Arhiva lunii februarie 2016

poza provus si Innova Capital main

Fondul polonez de investiții Innova Capital a vândut afacerea procesării de carduri Provus către Wirecard. Tranzacția îl costă pe cumpărătorul german 32 mil. euro în numerar, ceea ce înseamnă plata unui multiplu de 8 ori valoarea EBITDA

Grupul german Wirecard a anunțat astăzi achiziția pachetului integral de acțiuni al Provus Group, deținut de către fondul polonez de investiții Innova Capital, în cadrul strategiei de expansiune a cumpărătorului pe piețele din Europa de Est.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră despre tranzacția de vânzare a procesatorului de carduri Provus pe 13 ianuarie 2016.

„Compensațiile datorate în cadrul realizării scopului acestei tranzacții sunt plăți în numerar în sumă de 32 mil. euro, fără alte plăți ulterioare”, afirmă reprezentanții Wirecard.

Pentru 2016, este așteptat un nivel al câștigurilor înregistrate înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 4 mil. euro, de unde rezultă că noul proprietar al grupului Provus și-a asumat plata unui preț ce reprezintă un multiplu de 8 aplicat EBITDA.

În plus, costuri de integrare estimate la 0,5 mil. euro vor apărea în acest an.

Echipa de conducere a grupului Provus rămâne pe poziții, a precizat cumpărătorul.

„Această achiziție va permite Wirecard să-și intensifice sistematic expansiunea în Europa de Est” afirmă Roland Toch, director general al Wirecard pentru Europa centrală și de est.

Miza tranzacției este potențialul de creștere al volumului de tranzacții cu cardul pe o piață de 20 de milioane de consumatori unde plățile în numerar au ponderea majoritară.

Potrivit datelor Wirecard, aproximativ 97% dintre plăți se fac în numerar acum.

Wirecard a raportat pentru 2014 un profit net de 108 mil. euro și EBITDA de 173 mil. euro la venituri de 601 mil. euro. Compania germană a fost înființată în 1999 și prin achiziții combinat cu creștere organică a ajuns la o acoperire în Europa, Orientul Mijlociu, Africa și Asia – Pacific.

Innova Capital are 100% din acțiunile Provus Service Provider, respectiv ale subsidiarei sale Romcard.

În 2013, sub bagheta Innova Capital, Provus și-a extins portofoliul prin preluarea Supercard Solutions & Services.

Grupul Provus are 114 angajați și are cel mai mare centru de procesare pe o piață în care activează jucători internaționali precum Austria Card, americanii de la First Data Corporation și cei de la Euronet. Pe piața procesării cardurilor și a tranzacțiilor cu cardurile activează atât băncile, cât și firme specializate care gestionează astfel de activități externalizate de către instituțiile de credit.

Mandatul de vânzare al Provus a aparținut norvegienilor de la Infima, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

„Suntem foarte fericiți că după cinci ani de dezvoltare intensivă a companiei și diversificarea afacerii, Provus va fi parte a unei firme mai mari, strategice. Colaborarea cu un partener puternic și recunoscut precum Wirecard este o garanție a implementării strategiei pe termen lung pentru întărirea poziției de lider în sectorul serviciilor financiare în România”, afirmă Krzysztof Kulig, Managing Partner al Innova Capital.

Innova Capital a semnat pe 5 iulie 2010 contractul de achiziție a 96% din acțiunile Provus Service Provider de la fondul de investiții Turkven în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută publică, estimate însă la câteva milioane de euro. Restul de 4% din acțiuni au rămas atunci în posesia oamenilor de afaceri turci Izzet Cem Yenigul și Yenigul Dilek. Achiziția a fost derulată de către fondul de investiții Innova 5 prin intermediul unui vehicul de investiții înregistrat în Luxemburg.

Pe 14 iulie 2010, Provus a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni al Romcard, fondată în 1994 și considerată un pionier al pieței locale de procesare a tranzacțiilor cu cardul, de la un grup de bănci format din BCR, BRD, Raiffeisen, UniCredit și Financiara SA, companie de intermediere financiară controlată de către BCR. Achiziția Provus de către Innova și tranzacția de preluare a Romcard semnată ulterior sunt interdependente, după cum notează Consiliul Concurenței în decizia de aprobare a celor două tranzacții.

Innova Capital are la activ exituri din companii de procesare de carduri din regiune, deținute acum de către First Data și Euronet, concurenții săi de acum pe piața românească.

Astfel, Innova a investit în 1996 și și-a vândut în 2004 în Ungaria pachetul său de 17% din afacerea aflată în portofoliul Euronet. O afacere foarte profitabilă a fost investiția de 20 mil. euro în pachetul de 36% din PolCard în Polonia în mai 2003, obținând la exitul său în august 2007 de 4,3 ori banii investiți în companie.

Innova Capital este un manager cu capital de risc, cu sediul la Varșovia. Innova Capital a fost fondată în 1994 și până acum a strâns 900 mil. euro pentru cinci fonduri de investiții în regiune.

În România, Innova Capital are în acest moment trei investiții în portofoliul său – Provus, La Fântâna – liderul pieței de îmbuteliere a apei, respectiv afacerea Energobit Cluj Napoca din energie. Din cele trei companii, în acest moment Innova Capital este angajată în două tranzacții de exit, La Fântâna și Provus.

Innova Capital poartă negocieri pentru vânzarea La Fântâna către fondul de investiții suedez Oresa Ventures, în condițiile în care în 2007 prelua chiar de la Oresa afacerea în cadrul unei tranzacții estimate la 35 mil. euro, potrivit informațiilor publicate în luna decembrie 2015 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Discuțiile cu Oresa pentru La Fântâna au loc după ce anul trecut au renunțat la listarea parțială a acțiunilor companiei pe bursa de la București.

Innova Capital activează în România încă din 1998, când a investit în compania de panotaj stradal Churchill Media, de unde și-a lichidat participația de 46% în 2003. În 1999, Innova a intrat în Mobilrom (actualul Orange România) și a ieșit în aprilie 2005 prin vânzarea pachetului său de 2,1% către actualul acționar majoritar al operatorului de telefonie mobilă, France Telecom.

Innova Capital, cu centrul la Varșovia, este un fond de investiții de talie regională, care investește în companii cu o valoare de piață cotată între 50 și 125 mil. euro. De regulă, stă în medie șase ani ca investitor într-o companie.

Statul român a împrumutat printr-o emisiune de obligațiuni locale 500 mil. euro pe cinci ani la o dobândă de 1,03% pe an. În mai puțin de o săptămână, statul a strâns 1,75 mld. euro de la investitorii locali și străini în obligațiuni românești

România a emis obligaţiuni denominate în euro pe piaţa internă, cu un volum de 500 de milioane de euro și maturitate de 5 ani, la cele mai scăzute randamente obţinute vreodată pentru aceste instrumente, au anunțat reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice.

Dobânzile la cupon se situează în jurul a 1%, mai exact la 1,03% pe an, în condițiile în care emisiunea a fost suprasubscrisă de peste 2 ori.

Emisiunea este destinată în principal refinanțării parțiale a obligațiunilor emise pe piața internă în euro, scadente în data de 26 februarie 2016, în contextul necesităților de finanțare a deficitului bugetar și de refinanțare a datoriei publice prin titluri de stat emise pe piața internă, anunțate la finalul anului 2015.

În același timp, ministerul a avut în vedere cererea specifică exprimată de investitorii locali pentru titlurile de stat în euro, susținută de creșterea volumului disponibilităților în valută, ca urmare a reducerii rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valuta de către Banca Națională a României.

Ținând cont de cererea mare pentru acest instrument, în contextul lichidității crescute în euro pe piața internă urmare rambursării unei emisiuni de obligațiuni pe piața internă de aproximativ 1,6 mld. euro pe 26 februarie, Ministerul Finanțelor Publice are în vedere redeschiderea acestei emisiuni și în martie.

Pe 19 februarie, statul român a mai atras printr-o emisiune de euroobligațiuni 1,25 mld. euro la randamente de 2,55% pe tranșa de titluri cu scadența la 10 ani, respectiv la o dobândă de 3,90% la tranșa de titluri scadente peste 20 de ani.

carpatica_grafic_actiune_bvb_ultimii_3_ani_25022016 main

Nextebank oferă 104,5 mil. lei pentru a prelua pe bursă pachetul de 45,2% din Carpatica pe care nu îl deține. Oferta băncii controlate de către unul dintre fondurile de investiții administrate de Axxess Capital este 0,105 lei pe acțiune, cu 5% peste valoarea nominală a unui titlu

Nextebank, instituție de credit cu o participație de 54% din Carpatica, a anunțat astăzi lansarea pe bursa de la București a unei oferte publice de preluare obligatorie pentru restul acțiunilor pe care nu le deține. De asemenea, acționarii Carpatica au fost convocați pentru o adunare generală la Sibiu pentru data de 2 aprilie, pe ordinea de zi fiind printre altele și numirea unui Consiliu de administrație care să reflecte schimbările recente din acționariat, precum și componența echipei de conducere a băncii.

Oferta de preț a Nextebank, bancă aflată în portofoliul unuia dintre fondurile de investiții administrate de către Axxess Capital, este de 0,105 lei pe acțiune, cu 5% peste valoarea nominală a unui titlu. De asemenea, față de cotația cu care a închis ședința bursieră de pe 24 februarie, prețul oferit acționarilor minoritari este tot cu 5% mai mare.

