ce privește dreptul concurenței.

Tranzacția este condiționată de obținerea aprobărilor necesare conform legislației în vigoare și de îndeplinirea altor condiții uzuale de încheiere. Finalizarea achiziției este așteptată până la finele primului semestru. Se preconizează că în urma acestei tranzacții va rezulta o companie cu vânzări anuale de 3 mld. dolari și aproximativ 20.000 de angajați.

Este a doua tranzacție în care bpv Grigorescu Ștefănică asigură serviciile juridice necesare pentru achizițiile Joyson Electronics în România. În 2014, firma de avocați a oferit asistență companiei chineze și filialei sale germane, Preh,în procesul de achiziție a companiei Quin, un producător german de elemente ornamentale pentru interiorul autovehiculelor, prezent în România prin fabrica din Brașov, în care lucrează peste 1500 de angajați.

Joyson Electronics este o companie multinațională listată la bursa din Shanghai.

Bpv Grigorescu Ștefănică este o firmă de avocatură înființată în urmă cu 10 ani, care numără 22 de avocați înscriși în listele baroului din București.

Firma este condusă de către avocatul Cătălin Grigorescu, Managing Partner, fostul șef al liniei de consultanță juridică din biroul local al firmei germane de consultanță Haarman Hemmelrath, dizolvate în 2006, din echipa căreia au făcut parte nume precum Gabriel Biriș, secretar de stat în Ministerul de Finanțe și fondator al casei de avocatură Biriș Goran, Bogdan Ion, country manager al EY România, respectiv Gabriel Sincu, director executiv în cadrul departamentului Taxe din EY România.

Bpv Grigorescu Ștefănică numără în total cinci parteneri, printre aceștia aflându-se și Daniel Ștefănică, respectiv Anca Grigorescu. Clientela sa este formată din firme internaționale, printre care investitori germani, americani sau asiatici.

rtpr_tranzactii_finantare main

O echipă de avocați RTPR Allen & Overy, condusă de partenerul Victor Pădurari, a asistat sindicatul celor 4 bănci care au finanțat MedLife cu 56 mil. euro

Avocații RTPR Allen & Overy au asistat un sindicat de bănci coordonat de BCR, din care fac parte BRD-Groupe Société Générale, ING Bank şi Raiffeisen Bank, în cadrul tranzacției de finanțare cu până la 56 mil. euro a Med Life şi a altor entităţi din grupul condus de familia Marcu.

Echipa RTPR Allen & Overy pentru această tranzacție a fost formată din Victor Pădurari, (Partener), Andreea Burtoiu, (Counsel), Poliana Naum (Senior Associate), Andreea-Ramona Chiriac (Associate) și Petru Ursache (Junior Associate).

Andreea Burtoiu, Counsel RTPR Allen & Overy. Sursă foto: RTPR Allen & Overy.

Andreea Burtoiu, Counsel RTPR Allen & Overy. Sursă foto: RTPR Allen & Overy.

„Având în vedere faptul că vorbim despre o finanțare a pieței serviciilor private medicale, iar Med Life va utiliza resursele implicate în dezvoltarea business-ului și consolidarea poziției pe piața românească, suntem încântați că am făcut și noi parte ca și consultanți juridici în această tranzacţie”, a spus Andreea Burtoiu.

Domeniile principale de activitate ale RTPR Allen & Overy cuprind finanţări, fuziuni şi achiziţii, pieţe de capital, insolvenţă şi restructurări, concurenţă, dreptul muncii, dreptul proprietăţii intelectuale, litigii şi arbitraj, consultanţă pentru sectoarele de afaceri, inclusiv energie, telecomunicaţii, finanţare, real estate şi industria farmaceutică.

RTPR Allen & Overy a oferit consultanţă în ultimul an în tranzacții locale de finanțare corporativă care totalizează în jurul a 700 mil. euro. Pe listă intră proiecte precum:

  • Asistență pentru BRD-Groupe Société Générale S.A și Komerční banka, a.s. în legătură cu o finanțare în valoare de aproximativ 65 mil. euro acordată Portland Romania Industrial One SRL, societate care operează unul dintre cele mai mari parcuri industriale și logistice din România, pentru refinanțarea unei datorii existente în contextul achiziției Bucharest West Industrial Park de către grupul ceh CTP

 

  • Asistență juridică pentru ING Bank N.V. în legătură cu anumite amendamente la pachetul de garanții referitoare la o facilitate de credit în valoare de 325 mil. euro acordată Euromedic Intermediate Group B.V.