Dosarul ofertei publice de preluare obligatorie ce vizează un pachet de 45,21% din Carpatica, bancă aflată la jumătatea ierarhiei instituțiilor de credit după activele totale, a fost aprobat de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Cel mai important acționar minoritar este omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, cu un pachet de 18,46% din Carpatica, restul titlurilor fiind în posesia altor persoane fizice (17,7%), respectiv a unor acționari persoane juridice (8,98%).

Perioada de derulare a ofertei publice și procedurile de subscriere sunt cuprinse între 2 martie și 22 martie.

Pachetul vizat este format dintr-un număr de 995.804.624 acțiuni Carpatica, pentru care Nextebank este pregătit să plătească 104,5 mil. lei (23,38 mil. euro).

Societatea care va intermedia oferta este SSIF Intercapital Invest SA, condusă de către Răzvan Pașol.

Acționarii principali ai Intercapital Invest sunt investitori cunoscuți la nivel local. Astfel, Horia Manda și John Klipper, care conduc echipa de administrare a fondurilor de investiții Romanian-American Enterprise Fund și Balkan Accession Fund, deținând cumulat 59% din acțiunile Intercapital Invest. Eugen Voicu, fondatorul și președintele societății de administrare a investițiilor Certinvest, deține o participație de 23% , iar Marius Mușat, fondator și manager al grupului de firme OK, deține o participație de 5% în capitalul social al Intercapital Invest.

Nextebank a finalizat la data de 29 ianuarie achiziția unui pachet majoritar de peste 54,79% din acțiunile Carpatica, după ce anterior oferte de fuziune înaintate în 2014 și 2015 au fost respinse de acționarii băncii din Sibiu. Tranzacția Nextebank – Carpatica a avut un sprijin puternic din partea BNR.

Primul pas a fost achiziția unui pachet de 20% din acțiunile Carpatica de la grupul de acționari controlat de IIie Carabulea, iar al doilea pas este subcrierea tuturor acțiunilor rămase nesubscrise în cadrul procesului de majorare de capital inițiat în iunie 2015.

Noul acționar majoritar și-a anunțat intenția de a ajunge cu banca rezultată din fuziunea dintre Nextebank și Carpatica în doi ani în topul primelor zece bănci locale după active, potrivit declarațiilor făcute de către Horia Manda, șeful Axxess Capital, pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Acesta mai spunea că banca din Sibiu ar putea sta mai mult de cinci ani în portofoliul Axxess Capital, care totuși are profil de investitor financiar cu apetit de risc.

Nextebank SA este deținută începând cu 30 aprilie 2014 de către Emerging Europe Accesion Fund. EEAF este un fond de private equity care succede fondului de investiții Balkan Accession Fund și are majoritar investitori instituționali – BERD, EIF, DEC si BSTDB.

La nivelul pieței bancare, Nextebank avea la 31 decembrie 2014 o cotă de piață de 0,3% cu un activ net bilanțier de 1,039 mld. lei, în timp ce Carpatica deținea 0,9% cotă de piață cu un activ net bilanțier de 3,25 mld. lei, conform ultimului raport anual al băncii centrale.

netcity main

Direct One negociază achiziția afacerii Netcity Telecom de la grupul lui Tiberiu Urdăreanu, tranzacție estimată în jurul a 30 – 35 mil. euro. Mandatul de vânzare a rețelei metropolitane de fibră optică a Bucureștiului aparține consultanților KPMG

Direct One, compania controlată de frații Teofil și Simion Mureșan – patronii grupului Electrogrup din Cluj – Napoca, negociază achiziția afacerii Netcity Telecom, companie care face parte din grupul UTI fondat de omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Procesul de vânzare a Netcity Telecom a atras interesul mai multor investitori, printre care companiile de cablu RCS & RDS și UPC, respectiv fondul de investiții CEE Equity Partners. Mandatul de vânzare al Netcity Telecom aparține consultanților de la KPMG, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția de vânzare a pachetului integral de acțiuni al Netcity Telecom este estimată la aproximativ 30 – 35 mil. euro de către surse din piața de fuziuni și achiziții.

Reprezentanții UTI nu au dorit să facă niciun comentariu pe marginea procesului de vânzare al Netcity Telecom. De asemenea, reprezentanții DirectOne nu au putut fi contactați pentru comentarii până la momentul publicării acestui articol.

Contractul de concesiune în sistem de parteneriat public – privat dintre Primăria generală a Bucureștiului și grupul privat UTI a fost semnat pe 23 iunie 2006.

Pentru realizarea, operarea şi administrarea reţelei NetCity, compania UTI Systems a înfiinţat o companie de proiect dedicată, Netcity Telecom SA. Pe durata contractului, pentru dreptul de concesiune primit, Netcity Telecom s-a angajat să plătească Primăriei Municipiului Bucureşti, o redevenţă de 12% raportată la veniturile obţinute din serviciile de bază.

Reţeaua metropolitană de fibră optică este una dintre cele mai mari investiţii din Bucureşti, investiţia iniţială necesară realizării proiectului, suportată în întregime de UTI Systems SA, fiind estimată la peste 300 mil. Euro. Investiţia urmează să fie recuperată pe perioada concesiunii de 49 de ani din veniturile obţinute ca urmare a exploatării reţelei Netcity.

Raportul anual al Primăriei Generale a Bucureștiului din 2014 indică faptul că din proiectul Netcity au fost realizate etapa inițială, adică 16 km de canalizație, respectiv etapa I, care a adăugat încă 877 km de rețea. De asemenea, la cererea operatorilor de comunicații electronice, compania a mai executat încă 4,5 km de rețea, precizează sursa citată, de unde rezultă că la finele lui 2014 rețeaua operată de Netcity Telecom se apropia de 900 km.

În acest moment, contractul dintre Netcity Telecom și Primăria Bucureștiului mai are de bifat etapele a II -a și a III- a de extindere a rețelei de fibră optică.

Netcity Telecom a obținut în 2014 un profit net de 2,5 mil. euro la o cifră de afaceri de 9 mil. euro, ceea ce înseamnă că firma operează cu o marjă netă de aproximativ 28%.

Compania a fost înființată de grupul UTI, controlat de omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu. În grupul UTI, o participație minoritară deține fondul de investiții PineBridge.

Direct One este unul dintre jucătorii tineri de pe piața telecomunicațiilor. Compania condusă de către Marian Pantazescu operează a patra rețea de fibră optică din țară, de aproximativ 5.000 km. De asemenea, Direct One deține și prima rețea de distribuție de conținut din regiune, Seenow.

În 2014, Direct One a obținut câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 6,7 mil. euro la o cifră de afaceri de 10,6 mil. euro și un număr mediu de 45 de angajați.

Direct One este o afacere pornită în 2008 de către antreprenorul Marian Pantazescu, 47 ani, care are o experiență de peste 22 de ani în industria de telecomunicații și new media. Pantazescu a absolvit în 1993 Academia Tehnică Militară Secția Telecomunicații și a lucrat apoi pentru Ericsson și apoi Connex, operatorul de telefonie mobilă care astăzi activează sub numele de Vodafone România.

La începutul acestui an, Direct One a preluat în propriul său patrimoniu elementele de rețea de fibră optică ale Electrogrup Cluj – Napoca, companie controlată de frații Teofil și Simion Mureșan.

Ca urmare a transferului de active, capitalul social al Direct One se va majora cu 21.660 lei până la 31.717.160 lei.

După majorare, acțiunile Direct One sunt împărțite de către Teofil și Simion Mureșan, fiecare având o cotă de 32,195%, Marian Pantazescu cu 30,618%, respectiv Mihai Dobrescu cu 4,992%, conform proiectului de divizare parțială al societății clujene.

Printre elementele transferate se află și un contract încheiat în 2008 de către Electrogrup cu Vodafone.

Direct One are operațiuni și în zona de conținut prin intermediul platformei de televiziune și conținut online Seenow, care de la 1 februarie este operată de către Direct One News Media.

Acționariatul Direct One New Media este reprezentat de Direct One SA cu 3,846%, Teofil Ovidiu Mureșan cu 30,789%, Mihai Dobrescu cu 4,808%, Simion Adrian Mureșan cu 30,769%% și Marian Pantazescu cu 29,808%.

Telecomunicațiile sunt unul dintre sectoarele care atrag interesul atât al jucătorilor strategici dornici să-și completeze portofoliile de servicii, dar și de fondurile de investiții cu apetit de risc pentru că firmele de profil oferă marje stabile și potențial de dezvoltare.

Piața serviciilor de cablu și telecomunicații este dominată de jucători precum Orange, Vodafone, Telekom România, RCS & RDS și UPC.

PwC: Piața de fuziuni și achiziții din România a avut anul trecut o rată de creștere de 160% depășind pragul de 3 mld. euro. Domină tranzacțiile mici și medii, cele mai active sectoare fiind producția industrială și imobiliarele

Valoarea pieţei de fuziuni şi achiziţii din România a crescut cu 160% în 2015, depăşind nivelul de 3 mld. euro, potrivit unei analize a consultanților PwC România.

Creşterea puternică a pieţei locale a reflectat şi evoluţia la nivel internaţional, activitatea globală de fuziuni şi achiziţii depăşind în 2015 recordul istoric anterior, stabilit în 2007.