 

  • Asistență juridică pentru A&D Pharma Group la refinanțarea facilităților de credit existente în valoare de aproximativ 127 mil. euro, finanțarea fiind acordată de un sindicat de bănci format din UniCredit Tiriac Bank S.A. și BRD – Groupe Société Générale S.A. și pachetul de garanții aferent

 

  • Asistență pentru un sindicat de bănci condus de RBC Capital Markets în legătură cu finanțarea achiziției unui lanț hotelier deținut de K + K Hotels GmbH

 

  • Asistență pentru sindicatul de bănci format din Banca Comercială Română S.A., în calitate de coordonator, ING Bank N.V. Amsterdam – Sucursala București, Raiffeisen Bank S.A. și UniCredit Țiriac Bank S.A. în legătură cu o facilitate de credit în valoare de 360 mil. dolari acordat KMG International N.V. (fosta The Rompetrol Group N.V.) pentru refinanțarea unor datorii existente și pentru acoperirea nevoilor curente

 

  • Asistență pentru Banca Comercială Română și UniCredit Țiriac Bank în legătură cu finanțarea în valoare de 75 mil. euro acordată pentru modernizarea a două fabrici de amoniac deținute de Azomureș

 

Pe piața finanțărilor corporative, RTPR Allen & Overy se numără printre cele mai active firme de avocatură alături de Clifford Chance Badea, ambele având avantajul puternicelor rețele internaționale membre ale Magic Circle, grupul caselor de avocați de top din Londra.

RTPR a fost înfiinţată în anul 2004 şi activează în asociere cu firma londoneză Allen & Overy din 2008. RTPR Allen & Overy are o echipă de 42 de avocaţi, din care 5 parteneri alături de care se află și profesorul Lucian Mihai în calitate de Of counsel.
La nivelul pieței avocaturii de afaceri, RTPR Allen & Overy face parte din dinamicul eșalon al firmelor cu echipe de 40 – 50 de avocați, alături de jucători precum Clifford Chance Badea, DLA Piper Dinu, Schoenherr, Reff & Asociații sau CMS Cameron McKenna.
Matei Florea lucrează din 1999 la Schoenherr. Sursă foto: Schoenherr.

Avocatul care a lucrat cu Volksbank la tranzacția de exit din România și asistă BCR la vânzările de portofolii neperformante, promovat ca partener – acționar în rețeaua firmei austriece de avocatură Schoenherr

Firma austriacă de talie regională Schoenherr l-a promovat de la 1 februarie pe poziția de partener – acționar (equity partner) pe Matei Florea, șeful practicii de Finanțe & Bănci din cadrul biroului de la București.

Matei Florea a lucrat cu Volksbank la vânzarea băncii din România către Banca Transilvania, precum și la seria de tranzacții prin care BCR a vândut mai multe portofolii neperformante către Deutsche Bank și APS.

“Cu promovarea lui Matei Florea, încă un practician de top intră în rândul partenerilor – acționari. Matei este unul dintre cei mai respectați avocați specializați în finanțe și bănci din România și are o experiență vastă în consultanța acordată companiilor și instituțiilor financiare locale și naționale”, a declarat Cristoph Lindinger, Managing Partner al firmei austriece de avocatură Schoenherr.

Poziția de partener – acționar înseamnă că va avea o cotă alocată din profitul obținut de către firma – mamă, în acest caz Schoenherr (Austria), corespunzătoare participației primite. Până acum, Sebastian Guțiu, Managing Partner al biroului Schoenherr din București, era singurul partener – acționar din echipa locală, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Biroul Schoenherr din București are, la ora actual, o echipă formată din peste 50 de avocați, din care 13 parteneri.

Matei Florea lucrează pentru Schoenherr din 1999, iar din 2003 este membru al Baroului București. Din ianuarie 2007, a devenit partener în cadrul biroului din București.

În perioada martie 2008 – februarie 2009, a lucrat ca visiting lawyer în cadrul firmei britanice Slaughter and May, fiind implicat în această perioadă în proiecte derulate în Marea Britanie, Luxemburg, Spania și Portugalia. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității București în 2002 și are o diplomă în drept a Universității Panthéon-Sorbonne din Paris.

Limbile sale de lucru sunt româna, engleza, germana și franceza.

Firma vieneză de avocatură a intrat pe piața românească în 1996, odată cu primul val de investitori strategici austrieci care făceau aici primele lor achiziții locale, printre ei și producătorul de bere Brau Union.

Pe lista recentă de tranzacții, Schoenherr are la activ asistența acordată vânzătorului în cadrul vânzării liderului pieței de lactate Albalact către francezii de la Lactalis, asistența acordată BCR la vânzarea celui mai mare pachet de credite neperformante tranzacționat până acum pe piața locală cu o valoare nominală de 1,2 mld. Euro – tranzacția Tokyo (la care a participat și Matei Florea), consultanța juridică pentru grupul german Rewe la vânzarea Billa România către francezii de la Carrefour sau asistență pentru banca austriacă Volksbank la tranzacția de exit din România.

Pe piața avocaturii de afaceri, Schoenherr s-a poziționat ca unul dintre cei mai activi jucători din eșalonul al doilea după numărul de avocați, palier pe care se situează mai multe firme internaționale cu echipe locale de 40 – 50 de avocați.

Fondul de investiții Catalyst România și investitorul Radu Georgescu preiau cu un milion de euro 32% din afacerea Intelligent IT din Sibiu, liderul pieței de facturare

Catalyst România, singurul fond de investiții dedicat exclusiv României, investește 0,83 mil. Euro în afacerea Intelligent IT din Sibiu, liderul pieței locale de facturare, unde preia o participație de 24,9%, conform deciziei acționarilor companiei din 19 februarie.

De asemenea, în acționariatul firmei IT intră și investitorul Radu Georgescu, prin intermediul vehiculului de investiții cipriot Concentric Limited, care investește 0,23 mil. Euro în afacere și va prelua un pachet de 6,94% din firmă.

Atât Catalyst România, cât și Radu Georgescu sunt investitori care caută afaceri din domeniul IT și tehnologie, cu nevoie de capital de dezvoltare și cu potențial de creștere rapidă, ceea ce oferă perspectiva unui exit ce ar putea răsplăti cu un multiplu confortabil fondurile investite.

Tranzacția se derulează prin intermediul unei majorări de capital prin care cei doi investitori vin cu aport de capital în valoare de 823 euro, respectiv 228,9 euro, diferența reprezentând prime de emisiune.

În urma derulării investiției totale de 1,06 mil. Euro de către cei doi noi acționari, pachetul de aproape 68% este împărțit astfel de către Radu Călin Hasan (23,96%), Ioana Hasan (23,14%), Mircea Căpățînă (17,56%) și Lucia Todea (3,4%).

De asemenea, ca efect al tranzacției, Marius Ghenea, director de investiții al 3TS Catalyst România, preia un loc în Consiliul de administrație al Intelligent IT Sibiu.

Intelligent IT este o firmă înființată în 2006 cu obiect de activitate în domeniul dezvoltării web și a soluțiilor IT. În 2014, firma a înregistrat o cifră de afaceri de 1,78 mil. Lei și o pierdere de 0,087 mil. Lei la un număr de 13 angajați.

Lansat în 2007 de către Ioana Hasan, Radu Hasan și Mircea Căpățână, Smart Bill este cel mai utilizat program de facturare și gestiune contabilă din România. În prezent, serviciul este folosit de peste 33.000 de clienți ce emit un milion de facturi lunar, facturând prin intermediul acestuia peste 2 mld. euro anual.

Pe lista tranzacțiilor Catalyst România se află până acum investițiile derulate la Avocatnet, Simartis Telecom, elefant.ro, Green Horse Games, 123ContactForm și Vectorwatch.

Investițiile de capital ale Catalyst într-o companie vizează un nivel cuprins între 0,5 și 2 mil. Euro, însă ultimele tranzacții indică faptul că investitorul și-a calibrat achizițiile de participații minoritare în jurul a unui milion de euro per tranzacție.

Catalyst România este primul fond de private equity dedicat României, finanţat în principal de către Fondul European de Investiţii (FEI) prin iniţiativa JEREMIE, ca parte a Programului Operațional Sectorial “Creșterea Competitivității Economice” 2007-2013, co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

Principalii investitori în fondul de investiții Catalyst România sunt Fondul European de Investiții (care face parte din grupul Băncii Europene de Investiții), administratorul de fonduri de investiții BT Asset Management (parte a grupului financiar Banca Transilvania), administratorul de fonduri de investiții 3TS Capital Partners, precum şi alţi investitori privaţi. FEI a pus 10 mil. euro în capitalul fondului de investiții Catalyst România.

anaimepmain

Reacția concernului japonez la informațiile privind negocierile pentru achiziția Ana Imep: Nidec se uită constant la oportunități pentru a ne extinde afacerea prin achiziții în Japonia și în străinătate. Nu vom comenta cazuri specifice

Concernul japonez Nidec confirmă că este angajată într-o campanie de achiziții pe piețele externe, fără a nominaliza însă producătorul de motoare electrice deținut de omul de afaceri George Copos.

„Nidec se uită constant la oportunități pentru a-și extinde afacerile prin achiziții atât în Japonia, cât și în străinătate. Din păcate, totuși, nu putem comenta asupra unor cazuri specifice”, a transmis printr-un răspuns pe email jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO Shiro Ikushima, directorul departamentului de relații publice, publicitate și relația cu investitorii din cadrul Nidec.

Nidec este în negocieri avansate pentru achiziția producătorului de motoare electrice Ana Imep de la omul de afaceri George Copos, potrivit informațiilor publicate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 2 martie.

Copos deține prin intermediul vehicului cipriot de investiții Megapearl un pachet de 92% din Ana Imep.

Tranzacția de vânzare a afacerii Ana Imep este estimată de către surse din piața de fuziuni și achiziții în jurul valorii de 10 mil. Euro.

Compania, parte a grupului Ana Holding, caută să-și revină după căderea puternică a afacerilor din ultimul deceniu, pe fondul crizei economice.