La nivel internaţional, în topul celor mai dinamice sectoare s-au aflat energia, sectorul medical și farmaceutic şi sectorul bunurilor de larg consum.

„Ultimii doi ani au fost foarte buni pentru activitatea de fuziuni şi achiziţii la nivel global, pe fondul menţinerii ratelor dobânzilor la niveluri extrem de scăzute. Se estimează că anul acesta economiile dezvoltate din grupul G7 vor înregistra cea mai ridicată rată de creştere a PIB de după 2010, iar acest lucru se va traduce fără îndoială şi la nivelul pieţei de fuziuni şi achiziţii. Și pentru că perioada „banilor ieftini”, dacă îi putem spune aşa, pare a se apropia de sfârşit, ne așteptăm ca investitorii să căute randamente tot mai ridicate, uitându-se din ce în ce mai mult către oportunităţile din pieţele emergente stabile – cum sunt economiile est-europene”, a declarat Radu Stoicoviciu, Liderul Departamentului de Tranzacţii și Consultanţă pentru Management, PwC România.

În România, în 2015, cele mai multe tranzacţii s-au realizat în sectorul producţiei industriale şi în cel imobiliar. Valoarea medie a unei tranzacţii a fost de 26 mil. euro, activitatea de fuziuni şi achiziţii continuând să fie dominată de tranzacţii mici şi medii.

“Optimismul pieței este în creștere, într-un context economic favorabil. Mă gândesc în special la prognozele de creştere ale PIB-ului României în 2016. De asemenea, anul 2016 a început promiţător, după ce au fost anunţate mai multe tranzacţii mari precum vânzarea Albalact, a Băncii Carpatica sau a McDonald’s România, astfel încât ne așteptăm ca tendința de creștere a pieței de fuziuni și achiziții să continue în 2016, cu tranzacții atât în sectoare care au fost active și în 2015, cum sunt sectorul bancar sau cel imobiliar, cât și în alte sectoare; ne așteptăm, de exemplu, la continuarea tendinței de consolidare a pieței serviciilor medicale, precum și la o creștere a numărului de tranzacții în domeniul agricol” a precizat Anda Rojanschi, Partener D&B David și Baias, coordonator al echipei de consultanță fiscală și juridică în tranzacții.

D&B David și Baias este firma de avocatură afiliată PwC în România, cu 35 de avocați specializați în furnizarea de asistență juridică în diverse domenii societăților și grupurilor de societăți.

PwC este unul dintre liderii pieţei de consultanţă în fuziuni şi achiziţii din România, având finalizate tranzacţii de peste 1,3 mld. euro în intervalul 2007-2015.

În ultimul an, PwC a fost implicată în mai multe dintre tranzacțiile semnificative din anul 2015, furnizând fie asistență la cumpărare, fie asistență la vânzare în tranzacțiile prin care CRH a achiziționat Lafarge Romania, tranzacția prin care Țiriac Holding a vândut acțiunile deținute în Unicredit Țiriac Bank, precum și în tranzacția prin care fondul de investiții Mid Europa a achiziționat Regina Maria de la fondul de investiții Advent.

De asemenea, PwC a fost consultantul principal în tranzacţiile de vânzare a mai multor active ale grupului media CME în România și a asistat Transavia pentru realizarea unei achiziții care i-a permis consolidarea poziției de piață. De asemenea, firma din Big Four a asistat acționarii North Star Shipping pe parcursul vânzării către gigantul american ADM.

Din Big Four fac parte cele mai mari firme la nivel global din sectorul serviciilor de consultanță și audit – Deloitte, PwC, EY și KPMG.

npl_bcr_deal_12_mld_euro_tabel_tranzactie_19012016 main

Tranzacția Tokyo de vânzare a portofoliului corporate de 1,2 mld. euro al BCR, în faza de analiză a Consiliului Concurenței. Deutsche Bank, APS și IFC ar putea finaliza în luna martie achiziția celui mai mare pachet local de active neperformante

Tranzacția Tokyo, cea mai mare din scurta istorie a tranzacțiilor locale cu portofolii neperformante, este în faza analizei dosarului de către Consiliul Concurenței. Autoritatea de supraveghere a mediului concurențial a fost notificată în acest dosar în luna ianuarie.

Astfel, calendarul achiziției portofoliului corporate nepeformant de la BCR cu o valoare nominală de 1,2 mld. euro ar putea ajunge în martie în faza de finalizare a tranzacției, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții BCR nu au făcut niciun comentariu privind stadiul actual al tranzacției până în momentul publicării acestui articol.

Pe 21 decembrie 2015, un consorțiu format din Deutsche Bank, APS și International Finance Corporation (IFC) a semnat la București contractul de achiziție a portofoliului Tokyo al BCR, tranzacție care este așteptată să scadă cu aproximativ 5 puncte procentuale rata împrumuturilor neperformante înregistrată de subsidiara locală a grupului bancar austriac Erste, cea mai mare bancă locală după valoarea activelor totale.

Prețul nu a fost făcut public de către părți. Până acum, tranzacțiile locale au setat o marjă de discount situată între 75% și până la 93,5% față de valoarea nominală a portofoliilor, ceea ce indică un preț frecvent din partea cumpărătorilor în intervalul 10 – 15 eurocenți la fiecare euro datorie preluată la valoare nominală.

Board-ul instituției financiare internaționale, care joacă rolul de finanțator al tranzacției, a aprobat pe 11 decembrie alocarea unui împrumut în valoare de 164,33 mil. dolari (150,94 mil. euro), respectiv o investiție de capital de 1,57 mil. dolari (1,44 mil. euro), conform informațiilor făcute publice de către IFC.

Discuțiile privind achiziția portofoliului Tokyo de 1,2 mld. euro de la BCR s-au purtat atât la București, cât și la Viena la sediul grupului Erste, proprietarul BCR, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații asigură consultanța juridică a cumpărătorului, echipa de avocați specializați în Finanțe & Bănci fiind coordonată de către partenerul Mihai Dudoiu.

De cealaltă parte, BCR a lucrat cu avocații casei austriece Schoenherr, șeful practicii locale de Finanțe & Bănci fiind Matei Florea, partener în cadrul firmei.

Rata creditelor neperformante în ansamblul portofoliului de împrumuturi era de 22,2% la 30 septembrie 2015, semnificativ mai mică faţă de 26,5% la 30 septembrie 2014, în contextul reducerii generale a portofoliului de credite determinată de recuperări, vânzări de portofolii neperformante şi scoateri în afara bilanţului băncii, au precizat reprezentanții BCR. Rata de acoperire a creditelor neperformante s-a situat la 79,1%.

Seria de tranzacţii succesive de curăţire a bilanţului BCR de povara creditelor neperformante a început să dea roade în rezultatele băncii.

BCR a raportat pentru primele nouă luni ale anului un profit net de 904,3 mil. Lei (203,6 mil. Euro)  “susţinut de costurile de risc substanţial mai reduse ca rezultat al unei calităţi mai bune a bilanţului şi recuperări din credite neperformante după o restructurare extensivă a portofoliului de credite în anul 2014”, notau în noiembrie 2015 reprezentanţii băncii.

BCR este angajată într-un program de reducere accelerată a nivelului de credite neperformante pornit în mandatul cehului Tomas Spurny, care de la 1 octombrie 2015 a fost înlocuit în poziţia de director general executiv al BCR de către Sergiu Manea, fost vicepreşedinte al băncii responsabil de aria de finanţare corporativă şi de activităţi de bancă de investiţii.

Spre deosebire de predecesorul său – Tomas Spurny, un bancher de restructurare, noul şef al BCR a venit la instalare cu mesajul că urmează intrarea într-o nouă epocă, cea a creşterii şi repornirii creditării.

Piața românească de credite neperformante a atins punctul maxim, cu tranzacții finalizate în 2015 estimate la o valoare nominală agregată a acestui tip de portofolii de peste 1,5 mld. euro, în timp ce tranzacții care cumulează active nominale de circa 2 mld. euro sunt fie aproape de semnare, fie au fost semnate și se apropie de finalizare, conform unei analize a jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO pe baza datelor colectate din piață și a unor rapoarte publicate de către KPMG și Deloitte.

Tranzacția Tokyo a fost în 2015 cea mai mare tranzacție de acest tip din România și din regiune și la un asemenea calibru este una rară pentru peisajul bancar local, care cu greu poate pregăti pentru investitori portofolii de peste 1 mld. euro la valoare nominală.

După un moment de vârf atins în ultimul an, piața locală mai stă acum pe un stoc de portofolii neperformante estimat la 8,5 mld. euro, suficient să genereze tranzacții de anvergură pe piața de profil și în anii următori.

Raiffeisen finanțează cu 25,5 mil. euro dezvoltarea centrului comercial Veranda de către familia Pogonaru. Avocații PeliFilip și Freshfields Bruckhaus Deringer au lucrat cu Pogonaru, iar Cameron McKenna de partea bancherilor

Centrul comercial Veranda, aflat în zona Obor din Bucureşti, a atras o finanţare de 25,5 mil. euro din partea Raiffeisen Bank SA şi Raiffeisen Bank International AG, pentru dezvoltarea proiectului dezvoltat de către familia lui Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România.

În această tranzacție, proprietarii Veranda au lucrat cu firmele de avocatură PeliFilip și Freshfields Bruckhaus Deringer, în timp ce băncile finanţatoare au fost consiliate de avocaţii de la CMS Cameron McKenna.