Ana Imep produce motoare electrice pentru electrocasnice și industria auto, compania livrând aproape integral producția sa la export către piața intracomunitară, precum și către alte țări europene din afara Uniunii Europene.

În perioada 2005-2014, afacerile Ana Imep s-au micșorat de peste 4 ori de la un nivel de peste 51 mil. Euro până la 12,3 mil. Euro, iar profitul s-a redus de 5 ori în același interval până la 0,36 mil. Euro. De asemenea, personalul s-a redus de la 1.062 de angajați la 31 decembrie 2007 până la 261 de oameni la finele lui 2014 în cadrul măsurilor luate de management pentru a menține compania pe linia de plutire.

Nidec Motor Corporation are o valoare de piață echivalentă cu 19,5 mld. Euro pe bursa de la Tokyo, respectiv de 20,3 mld. Dolari pe bursa de la New York, și este prezentă discret în România din 2013 prin intermediul companiei Nidec ASI Ro, cu birouri la București și cu hale de producție la Crevedia, în județul Dâmbovița. Nidec Asi Ro SRL, subisdiara locală a japonezilor preluată indirect odată cu achiziția Ansaldo Sistemi Industriali din Italia, a raportat pentru 2014 un profit net de 0,48 mil. euro la o cifră de afaceri de 2,52 mil. euro, adică o marjă netă de aproape 20%, la un personal mediu format din 83 de angajați.

Nidec Corporation a raportat pentru 2014 vânzări de 1.028 mld. Yeni (8,337 mld. Euro) și un profit net de 76,216 mld. Yeni (617 mil. Euro). La 30 septembrie 2015, investitorii instituționali străini dețineau 37,94% din acțiunile Nidec.

Cei mai mari acționari ai companiei japoneze sunt miliardarul Shigenobu Nagamori, fondatorul Nidec, care deține direct un pachet de 8,63%, urmat de alți acționari instituționali niponi, printre care The Bank of Kyoto cu 4,15%, S.N. Kosan cu 3,73%, The Bank of Tokyo – Mitsubishi UFJ 2,49%, Nippon Life Insurance cu 2,2% sau Meiji Yasuda Life Insurance cu 2,14%. Shigenobu Nagamori, fondator, președinte și director general al companiei, deține o avere estimată de către revista americană Forbes la 2,2 mld. Dolari, iar participația sa depășește 12% din Nidec, pe care vrea să o ducă la vânzări de 18 mld. Dolari în următorii cinci ani.

În România, în acest moment, capitalul nipon are o pondere mică, situându-se pe locul 24 în ceea ce privește valoarea capitalului social subscris în societățile locale cu participare străină. Astfel, Japonia este activă aici prin intermediul a 283 de companii locale, care cumulează capital social subscris în valoare totală de 175,39 mil. Euro, conform datelor centralizate până la 31 ianuarie la Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Printre cei mai cunoscuți investitori niponi pe piața locală sunt Japan Tobacco International (JTI) din industria tutunului, Sumitomo, Takata Petri, Yazaki (industria de componente auto), respectiv Koyo (rulmenți).

anaimepmain

Copos negociază vânzarea producătorului de motoare electrice Ana Imep către liderul global în domeniu. Japonezii de la Nidec Motor Corporation, companie cu o valoare de piață de circa 20 mld. euro, au intrat indirect pe piața din România în 2013 printr-o achiziție la nivel internațional

Gigantul japonez Nidec Motor Corporation, lider global în producția de motoare electrice, negociază achiziția afacerii Ana Imep, deținute de către familia omului de afaceri George Copos, prin intermediul vehiculului de investiții cipriot Megapearl Limited, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Tranzacția de vânzare a afacerii Ana Imep este estimată de către surse din piața de fuziuni și achiziții în jurul valorii de 10 mil. Euro, în condițiile în care compania face eforturi de redresare după declinul puternic pe care l-a înregistrat în ultimul deceniu pe fondul crizei economice.

Reprezentanții Ana Imep și ai concernului japonez Nidec nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect până la momentul publicării acestui articol.

În perioada 2005-2014, afacerile Ana Imep s-au micșorat de peste 4 ori de la un nivel de peste 51 mil. Euro până la 12,3 mil. Euro, iar profitul s-a redus de 5 ori în același interval până la 0,36 mil. Euro. De asemenea, personalul s-a redus de la 1.062 de angajați la 31 decembrie 2007 până la 261 de oameni la finele lui 2014 în cadrul măsurilor luate de management pentru a menține compania pe linia de plutire.

La nivelul echipei de conducere a Ana Imep, în lipsa lui Copos care executa o condamnare, au fost instalați ginerele său, americanul de origine columbiană Diego Prada, în poziția de președinte director general, iar în 2014 a fost adus italianul Roberto Appiana ca director de vânzări și marketing. Roberto Appiana are o carieră de 20 de ani în industrie și înainte de a veni la Ana Imep a lucrat până în 2013 ca director de vânzări chiar în cadrul Nidec, în condițiile în care a fost la Electrolux Sole Motors și apoi ACC SpA, companii italiene ajunse în 2010 sub controlul japonezilor.