„Ne dorim să finanțăm proiecte fezabile, realizate de dezvoltatori de încredere și care pot juca un rol important în transformarea marilor orașe, așa cum este cazul Veranda”, a declarat Silviu Toma, Directorul Direcției de Finanțări Proiecte al Raiffeisen Bank.

Contractul de creditare pentru centrul comercial Veranda a fost încheiat în luna februarie 2016, cu scopul finanţării parţiale a costurilor totale pentru dezvoltarea proiectului. Conform acordului, acesta oferă posibilitatea de a majora finanţarea până la 28,5 mil. euro.

Investiția totală în proiect este de 60 mil. euro.

„Semnarea acordului de finanţare confirmă valoarea proiectului şi poziţionarea sa în topul investiţiilor din segmentul retail din Bucureşti. Ne bucurăm de parteneriatul cu Raiffeisen Bank și de expertiza echipei lor în structurarea unei astfel de tranzacții”, afirmă Andrei Pogonaru, fiul lui Florin Pogonaru și reprezentant al proprietarului proiectului Veranda.

Centrul comercial Veranda este dezvoltat de Prodplast Imobiliare în zona Obor şi este ocupat în proporţie de 70% în prezent. Proiectul cuprinde o suprafață închiriabilă totală de aproape 30.000 mp, având ca principale ancore hipermarketul Carrefour (aprox. 10.000 mp) și magazinul H&M (peste 2.000 de mp), alături de peste 100 de magazine, o zonă de restaurante, o parcare cu 1.200 de locuri și un spațiu verde vast, de peste 15.000 de metri pătrați.

Proiectul, care urmează să fie livrat în trimestrul al patrulea din acest an, va fi organizat pe două etaje, iar datorită structurii sale modulare va putea fi extins în viitor. În prezent, a fost finalizată fundația clădirii și se lucrează la realizarea structurii de rezistență.

Veranda este un centru comercial de proximitate, dezvoltat de Prodplast Imobiliare și are o suprafață totală de aproape 30.000 de metri pătrați, incluzând spații comerciale, restaurante, cafenele și o zonă verde de 15.000 mp. Printre chiriași se numără Carrefour, H&M, CCC, Deichmann, Pimkie, Triumf, Pepco, Yves Rocher, Optiblu, Sensiblu, Maxbet, Pizza Coloseum, Salad Box, Orange, Arsis-Vodafone și IQ BOX – Telekom. Mall-ul a fost proiectat de către arhitecții englezi Chapman Taylor și Studio 10M.

Erste Group acordă o finanțare de 91 mil. euro fondului american de investiții Blackstone pentru achiziția a 12 parcuri logistice de la Immofinanz în România și în regiune

Erste Group acordă o finanțare de 91 mil. euro pe o perioadă de cinci ani, grupului american de investiții Blackstone pentru achiziționarea a 12 proiecte logistice în Europa Centrală și de Est de la Immofinanz, potrivit unui comunicat publicat de proprietarul BCR.

Portofoliul de 265.000 metri pătrați achiziționați cuprinde investiții în 12 proiecte logistice, din care patru sunt situate în România, cinci în Ungaria, două în Polonia, unul în Slovacia, la pe lângă acestea numărându-se și loturi de teren.

Două dintre aceste active situate în București si Ploiești sunt în prezent în construcţie şi vor fi finalizate de Immofinanz.

Blackstone va integra activele achiziționate în platforma sa europeană de logistică, Logicor.

”Piața de investiţii imobiliare din CEE a crescut cu 19% în 2015. Volumul tranzacțiilor a crescut în special în pieţele noastre de bază din Ungaria, România şi Slovacia şi ne aşteptăm ca această tendinţă să continue pe tot parcursul anului”, a declarat Richard Wilkinson, șeful departamentului comercial de real estate Erste Group Bank AG.

Grupul financiar austriac urmează să anunțe pe 26 februarie 2016 rezultatele financiare preliminare pentru anul 2015.

Blackstone, una dintre cele mai mari firme de investiții, are sub administrare active de 290 mld. dolari și este cel mai profitabil manager de active din lume, cu un câștig raportat în 2014 de 4,3 mld. dolari, adică o marjă de profit de 60%.

Blackstone a plasat în 2014 aproximativ 26,4 mld. dolari prin fonduri de investiții, investiții imobiliare, fonduri de hedging și pe piața de credit. Din acești bani, în Europa Blackstone a investit 7,7 mld. dolari. Valoarea de piață a grupului pe bursa din New York este de 51,4 mld. dolari. Grupul de investiții Blackstone este condus de către americanul de origine evreiască Stephen Schwarzman, 69 de ani, membru al Partidului Republican, a cărui avere este estimată de Forbes la 10,8 mld. dolari. Celălalt fondator este Peter Peterson, 89 de ani, cu o avere estimată la 2,8 mld. dolari în 2008 de către revista Forbes. A fost Secretar de Stat pentru Comerț pentru un an sub președintele republican Richard Nixon și a condus banca de investiții Lehman Brothers în perioada 1973 – 1977.

Piața imobiliară este unul dintre puținele sectoare în care bancherii se simt mai confortabili în a acorda finanțări, pe fondul revenirii apetitului investitorilor pentru achiziții și dezvoltări de proiecte noi.

albalact_lactalis_tranzactie_tabel main

Consiliul Concurenței analizează preluarea liderului de pe piața lactatelor de către francezii de la Lactalis

Consiliul Concurenței analizează operațiunea de concentrare economică ce se va realiza prin preluarea de către grupul francez Lactalis a Albalact S.A., precum și a companiilor Rarăul S.A. și Albalact Logistic SRL, potrivit unui comunicat remis miercuri de către Consiliul Concurenței.

O decizie cu privire la această operaţiune de concentrare economică urmează a fi adoptată, conform prevederilor legale, în termen de 45 de zile de la data la care notificarea devine efectivă, se precizeaza în comunicatul autorității de reglementare.

Grupul francez Lactalis a semnat pe 27 ianuarie, la București, un acord pentru preluarea Albalact Alba Iulia cu familia lui Raul Ciurtin și cu fondul de investiții Reconstruction Capital II condus de Ion Florescu, care dețin împreună un pachet de 70,3% din acțiunile producătorului de lactate.

Achiziția are un impact puternic în piața de lactate, unde Lactalis ia avans în fața lui Danone prin achiziția liderului de piață, pentru care va plăti un premiu consistent față de valoarea sa bursieră.

În România, Grupul Lactalis deține Lactalis Romania S.R.L., Dorna Lactate S.A., Dorna S.A. și Parmalat Romania S.A.

Atât grupul Lactalis, cât și Albalact își desfășoară activitatea, în principal, pe piața produselor lactate și a sucurilor de fructe.

Tranzacția urmează să se deruleze pe bursa de la București, unde acțiunile Albalact sunt listate, sub forma unei oferte publice de preluare voluntară prin care francezii vizează pachetul de 100% din acțiuni, dar având deja angajamentul grupului de acționari care dețin pachetul majoritar că își vor vinde integral participațiile deținute.

Tranzacția atrage atenția și asupra bursei, unde astfel de preluări voluntare sunt mișcări rarissime, în contextul în care după listarea Electrica în vara lui 2014 treptat interesul pentru bursă a rămas la cote joase.

Acordul semnat pe 27 ianuarie stabilește valoarea de întreprindere a Albalact la 407,3 mil. lei (90,5 mil. euro), din care urmează să fie scăzute datoriile nete ajustate la momentul vânzării, diferența reprezentând prețul de achiziție al acțiunilor.

Dacă raportăm la un nivel al datoriilor nete ajustate de 118,2 mil. lei (26,3 mil. euro) la 30 septembrie 2015, înseamnă că acționarii ar primi circa 64,2 mil. euro, din care fondul de investiții Reconstruction Capital II (RC2) ar încasa circa 16,3 mil. euro pentru pachetul de 25,4% din Albalact. Familia lui Raul Ciurtin ar primi astfel 28,8 mil. euro pentru pachetul său de 44,9% din Albalact.

Prețul pe acțiune ar fi de 0,4543 lei pe acțiune pentru acționarii Albalact, ceea ce ar însemna un premiu de 37% peste cotația de la închiderea ședinței bursiere din 27 ianuarie, ziua acordului semnat de cumpărător. Capitalizarea bursieră a companiei este de 248 mil. lei (55 mil. euro).

Negocierile în tranzacție s-au derulat între părți la Paris și la București, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Discuții între părți au fost încă din luna iulie, iar din luna septembrie ritmul tranzacției a devenit unul susținut.

Calendarul tranzacției vizează finalizarea vânzării Albalact către Lactalis până la finele primului semestru al anului.

Lactalis a fost consiliată la achiziție de către bancherii de investiții francezi de la EKA Partners, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consultanții EY au derulat activitățile de due dilligence (analiză financiară). Leroy și Asociații asigură consultanța juridică a Lactalis în tranzacție, echipa fiind condusă de către partenerii Bruno Leroy și Andreea Toma. De cealaltă parte, vânzătorii Albalact, familia lui Raul Ciurtin și fondul de investiții Reconstruction Capital II condus de Ion Florescu, au lucrat cu o echipă de avocați ai firmei austriece Schoenherr, din care au făcut parte partenerii Markus Piuk și Narcisa Oprea.