Nidec Motor Corporation are o valoare de piață echivalentă cu 19,5 mld. Euro pe bursa de la Tokyo, respectiv de 20,3 mld. Dolari pe bursa de la New York, și este prezentă discret în România din 2013 prin intermediul companiei Nidec ASI Ro, cu birouri la București și cu hale de producție la Crevedia, în județul Dâmbovița. Nidec Asi Ro SRL, subisdiara locală a japonezilor preluată indirect odată cu achiziția Ansaldo Sistemi Industriali din Italia, a raportat pentru 2014 un profit net de 0,48 mil. euro la o cifră de afaceri de 2,52 mil. euro, adică o marjă netă de aproape 20%, la un personal mediu format din 83 de angajați.

Grupul japonez este într-o campanie de expansiune la nivel global, bazată pe fuziuni și achiziții în piețele în care nu are încă o prezență robustă. Ținta sa este de a deveni nr.1 în lume în toată gama de producție de motoare electrice și industriale de la cele de putere mică până la cele cu capacitate mare, iar strategia Nidec pentru a atinge acest obiectiv este de a-și dezvolta baze majore de producție, cercetare – dezvoltare și vânzări în piețele – cheie pe care le vizează.

Nidec Corporation a raportat pentru 2014 vânzări de 1.028 mld. Yeni (8,337 mld. Euro) și un profit net de 76,216 mld. Yeni (617 mil. Euro). La 30 septembrie 2015, investitorii instituționali străini dețineau 37,94% din acțiunile Nidec.

Cei mai mari acționari ai companiei japoneze sunt miliardarul Shigenobu Nagamori, fondatorul Nidec, care deține direct un pachet de 8,63%, urmat de alți acționari instituționali niponi, printre care The Bank of Kyoto cu 4,15%, S.N. Kosan cu 3,73%, The Bank of Tokyo – Mitsubishi UFJ 2,49%, Nippon Life Insurance cu 2,2% sau Meiji Yasuda Life Insurance cu 2,14%. Shigenobu Nagamori, fondator, președinte și director general al companiei, deține o avere estimată de către revista americană Forbes la 2,2 mld. Dolari, iar participația sa depășește 12% din Nidec, pe care vrea să o ducă la vânzări de 18 mld. Dolari în următorii cinci ani.

Firma japoneză a fost înființată în 1973 și a ajuns în patru decenii la o talie globală ca urmare a politicii de creștere organică accelerată și de achiziții care a cuprins SUA, Canada, Thailanda, Franța, Italia, China, Coreea de Sud, Germania și Indonezia.

Ana Imep a fost înființată în 1967 sub numele Întreprinderea de Motoare Electrice Pitești, fiind o întreprindere deținută de statul român, iar din 1975 au fost trimise la export o serie de motoare electrice către Europa de Vest. În 1996, fabrica de la Pitești, cu un personal de circa 3.000 de angajați, a ajuns în mâna omului de afaceri George Copos.

Ana Imep produce motoare electrice pentru electrocasnice și industria auto și face parte din Ana Holding, grupul de firme controlat de către familia lui George Copos. Afacerea Ana Imep, care își revendică statutul de unul dintre cei mai mari producători de profil din piața europeană, acum caută să se salveze.

Proprietarul afacerii Ana Imep, omul de afaceri George Copos, fost vicepremier în perioada 2004 – 2006 și ex-finanțator al clubului de fotbal Rapid București, a fost condamnat în martie 2014 la patru ani de închisoare în așa-numitul dosar penal al transferurilor de jucători din fotbal. În acest context, Copos a delegat conducerea afacerilor sale din grupul Ana Holding, care cuprinde Ana Imep (industrie), Ana Pan (panificație), Ana Hotels (șapte hoteluri în București, Eforie Sud și Poiana Brașov) precum și afaceri imobiliare, către fiica sa, Alexandra, ginerele său, americanul de origine columbiană Diego Prada, precum și o serie de apropiați.

Astfel, la Ana Imep a fost numit președinte chiar Diego Prada, care s-a retras din poziția ocupată pe 5 noiembrie 2015, în contextul în care Copos a fost eliberat din închisoare încă din aprilie 2015. Copos este pus sub acuzare de procurori și într-un alt dosar, numit Loteria II, unde acuzațiile care îl vizează se referă la manipularea pieței de capital, spălare de bani, fals în înscrisuri și folosirea de informații privilegiate pentru dobândirea pe cont propriu sau pe contul unei terțe persoane a unor avantaje financiare ilegale.

În acest dosar, Copos este acuzat, printre altele, că a împrumutat în aprilie 2004 circa 2,35 mil. Lei de la Grivco, grupul de firme controlat de Dan Voiculescu, iar apoi a finanțat achiziția de acțiuni Ana Imep de către Grivco pe piața bursieră Rasdaq pentru ca George Copos să poată delista în final compania după atingerea participației minime de 90% din Ana Imep, pragul prevăzut de lege pentru derularea unei astfel de operațiuni.

După delistarea de pe bursă, profitul Ana Imep a atins o singură dată un nivel excepțional, în 2011, când valoarea câștigului net a ajuns la 11 mil. euro, mai mult de jumătate din cifra de afaceri de atunci.

În ultimii ani, Ana Imep a fuzionat prin absorbție cu societatea de transport Ana Trans International, iar în 2013 cu Ana Production & Investments.

În decembrie 2015, acționarii Ana Imep au stabilit acordarea de dividende de circa 22 mil. Lei (circa 4,8 mil. Euro), decizie care poate fi citită într-un context mai larg alături de tranzacția de vânzare a companiei. Copos deține prin intermediul vehicului cipriot de investiții Megapearl un pachet de 92% din Ana Imep.

Printre băncile cu care Ana Imep a lucrat de-a lungul timpului pentru a-și acoperi nevoile de finanțare se află BRD, de la care a luat în 2008 un credit de 31 mil. Euro, respectiv ING de la care a contractat un credit de 7,3 mil. Euro. Ambele erau linii de lucru pentru schimb valutar, în condițiile în care compania are costuri de producție în lei, dar încasează valută din export,unde merge circa 97% din producție, către piețele din Uniunea Europeană și din regiune.

Familia lui  Copos mai are în portofoliu Ana Hotels,cu hotelurile de cinci stele Athenee Palace Hilton și Crowne Plaza din București, trei hoteluri la Poiana Brașov sau hotelul Europa din Eforie Nord, AnaPan în sectorul de panificație, la care se adaugă și alte afaceri ale Ana Holding.

farmatop3crediteinfogrmain

Trei jucători din sectorul medical privat au împrumutat 258 mil. euro în ultimele șapte luni. Bancherii preferă să-și împartă frățește expunerile pe companii. BCR, BRD, ING și Raiffeisen dau fiecare câte 14 mil. euro în cadrul unui credit sindicalizat pentru a susține campania MedLife de achiziții

MedLife, cea mai mare companie locală de servicii medicale private, a anunțat astăzi semnarea unui credit de 56 mil. euro cu un sindicat bancar format din BCR, BRD, ING Bank și Raiffeisen. Din acești bani, 20 mil. euro vor fi alocate exclusiv proiectelor de achiziţii, cărora compania le va mai pune la dispoziție încă minimum alte 5 mil. euro din fonduri proprii.

Tranzacția poate fi văzută ca o accelerare a ritmului de expansiune al MedLife, în contextul în care crește presiunea din partea fondului de investiții Mid Europa Partners, care a cumpărat în august nr.2 din piața de profil, Regina Maria, și are planuri de a atinge o poziție de lider până la momentul de exit, previzibil într-un interval de până la 5 – 6 ani.

Cinci bănci locale mari, pe lângă cele patru deja menționate alăturându-se și UniCredit, au împrumutat 258 mil. euro în perioada august 2015 – martie 2016 în cadrul a trei tranzacții de finanțare corporativă către jucători din sectorul medical privat – A&D Pharma, Regina Maria și, acum, MedLife, conform datelor făcute publice. Această expunere în creștere rapidă indică încrederea bancherilor în potențialul de dezvoltare al pieței medicale private, care își face astfel loc pe o listă restrânsă de sectoare alături de imobiliare și piața de energie. Mișcările de consolidare derulate la vârful pieței medicale de servicii private alimentează acest val de finanțări corporative, care adresează fie strategii de creștere ale operatorilor, fie refinanțări la dobânzi mai mici a unor împrumuturi la care se apropie scadența.

„În acest moment, ne aflăm în competiție pentru toate companiile medicale din sectorul privat românesc şi nu numai, iar cu unele dintre acestea suntem deja în discuţii avansate. Nu excludem nici posibilitatea unor noi finanţări/alianţe pentru achiziţii de anvergură, aceste direcţii fiind parte a strategiei de business prin care vizăm să ne consolidăm poziţia de lider şi să ne distanţăm semnificativ de locurile doi și trei de pe piaţă” a declarat Mihai Marcu, Preşedinte Consiliului de Administrație al MedLife, citat de Economica.net.

Din 2010 până în prezent MedLife a derulat nouă tranzacţii de preluare a unui operator local, şase dintre acestea fiind anunţate în ultimele 12 luni, precizează sursa citată.

Strategia MedLife vizează,pe lângă achiziții, și investiții în deschiderea de noi unități medicale, precum și în modernizarea celor deja existente, afirmă reprezentanții companiei, conform Economica.net.