Lactalis va finanța achiziția din propriile resurse, conform unor surse din piață.

Albalact Alba Iulia, cea mai mare societate cu capital majoritar local în industria laptelui, a fost transformată în societate pe acțiuni în anul 1990 și privatizată în 1999. Albalact deține 99,01% din acțiunile Rarăul Câmpulung Moldovenesc și 100% din societatea de logistică Albalact Logistic SRL, având peste 1000 de angajați în toate cele trei entități.

Albalact are în portofoliul său mărcile Zuzu, Fulga, Rarăul și Poiana Florilor.

Albalact produce lapte si lactate proaspete în fabrica de la Oiejdea din județul Alba. Compania mai dezvoltă o gamă de brânzeturi în fabrica Rarăul din Bucovina, pe care a cumpărat-o în 2008, recunoscută pentru producția de brânză și cașcaval.

Compania a raportat la 30 septembrie 2015 un profit de 9,9 mil. lei la venituri de 312,9 mil. lei (69,5 mil. euro) după primele nouă luni ale anului.

Lactalis este lider la nivel mondial în industria procesării laptelui, deținând branduri precum President, Parmalat, Galbani. Grupul are în prezent peste 200 fabrici în 43 de țări și 75 000 de angajați.

În anul 2008, Lactalis a cumpărat divizia de lactate a grupului La Dorna de la Jean Valvis, în cadrul unei tranzacții estimate de ziarul Business Standard la acea vreme între 80 și 100 mil. euro.

Investitorii strategici francezi au marcat din 2012 încoace achiziții strategice și tranzacții de proporții, ceea ce indică un avans considerabil al capitalului francez în piețe precum retail și lactate.

portofolii_bancare_top_tranzactii_tabel_17020216 main

Cele mai mari tranzacții cu portofolii bancare din România. Piața tranzacțiilor cu credite neperformante a atins punctul maxim – portofolii nominale de peste 1,5 mld. euro s-au vândut în 2015, iar achiziții ce totalizează pachete de circa 2 mld. euro sunt în curs de finalizare. Neptun, Tokyo, Parrot – vedetele pieței locale de profil

Vânzările de credite neperformante locale au atins în 2015 un nivel – record de peste 1,5 mld. euro la valoarea nominală a portofoliilor, în timp ce achizițiile de portofolii performante au bătut pasul pe loc față de anii anteriori.

Tranzacțiile în curs de finalizare cumulează credite neperformante locale de circa 2 mld. euro, potrivit estimărilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO pe baza datelor din piață.

Atingerea punctului maxim de piața locală de profil se înscrie în tendința generală înregistrată la nivelul Europei, care a depășit în premieră pragul de 104 mld. euro ca valoare nominală totală a portofoliilor de datorii vândute de către bănci, fiind cel mai mare nivel atins de la declanșarea crizei financiare în 2008, potrivit unui raport KPMG.

Analiștii KPMG estimează tranzacțiile locale cu portofolii bancare neperformante eșuate la o valoare nominală totală de 3,3 mld. euro în ultimii doi ani. BCR și Bank of Cyprus au fost într-o astfel de poziție de a respinge ofertele primite, preferând să caute alte variante de optimizare a portofoliilor.

„Principala provocare rămâne abilitatea băncilor de a-și vinde portofoliile la valoarea de piață de astăzi dacă aceasta are un impact negativ asupra propriului bilanț. Tranzacții în valoare de 3,3 mld. euro au fost anulate în ultimii doi ani în fazele finale ale proceselor de vânzare datorită diferențelor între cerere și ofertă. Asta a afectat credibilitatea vânzătorului, dar ne așteptăm ca în 2016 să vedem că încrederea investitorilor revine”, explică Speranța Munteanu, Partener și șeful departamentului de restructurare din Europa centrală și de est din cadrul KPMG.

Proiectul Tokyo, prin care BCR a semnat pe 21 decembrie vânzarea unui portofoliu neperformant corporate cu o valoare nominală de 1,2 mld. euro către consorțiul format de Deutsche Bank, APS și International Finance Corporation este cea mai mare tranzacție de acest tip înregistrată vreodată în România, respectiv din Europa Centrală și de Est.

Tranzacția Tokyo este de așteptat să fie finalizată în primul semestru al anului, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică până acum, în condițiile în care nici la alte vânzări de portofolii ale BCR către Deutsche Bank și APS discount-ul obținut de cumpărători față de valoarea nominală nu a fost dezvăluit.

Portofoliile neperformante ale băncilor locale s-au vândut la discount-uri de la 75% până la 93,5% către fonduri de investiții specializate și firme de recuperare a creanțelor, în funcție de calitatea garanțiilor atașate portofoliului.

Pe lista tranzacțiilor în curs de finalizare se mai află achiziția portofoliului Rosemary cu credite toxice de 287 mil. euro de la Intesa Sanpaolo Bank România de către tandemul APS – AnaCap, respectiv tranzacția Ursa de vânzare a unui pachet de credite de către Bancpost către polonezii de la Kruk, sprijiniți de către International Finance Corporation cu o finanțare de achiziție în valoare de 22,78 mil. dolari.

Modificările legislative recente au îndepărtat investitorii de zona portofoliilor de retail și i-a orientat cu predilecție către segmentele de corporate, comercial și imobiliar ale pieței de profil.

Ultimele tranzacții încheiate în trimestrul al patrulea din 2015 confirmă acest trend. Astfel, polonezii de la Kredyt Inkaso au mai multă forță financiară după capitalul proaspăt adus în urma fuziunii cu fostul său concurent Best și au cumpărat în decembrie cu 28 mil. euro portofoliul neperformant Triton cu o valoare nominală de 339 mil. euro de la UniCredit Bank.

Cu această achiziție, Kredyt Inkaso ajunge să administreze la nivel local un portofoliu local de creanțe de circa 1 mld. euro, pe care și l-a construit în ultimii ani.

De asemenea, în ciuda procesului de vânzare ratat al Piraeus Bank România derulat anul trecut, când fondul american de investiții JC Flowers a fost aproape de a cumpăra la pachet cu Carpatica subsidiara locală a grupului elen, Piraeus a vândut însă un portofoliu local de circa 300 mil. euro către investitorul grec Libra Group, conform informațiilor publicate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO și confirmate de consultanții KPMG în ultimul lor raport pe acest subiect.

Cel mai activ vânzător de pe piața bancară locală a fost în 2015 grupul austriac Erste prin subsidiara locală BCR, prin finalizarea în luna ianuarie a anului trecut a proiectului Saturn cu o valoare nominală de 433 mil. euro.

BCR a avut și două recorduri – tranzacția Tokyo semnată în decembrie este cea mai mare din România și din regiune și vine după un alt record, eșuarea celei mai mari tranzacții de acest tip derulate până acum în regiune – proiectul Neptun, prin care un pachet de 2,7 mld. euro a fost scos de pe piață în septembrie după ofertele finale înaintate de către Lone Star și consorțiul Blackstone – HIG Capital – AnaCap și în contextul proiectului legii de dare în plată, care a îndepărtat investitorii de creditele retail acordate persoanelor fizice, a căror recuperare devine neatractivă.

Dacă BCR și-a consolidat profilul de vânzător, la celălalt capăt al pieței cehii de la APS sunt cumpărătorul de serviciu. Pe de o parte, în echipă cu Deutsche Bank au finalizat tranzacția Saturn și au semnat achiziția portofoliului Tokyo, ambele de la BCR, iar acum alături de AnaCap sunt în curs de a finaliza achiziția portofoliului Rosemary de la Intesa.

Un alt jucător și-a întărit, de asemenea, un rol central în piața tranzacțiilor cu portofolii toxice – International Finance Corporation, divizia de investiții a grupului Banca Mondială. IFC este finanțator în tranzacția Tokyo și joacă un rol similar în tranzacția Ursa, derulată de Kruk. S-a poziționat ca finanțator de partea Lone Star în tranzacția Neptun, oprită de Erste în septembrie, și a fost în discuții cu APS pentru finanțarea tranzacției Rosemary, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

IFC a alocat 1,55 mld. dolari pe o perioadă de trei ani pentru programul său DARP (Debt and Asset Recovery Program – Programul de recuperare a datoriilor și a activelor), prin care finanțează achizițiile portofoliilor de credite neperformante. Intenția declarată a instituției financiare internaționale este de a susține crearea unei piețe de tranzacționare primară și secundară a unor astfel de portofolii. Și BERD se implică în finanțarea acestor tranzacții, făcând echipă cu investitori specializați, așa cum s-a întâmplat la proiectul Ariadne al Bank of Cyprus.

Cea mai mare tranzacție cu credite neperformante cu impact local, realizată în 2015, care a cuprins România la pachet cu alte 13 piețe din Europa, a fost vânzarea proiectului Parrot de 2,2 mld. euro de către banca germană Commerzbank către JP Morgan și Lone Star, finalizată în luna iulie.

Piața administrării portofoliilor de datorii este disputată la vârf de un număr restrâns de jucători – APS, EOS, Kruk, Coface, Kredyt Inkaso, CITR sau Mellon.

O altă caracteristică a anului trecut a fost că tranzacțiile cu portofolii bancare performante au avut un an mai slab față de 2014 sau 2013. Atunci, UniCredit, care și-a anunțat intenția de a cumpăra numai portofolii de calitate, a cumpărat pe bucăți portofoliile de retail, respectiv de corporate ale RBS România, fosta ABN Amro.

De asemenea, în 2013, Raiffeisen Bank România a preluat portofoliul de retail al băncii americane Citi, care rămâne activă aici cu linia de corporate.

Astfel, strategiile de reducere a expunerilor locale ale unor jucători globali precum Citi și RBS au fost ocazii bune pentru jucători cu ambiție regională, Unicredit și Raiffeisen.

Pe segmentul consultanților, trei firme din Big Four domină tranzacțiile locale. PwC a avut un rol de pioneriat în sector, după ce a asigurat consultanța la vânzarea portofoliului de 495 mil. euro al Volksbank România în iulie 2014, prima mare tranzacție locală. De asemenea, PwC a avut mandatul de vânzare într-o serie de tranzacții derulată de BCR, inclusiv în tranzacțiile Saturn și Neptun.

Anul trecut, Deloitte și KPMG și-au împărțit mandatele în tranzacții importante. Deloitte s-a ocupat de vânzarea unui portofoliu Piraeus de 184 mil. euro către Kruk, iar acum sunt consultanții Intesa la vânzarea portofoliului Rosemary de 287 mil. euro, tranzacție în curs de finalizare.

KPMG a avut mandatul de vânzare al portofoliului Triton de 339 mil. euro al UniCredit vândut către Kredyt Inkaso. Pe partea de cumpărare, a lucrat cu perechea Deutsche Bank – APS la tranzacțiile Saturn și Tokyo.

Mai sunt de vândut portofolii de 8,5 mld. euro. Dintre băncile mari, sunt așteptate pe piață nume ca BRD, BT și Alpha Bank

Portofoliile de credite neperformante din România ajung acum la aproximativ 8,5 mld. euro, conform raportului KPMG privind piața europeană de profil.

Până acum, portofolii mari au fost vândute de BCR, Volksbank, Piraeus, UniCredit sau Intesa. În curs de vânzare are Bancpost, care este de așteptat să vină și cu alte astfel de pachete. Însă, pe radarul investitorilor ar putea apărea jucători noi pe acest segment de tranzacții.

Potrivit sursei citate, la jumătatea anului trecut BRD înregistra un portofoliu total de credite neperformante de 1,11 mld. euro, Alpha Bank România avea 493 mil. euro, iar Banca Transilvania 483 mil. euro.

npl_piata_ro_grafic baza 624

Un impact important asupra pieței de profil îl au grupul celor patru bănci elene, unele dintre ele având de luat decizia strategică dacă vor vinde portofolii sau vor face un exit integral, așa cum a încercat Piraeus. În contextul consolidării la vârf a pieței, acestea vor fi ținte prioritare de achiziție pentru jucători dornici să intre în România sau care au nevoie de a-și crește rapid masa critică, vezi cazul Nextebank după achiziția Carpatica.

În 2014, Banca Românească, parte a National Bank of Greece, avea un volum de credite toxice de 167 mil. euro, Alpha Bank România avea 528 mil. euro, Piraeus Bank România înregistrat 529 mil. euro pe bilanț, iar Bancpost 1,6 mld. euro.

Ponderea portofoliilor neperformante în sistemul bancar local a scăzut de la un vârf istoric de 22,3% în februarie 2014 până la 12,8% în luna iunie a anului trecut, pe fondul tranzacţiilor de curăţire a bilanţurilor băncilor la presiunea băncii centrale.

Principalul motor pentru tranzacții rămân creditele corporate, alături de care imobiliarele și activele comerciale sunt, de asemenea, ținte pentru investitori.

Până acum, lista investitorilor financiari atrași de activele toxice locale a adus nume de fonduri specializate precum AnaCap, DDM, Fortress, Deutsche Bank, HIG Capital, Sankaty Advisors, iar talia uriașă a tranzacției Neptun a făcut ca piața locală să ajungă sub privirile unor investitori de calibru global din industrie precum Lone Star, Blackstone sau Apollo, ocazie greu de egalat pentru că nu sunt semne că mai poate fi structurat pentru vânzare un portofoliu bancar local de peste 2 mld. euro.

La nivelul prețurilor de achiziție, calitatea portofoliilor neperformante surprinde din ce în ce mai greu, vremurile în care un vânzător obținea un preț de 20 de eurocenți de la cumpărător pentru fiecare 1 euro la valoare nominală din portofoliu par să se fi încheiat. Din această perspectivă, tranzacția Ariadne a Bank of Cyprus, care ar fi respins o ofertă de 109 mil. euro pentru portofoliul neperformant de 545 mil. euro de la consorțiul format de Sankaty Advisors și BERD, conform unor informații din piață neconfirmate până acum oficial, arată ca o ocazie rarisimă pierdută de către o bancă aflată în postura de vânzător de active neperformante locale.

Statul a împrumutat de pe piețele financiare externe 1,25 mld. euro prin obligațiuni în euro pe 10 ani și pe 20 de ani la dobânzi mai mici decât în toamnă. Tranzacția a fost intermediată de către un sindicat format din Citi, HSBC, Raiffeisen și UniCredit

România a atras 1,25 mld. euro de pe piețele externe de capital, din care 750 mil. euro cu maturitate de 10 ani, respectiv 500 mil. euro cu maturitate de 20 de ani. Emisiunea a fost aranjată de către un consorțiu format de către Citigroup, HSBC Bank PLC, Raiffeisen Bank International AG și UniCredit SpA.

Suma a fost obținută prin redeschiderea celor două tranșe de obligaţiuni în euro emise în octombrie 2015, la randamente în scădere de la 2,845% la 2,55% pentru tranșa de 10 ani și de la 3,93% la 3,90% pentru tranșa de 20 ani. Astfel, au fost atinse noi minime istorice pentru cele două maturități. Emisiunea a fost suprasubscrisă de aproape două ori.

“Tranzacția de astăzi reconfirmă percepția foarte bună și încrederea investitorilor în economia românească într-un context volatil de piață, caracterizat de multe incertitudini. Pe fondul unei cereri semnificative, randamentele aferente titlurilor de stat sunt în scădere atât pentru titlurile de stat emise pe piața internă, cât și pentru cele emise pe piețele externe. Aceste evoluții conduc la reducerea costurilor aferente datoriei guvernamentale odată cu extinderea maturității portofoliului de datorie”, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu.

Oferta totală a cumulat 2,3 mld. euro provenind din 220 de ordine. Baza investițională a tranzacției a fost diversificată atât din punct de vedere geografic, cât și a tipurilor de investitori pentru ambele tranșe.

Astfel, pentru tranșa cu scadență în 2025 distribuția geografică a fost următoarea: România (23%), Marea Britanie (19%), SUA (14%), Polonia și alte țări din Centrul și Estul Europei (14%), Benelux (9%), Germania și Austria (8%), Italia (5%), Asia și Orientul Mijlociu (3%), Scandinavia (3%), alte țări (2%). În privința tipurilor de investitori, managerii de fonduri au predominat (60%), fiind urmați de bănci și bănci private (22%), fonduri de pensii și societăti de asigurare (11%), bănci centrale (5%) și alții (2%).

În tranșa scadentă în 2035, distribuția geografică a fost puțin diferită, cererea investitorilor din Germania și Austria fiind cea mai mare (22%), urmată de cea a investitorilor din Marea Britanie (18%), SUA (18%), România (17%), Benelux (7%), Franța (5%), alte țări din Europa (10%), Scandinavia (2%), Asia și alte țări (1%). Și pentru această tranșă cererea a venit predominant din partea managerilor de fonduri (56%), urmați de fondurile de pensii și asigurători (23%), bănci și bănci private (15%), bănci centrale (2%) și alții (4%).

În urma acestor redeschideri, lichiditatea ambelor tranșe a crescut considerabil, situandu-se la 2 miliarde de euro în cazul emisiunii de euroobligațiuni scadente în anul 2025 și la 1,25 miliarde de lei în cazul emisiunii de euroobligațiuni scadente în anul 2035.

Aceste redeschideri fac parte din planul de finanțare externă aferent anului 2016, încadrându-se în obiectivele strategiei de administrare a datoriei publice, prin extinderea maturității medii a portofoliului de datorie guvernamentală în vederea reducerii riscului de refinanțare.

carrefour_billa_tranzactie_tabel main

Tranzacția Carrefour – Billa, în faza analizei dosarului de către Comisia Europeană după ce a fost notificat Bruxelles-ul. Finalizarea achiziției rețelei de supermarketuri de la Rewe International de către francezi, așteptată cel mai devreme în mai – iunie

Achiziția rețelei de supermarketuri Billa România de către francezii de la Carrefour este în analiza Comisiei Europene, după ce tranzacția a fost notificată în urmă cu mai multe săptămâni către forul de la Bruxelles.

Avizul Comisiei Europene este un pas necesar pentru finalizarea tranzacției, moment așteptat să se producă cel mai devreme în mai – iunie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Carrefour a semnat în noaptea de 21 spre 22 decembrie la București contractul de achiziție al pachetului de 100% din acțiunile Billa România SRL și a 100% din acțiunile Billa Invest Construct, în cadrul unei tranzacții în valoare de 96 – 97 mil. euro în numerar, conform informațiilor publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Ca efect al tranzacției, francezii își vor completa portofoliul local cu o rețea de 86 de supermarketuri și cu o serie de terenuri și spații comerciale aferente afacerii de retail. Tranzacția poate fi interpretată și ca un sentiment de încredere al investitorului strategic francez în potențialul de creștere a consumului, pe care pariază și alți mari retaileri internaționali printre care grupul german Lidl Schwarz, francezii de la Auchan.