Până acum, băncile implicate în finanțarea companiilor medicale private și-au împărțit în mod egal expunerile în creditele acordate A&D Pharma, respectiv către Centrul Medical Unirea SRL, firma care operează sub marca Regina Maria. Același principiu a fost aplicat și în cazul MedLife, susțin surse din piață, ceea ce înseamnă că BCR, BRD, ING și Raiffeisen au împrumutat fiecare câte 14 mil. Euro companiei controlate de familia Marcu.

Reprezentanții MedLife nu au dat detalii privind contribuția băncilor la credit sau alte condiții privind împrumutul până la momentul publicării acestui articol.

A&D Pharma a rostogolit un împrumut mai vechi și a contractat un credit de 127 mil. euro de la BRD și UniCredit, pe 3 ani, la care fiecare bancă a contribuit cu 63,5 mil. euro. Împrumutul a fost anunțat pe 20 august 2015.

Pe 14 octombrie, fondul de investiții Mid Europa a încheiat acorduri de împrumut cu Erste, BRD și UniCredit, fiecare în valoare de 25 mil. euro. Erste Group Bank AG are calitatea de agent de facilitate şi aranjor, Raiffeisen Bank SA şi UniCredit Bank Austria AG sunt aranjori, iar BCR acţionează ca agent de garanţie în cadrul tranzacţiei de finanţare.

Pe lângă facilitatea de 55 mil. Euro, destinată finanţării parţiale a achiziţiei pachetului de 100% din acţiunile reţelei Regina Maria, Mid Europa apelează la sprijinul băncilor pentru o facilitate de 5 mil. Euro destinată finanţării capitalului de lucru şi scopurilor corporative generale ale fondului de investiţii şi ale companiilor din grupul CMU, care operează pe piaţă sub marca Regina Maria.

La acestea se adaugă încă o facilitate CAPEX de 15 mil. Euro pentru finanţarea achiziţiilor şi cheltuielilor de capital ale Mid Europa şi ale companiilor din grupul CMU.

Strategia de creștere a MedLife în ultimii zece ani a fost finanțată masiv din fondurile atrase de la International Finance Corporation – divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, respectiv din partea fondului de investiții Value4Capital, ambii acționari minoritari în cadrul companiei, dar și prin credite contractate de la bănci.

Fondul de investiții Value4Capital (V4C), care deține o participație de 36% din MedLife, a demarat încă de anul trecut tranzacția de exit din companie, însă nu a finalizat până acum vânzarea pachetului, în ciuda interesului venit din partea mai multor fonduri de investiții printre care Enterprise Capital, Ardian, IK Capital, Warburg Pincus sau PineBridge, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, neconfirmate de către MedLife.

Un cuvânt important în tranșarea tranzacției de exit a V4C îl are acționarul majoritar, familia Marcu, ce deține 51% din companie.

IFC are o participație de 13% din MedLife.

După vânzarea Regina Maria către Mid Europa, poziția Sanador – afacerea familiei antreprenorului Florin Andronescu – devine cea mai râvnită în contextul luptei dintre MedLife și Regina Maria pentru poziția de lider al sectorului de servicii medicale private.

Wolf Theiss o avansează pe poziția de Counsel pe Claudia Chiper, coordonatorul echipei locale de drept financiar-bancar

Firma austriacă de avocatură Wolf Theiss Rechtsanwälte GmbH & Co KG a anunțat marți avansarea Claudiei Chiper pe poziția de Counsel, mișcare ce vine să confirme importanța practicii locale de finanțe și bănci pe care aceasta o coordonează.

Claudia Chiper are o experiență profesională de peste 10 ani și lucrează în cadrul biroului Wolf Theiss din București din 2008.

„Claudia Chiper este alături de Wolf Theiss București de peste 7 ani, iar promovarea sa în funcția de Counsel este o recunoaștere firească a meritelor sale în dezvoltarea departamentului nostru de drept financiar-bancar. O dovadă de profesionalism din partea sa este și modul în care a reușit să coordoneze cu succes aspectele legale-financiare în proiectele unor clienți naționali şi internaționali foarte importanți pe care îi avem „, afirmă Bryan Jardine, Managing Partner la Wolf Theiss Rechtsanwälte GmbH & Co KG.

wolftheisschiper

Claudia Chiper (foto) a asistat în tranzacții clienți precum Raiffeisen Bank International AG, BCR, Banca Europeana pentru Reconstructie și Dezvoltare, International Finance Corporation, Unicredit, Intesa Sanpaolo, Vestas și Lukerg.

Are experiență în legislație bancară și a piețelor de capital. Este membră a Baroului București și deține o diplomă acreditata de Universitatea Queen Mary din Londra.

De asemenea, Wolf Theiss România își extinde echipa de drept financiar-bancar prin recrutarea Iulianei Ungureanu ca avocat asociat. Aceasta are 16 ani de experiență în domeniul juridic, din care 12 ani în domeniul financiar.

„Recrutarea Iulianei în echipa de drept financiar-bancar din București este unul dintre pașii preconizați în strategia noastră de dezvoltare, care relevă pe de o parte nevoia de a răspunde exigențelor clienților noștri, dar și a creșterii volumului de lucru și a numărului de tranzacții în care echipa Wolf Theiss București este implicată”, a declarat Claudia Chiper, Counsel Wolf Theiss.