Grupul Carrefour are o rețea locală formată din 29 hipermarketuri, 106 supermarketuri Market, 43 magazine de proximitate Express, 10 magazine de proximitate Contact și un magazin online. După preluarea rețelei Billa, Carrefour avansează pe segmentul de supermarketuri, acolo unde Profi și Lidl și-au construit rețele cu acoperire națională, în timp ce în București cel mai important concurent este retailerul belgian Mega Image.

De cealaltă parte, germanii de la Rewe International rămân în piața locală cu liniile de cash and carry Selgros România, respectiv cu discounter-ul Penny Market care număra 181 de unități la finele anului trecut și 8 locații XXL Mega Discount.

Billa a intrat pe piaţa din România în februarie 1999, când a deschis primul supermarket în București.

Ultimul bilanţ anual indică pentru Billa România o cifră de afaceri de 317 mil. euro, profit net de 0,5 mil. euro şi un număr mediu de 3.168 de angajaţi în 2014.

Billa Invest Construct, compania care gestionează proprietăţi imobiliare, a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri de 6,1 mil. euro şi un profit net de 3 mil. euro.

Carrefour a intrat în tranzacţie în primul semestru al anului, în condiţiile în care procesul de vânzare a început încă de anul trecut.

Discuţiile dintre Carrefour şi Rewe International, compania care operează supermarketurile Billa din afara Austriei, au mers în ultimele opt luni pe circuitul Bucureşti (unde este epicentrul tranzacţiei între cele două grupuri prezente la nivel local) – Viena (sediul casei de avocatură Schoenherr) – Koln (sediul central al grupului Rewe) – Paris (sediul central al Carrefour), conform informaţiilor obţinute de către jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Deloitte a primit mandatul de a găsi cumpărător încă din 2014 pentru Billa România, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat în premieră.

De cealaltă parte, cumpărătorul a mizat în activitățile de due dilligence (analiză financiară) pe consultanții de la EY.

Țuca Zbârcea & Asociații, al cărui client vechi este Carrefour, a lucrat în tranzacție cu o echipă de lucru formată din aproximativ 15 avocaţi, coordonată de către Răzvan Gheorghiu – Testa, unul dintre partenerii fondatori ai firmei, şi Cristian Radu, partener drept corporativ şi fuziuni şi achiziţii.

Roluri importante au avut Bogdan Halcu, Managing Associate în cadrul firmei, care s-a ocupat de negociere contracte pe zona IT şi proprietate intelectuală. Ruxandra Frangeti (Senior Associate), Amalia Dumitru (Managing Associate), Ioana Mărculeţ (Senior Associate) şi Veronica Sandăr (Associate) au fost implicate în activitatea de due dilligence (analiză financiară  – n.r.). Raluca Vasilache (Partener) şi Andreea Oprişan (Senior Associate) au acoperit aspectele tranzacţiei care intră sub incidenţa dreptului Concurenţei.

Avocaţii Ţuca Zbârcea & Asociaţii au lucrat alături de direcţia juridică internă a Carrefour coordonată de la nivel de grup. La nivel local, direcţia juridică internă a Carrefour România este condusă de către Andreea Alexandrescu.

De cealaltă parte, casa austriacă de avocatură Schoenherr a asigurat consultanţa vânzătorului, grupul german Rewe. Schoenherr a lucrat în dosarul vânzării Billa România cu o echipă formată din şapte avocaţi din birourile de la Viena şi Bucureşti.

Markus Piuk, Partener Schoenherr care activează atât în biroul din Viena, cât şi din Bucureşti, a coordonat consultanţa juridică pe partea de vânzare. În urmă, cu un an, Piuk făcea parte din echipa de avocaţi care se ocupa de exitul băncii austriece Volksbank din România.

În dosar a mai fost implicat Clemens Leitner (Senior Associate pe zona de fuziuni şi achiziţii) din biroul din Viena.

În biroul din Bucureşti, echipa Schoenherr care s-a ocupat de tranzacţie a fost formată din Mădălina Neagu (Partener coordonator al practicii locale de fuziuni şi achiziţii), Alexandra Munteanu (Senior Associate în cadrul echipei locale de practică în fuziuni şi achiziţii), Anda Tufan (Associate în practica de fuziuni şi achiziţii), Silvia Opriş (Partener specializat în practica de Imobiliare) şi Cătălin Suliman (Partener specializat în dreptul Concurenţei).

Pe lângă echipa Schoenherr, direcţia juridică internă a grupului Rewe a lucrat, de asemenea, în tranzacţie. De asemenea, avocaţii de la Pachiu & Asociaţii, care au oferit asistenţă specializată ani la rând pentru extinderea lanţului de magazine Billa România, pentru achiziţii şi concesiuni de terenuri, precum şi în cadrul altor proceduri juridice, au lucrat pe componenta de tranzacţie aferentă Billa România, respectiv Billa Invest Construct.

În ultimii ani, și alți investitori mari francezi au făcut achiziții strategice în România. Auchan a preluat 20 de hipermarketuri Real în cadrul unei tranzacții la nivelul Europei centrale și de est, iar grupul Adeo, controlat de patronul Auchan a cumpărat rețeaua locală de bricolaj Baumaxx, asigurând astfel exitul austriecilor.

Recent, Lactalis a făcut cea mai importantă mișcare pe piața lactatelor, anunțând că are acordul acționarilor majoritari pentru o preluare voluntară derulată pe bursa de la București a Albalact, liderul local.

Sursă : ANRE.

Elvețienii de la Repower și-au scos la vânzare afacerea de peste 100 mil. euro din România, pe fondul unei schimbări de strategie a grupului. Consultanții KPMG au mandatul pentru exitul unui jucător cu o cotă de piață de 5% din comerțul cu energie

Compania elvețiană Repower AG, care activează în comerțul local cu energie, a scos la vânzare afacerea sa din România, cu venituri de peste 100 mil. euro în 2014, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mandatul de vânzare al firmelor deținute de RePower AG aparține consultanților KPMG, potrivit unor surse din piață.

Repower AG a anunțat pe 18 decembrie 2015 o repoziționare strategică a afacerilor grupului, care înseamnă printre altele o concentrare a operațiunilor pe piețele din Elveția și Italia, respectiv căutarea unui cumpărător pentru afacerile din România. Schimbarea de strategie are loc în contextul în care grupul elvețian se confruntă cu pierderi și cu o scădere a veniturilor, pe fondul prețurilor scăzute de vânzare de energie, dar și a aprecierii puternice a francului elvețian după decizia băncii centrale de a liberaliza cursul de schimb în urmă cu un an.

Repower AG deține la nivel local Repower Furnizare România SRL și Repower Vânzări România SRL, ambele fiind neprofitabile, conform ultimelor bilanțuri făcute publice.

Reprezentanții Repower nu au făcut niciun comentariu până acum pe marginea procesului de vânzare al operațiunilor locale.

Repower Furnizare România SRL a raportat pentru 2014 un profit net de 0,03 mil. euro la o cifră de afaceri de 103 mil. euro și un număr mediu de 25 de angajați, potrivit ultimului bilanț public al companiei.

Repower Furnizare SRL a înregistrat în primele nouă luni din 2015 o cotă de 5,01% pe piața concurențială a furnizorilor de energie, ocupând locul al cincilea, potrivit unui raport de monitorizare făcut public de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Pe primele locuri la nivelul pieței de profil se situează furnizorii care aparțin marilor jucători de pe piața distribuției de energie. Astfel, Electrica Furnizare are o cotă de piață de 14,13%, urmată de cea mai mare casă de comerț locală independentă Tinmar Ind cu 11,33%, E.ON Energie România cu 6,32% și CEZ Vânzare cu 5,22%.

Pe segmentul furnizorilor de energie electrică pentru clienții finali, elvețienii de la Repower sunt pe poziția a șaptea cu o cotă de piață de 3,49% raportată la un consum final total de 34,48 TWh înregistrat în perioada ianuarie – septembrie 2015. De aici rezultă un nivel al vânzărilor la clientul final de 1,2 TWh în primele nouă luni ale anului în contul subsidiarei locale a elvețienilor.

Cealaltă firmă locală a elvețienilor este Repower Vânzări SRL, care în 2014 a înregistrat o pierdere de 0,1 mil. euro la o cifră de afaceri de 3,3 mil. euro și un număr de 4 angajați. Indicatorii financiari au fost calculați la cursul mediu anual de schimb de 4,4446 lei la euro, comunicat de către BNR.

Rezultatele financiare din 2014 ale companiilor Repower din România

Repower companii Ro tabelSursă: Ministerul Finanțelor Publice.

Afacerea Repower din România este văzută de surse din piața de fuziuni și achiziții ca o țintă care se potrivește unor investitori strategici, care fie ar putea fi interesați de a-și face astfel intrarea pe piață, fie văd o ocazie bună de a-și extinde poziția pe piață.