Birou local WolfTheiss a asistat la tranzacții de circa 1 mld. Euro în 2015, cele mai mari fiind achiziția pachetului de 45% din UniCredit Țiriac Bank de la Ion Țiriac de către grupul italian, respectiv achiziția de către lkea a portofoliului local de păduri al universității americane Harvard.

În România, Wolf Theiss și-a deschis biroul în 2005, iar echipa locală condusă de avocatul american Bryan Jardine numără aproximativ 30 de oameni.

Pe piața locală a avocaturii de afaceri, poziții de vârf ocupă firmele locale NNDKP, Țuca Zbârcea & Asociații, Mușat & Asociații, Popovici Nițu & Asociații, în condițiile în care firme internaționale precum Allen & Overy, DLA Piper, Schoenherr, Cameron McKenna, CliffordChance sau WolfTheiss mizează aici pe echipe locale puternice.

Adina Vizoli, Silviu Bădescu și Lucian Barbu sunt cei trei noi parteneri din echipa de consultanță fiscală a NNDKP

Firma de avocatură NNDKP ridică miza pe linia de afaceri dedicată taxării. Trei noi parteneri în echipa de consultanță fiscală în cadrul unei serii mai ample de avansări interne

Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, una dintre cele mai mari firme locale de avocatură, a anunţat luni numirea a trei parteneri în echipa de consultanță fiscală în contextul în care aceste servicii capătă tot mai multă pondere în cadrul portofoliului de clienți.

Adina Vizoli, Lucian Barbu și Silviu Bădescu au fost promovați în eșalonul de conducere, în contextul unei creșteri organice a firmei.

Adina Vizoli are o carieră de peste 12 ani în consultanță fiscală, fiind specializată în toate aspectele privind TVA, de la proiecte TVA realizate la aderarea României la UE, analize de impact pe probleme de TVA local și european, soluții de eficientizare fiscală, asistență în fața autorităților fiscale din România în proceduri administrative fiscale și inspecții fiscale. Adina Vizoli lucrează la NNDKP din august 2009, anterior făcând parte din echipele EY în perioada 2003 – 2006, respectiv PwC în perioada 2007 – 2009.

Lucian Barbu are, de asemenea, o experiență de peste 12 ani în domeniul asistenței clienților români și străini în proiecte de structurare fiscală a operațiunilor și întocmirea de proceduri, revizie fiscală, reorganizări de societăți sub forma fuziunilor și divizărilor, consiliere cu ocazia inspecțiilor fiscale și întocmirea contestațiilor.

Barbu a venit în rândurile NNDKP în octombrie 2008, după patru ani în care a lucrat pentru EY România.

Silviu Bădescu are o carieră de 14 ani în consultanță fiscală și contabilitate, fiind specializat în reorganizări de societăți, revizii fiscale și proiecte due diligence (analiză financiară), consultanță din perspectiva taxelor directe și indirecte, consiliere cu ocazia inspecțiilor fiscale. A asistat companii locale și internaționale. Lucrează la NNDKP din octombrie 2008, iar anterior a fost la TMF Group în perioada 2002 – 2006, iar următorii doi ani a făcut parte din echipa EY.

Seria de avansări interne este mai amplă și antrenează și celelalte eșaloane ale firmei. Mai multe firme de avocatură fac astfel de promovări la început de an, care vin să confirme, de regulă, creșterea aportului unor avocați în cadrul organizației, respectiv importanța anumitor arii de practică în ansamblul gamei de servicii oferite.

Seria de promovări de la NNDKP include și patru avansări pe pozițiile de asociați manageri.

Alți șapte avocați au ajuns în poziția de asociați seniori, iar trei dintre managerii echipei de consultanță fiscală ocupă noi poziții de senioritate în ierarhia acesteia, precizează reprezentanții casei de avocatură.

Astfel, NNDKP are acum o echipă de conducere formată din 24 de parteneri, din care 19 avocați și 5 consultanți fiscali. Firma mizează pe 110 avocați, cărora li se adaugă 15 specialiști în fiscalitate, 3 consilieri în proprietate intelectuală şi 85 de angajaţi în departamentele suport.

Pe piața avocaturii de afaceri, tot mai multe firme și-au dezvoltat în ultimii ani echipe specializate în consultanță fiscală pe măsură ce a crescut cererea pentru astfel de servicii din partea clientelei. Strategia firmelor de avocatură a vizat astfel internalizarea acestui nou segment de consultanță pentru a avea o nouă sursă de venituri de pe urma acestei tendințe, ceea ce le-a transformat în concurenți pentru firmele specializate, fie jucători independenți precum TaxHouse, fie jucători internaționali – categorie din care fac parte și firmele din Big Four precum PwC, Deloitte, EY și KPMG.