Grupul elvețian a pus piciorul pe piața românească de comerț cu energie în 2007. În iunie 2010, Repower a cumpărat 80% din acțiunile furnizorului de energie electrică Elcomex EN, cotat la acea vreme printre primele cinci case locale de comerț cu energie, cu angajamentul de a prelua ulterior și restul acțiunilor companiei de la omul de afaceri Ion Grecu, proprietarul grupului de firme Elcomex. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Elcomex EN a înregistrat în 2009 venituri de 70 mil. euro. Numele companiei a fost schimbat ulterior în Repower Furnizare SRL.

Grupul elvețian are o istorie care începe în 1904 în cantonul Graubünden din Elveția, iar acum a ajuns la o rețea de operațiuni în Elveția, Italia, România și Germania, cu activități de la producția de energie electrică până la vânzarea de energie către consumatorii finali. În România, firma are profil de furnizor de energie electrică pentru consumatorii finali și de furnizor de servicii de consultanță pe piața de profil.

Ultimele rezultate financiare ale grupului elvețian indică în primul semestru al anului trecut pierderi de 108 mil. franci elvețieni (circa 98 mil. euro), o înjumătățire a câștigurilor obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) până la 29 mil. franci elvețieni (26 mil. euro) față de primul semestru din 2014, respectiv o scădere cu 23% a veniturilor operaționale nete până la 922 mil. franci elvețieni (836 mil. euro) în același interval de timp.

Cei mai mari acționari ai Repower AG sunt cantonul elvețian Graubünden cu 58,3% și Axpo Holding cu 33,7%. Axpo activează în România pe piața furnizorilor de energie prin Axpo Energy România.

Acțiunile Repower AG sunt listate pe bursa elvețiană, iar capitalizarea bursieră a companiei este de 128,3 mil. franci elvețieni (116,4 mil. euro) la o cotație de 38 franci elvețieni pe acțiune.

Miruna Suciu (dreapta) și Luminița Popa (stânga) sunt cei doi Managing Partner ai firmei Suciu Popa & Asociații, rezultate în urma ultimului val de plecări din firma Mușat & Asociații

Un nou jucător intră pe piața avocaturii: Suciu Popa & Asociații pleacă la drum cu o echipă de 20 de avocați și 5 parteneri equity. Miruna Suciu, managing partner: „Ne-am asigurat din start masa critică necesară pentru a administra proiecte multidisciplinare. Ținta noastră este să ne poziționăm ca o firmă full – service de talie medie și vizăm clienți corporativi, instituționali, bănci, fonduri de investiții și autorități de reglementare”

Firma de avocatură Suciu Popa & Asociații, formată dintr-un grup de avocați desprins recent din Mușat & Asociații – unul dintre liderii pieței de consultanță juridică de afaceri, pleacă la drum cu o echipă formată din 20 de avocați, din care cinci parteneri equity.

Noul jucător, condus de Miruna Suciu și Luminița Popa – ambele ocupând poziția de managing partner în cadrul firmei, susține că va asigura încă din start servicii de asistență în toate ariile de practică specifice avocaturii de afaceri. Din eșalonul de parteneri al firmei mai fac parte Mădălina Berechet, Cleopatra Leahu și Dan Ciobanu.

„Suciu Popa & Asociații oferă servicii integrate, pe toate ariile de practică avocațială, care se adresează clienților corporativi, bănci și instituții financiare, fonduri de investiții (private equity – n.r.) și autorități de reglementare, care au nevoie de o abordare pluridisciplinară, fluentă și omogenă în gestionarea dosarelor și problemelor lor juridice. Ținta noastră este să ne poziționăm ca o firmă de avocatură de talie medie, agilă, cu potențial de pliere rapidă la nevoile clienților și schimbările pieței, o piață globală cu puternice particularități locale” a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Miruna Suciu, managing partner al firmei Suciu Popa & Asociații.

Ea se așteaptă ca procesul de creștere a firmei și al echipei de la numărul actual de 20 de oameni să fie „unul natural, în care primii doi ani sunt cruciali, iar următorii trei ani decisivi pentru setarea Suciu Popa & Asociații pe făgașul” pe care și l-au propus.

Pentru bugetul din acest an și din anii următori, sunt așteptate, în special, să contribuie liniile importante de practică din domeniul fuziunilor și achizițiilor, litigii și arbitraj, energie și resurse naturale, imobiliare, dreptul concurenței și segmentul financiar – bancar.

„Nivelul de experiență al partenerilor Suciu Popa & Asociații este, în medie, de 14 – 15 ani în practica avocațială, iar cea a avocaților din eșalonul doi al firmei este de 7 – 10 ani. Politica noastră de tarife este în linie cu așteptările și uzanțele clienților cărora ne adresăm și ale căror principii sunt cam aceleași în mai toate jurisdicțiile, cu diferențele de rigoare. România este ca economie mai apropiată de piețe ca Polonia sau Ungaria spre exemplu, decât de Marea Britanie, prin urmare și plajele de onorarii urmează un pattern similar. Ca urmare, din acest punct de vedere probabil că nu vom diferi mult de ceea ce fac competitorii noștri”, precizează Luminița Popa, managing partner al Suciu Popa & Asociații.

La nivel local, tarifele orare la nivel de partener pot ajunge în medie de la 200 până în jurul a 400 de euro pe oră, conform ultimelor informații disponibile din piață.

Miruna Suciu, Luminița Popa împreună cu un grup de avocați a părăsit recent Mușat & Asociații, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat în premieră încă din 26 ianuarie, în cadrul celei mai ample mișcări care a avut loc în ultima vreme la vârful pieței locale de avocatură. Pe 1 februarie, Mușat & Asociații anunța promovarea a doi noi parteneri și o serie de promovări în celelalte eșaloane ale firmei, confirmând plecarea Mirunei Suciu, a Luminiței Popa, a Mădălinei Berechet și a Cleopatrei Leahu din echipă.

În istoria de aproximativ 25 de ani a casei de avocatură Mușat & Asociații, au avut loc și alte plecări sonore, cea mai importantă având loc în 2005 când un grup format din 28 de avocați, din care opt parteneri, au pus bazele Țuca & Asociații, care astăzi activează sub numele de Țuca Zbârcea & Asociații.

După fiecare astfel de ruptură, Mușat & Asociații a reușit să rămână în topul firmelor locale de avocați.

Piața serviciilor de avocatură de afaceri este dominată de firmele locale NNDKP, Țuca Zbârcea & Asociații, Mușat & Asociații, Popovici Nițu & Asociații, în timp ce firmele internaționale ocupă tot mai mult teren prin intermediul DLA Piper, RTPR Allen & Overy, Clifford Chance Badea, Cameron McKenna, Schoenherr, Reff & Asociații, bine poziționate pe segmentul firmelor de talie medie, dar care înregistrează un ritm dinamic de creștere.

În ultimii ani, au reușit să-și găsească suficient spațiu de creștere organică și firme înființate mai recent precum PeliFilip sau Bondoc & Asociații.

Miruna Suciu, unul dintre pilonii noii firme Suciu Popa & Asociații, are o carieră de 17 ani ca avocat de afaceri și acoperă practici precum fuziuni și achiziții, privatizări, energie și resurse naturale, finanțe și bănci, piețe de capital, drept corporativ și comercial. Printre proiectele importante la care a lucrat se numără achiziția de 65 mil. dolari a lanțului de restaurante McDonald’s de către compania malteză Premier Capital, consultanță pentru sindicatul de intermediere a listării Electrica pe bursă în iunie 2014, asistență pentru Banca Transilvania la emisiunea de obligațiuni în valoare de 30 mil. euro, respectiv a făcut parte din echipa de avocați care a lucrat pentru italienii de la Enel la privatizările distribuțiilor de electricitate din Banat, Dobrogea și Muntenia Sud, derulate în perioada 2004 – 2006.

Luminița Popa are o experiență în avocatură de 16 ani. Ariile sale de expertiză sunt arbitrajul internațional, infrastructura și parteneriatul public privat, energia și resursele naturale, precum și fuziuni și achiziții, respectiv privatizări. Printre proiectele sale recente se numără reprezentarea Enel în fața Curții de Arbitraj Comercial Internațional de la Paris în dosare care totalizează pretenții în valoare de peste 1,2 mld. dolari. Pe listă se află și trei dosare care totalizează pretenții de circa 225 mil. dolari în care sunt reprezentați un lider global din domeniul infrastructurii rutiere, un dezvoltator imobiliar major european, respectiv o firmă mare din sectorul energetic. Luminița Popa activează ca arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României. De asemenea, este membru al Institutului Arbitrilor Autorizați (Chartered Institute of Arbitrators), al Asociației Internaționale a Barourilor (IBA), al Institutului de Drept Global al Afacerilor din cadrul Camerei Internaționale de Comerț și al Consiliului Internațional pentru Arbitraj Comercial.

Mădălina Berechet, ex – partener Mușat & Asociații, are o experiență de 14 ani în avocatură. Acoperă practici precum litigii și arbitraje internaționale, infrastructură și parteneriat public – privat, achiziții publice, imobiliare și taxe.

Cleopatra Leahu a intrat în avocatură în urmă cu 14 ani și acoperă practici precum energie și resurse naturale, fuziuni și achiziții, achiziții publice și dreptul mediului. Printre cele mai recente tranzacții la care a participat se află vânzarea afacerii locale de către compania petrolieră canadiană Sterling Resources către fondul de investiții Carlyle.

Dan Ciobanu, și el proaspăt partener al noii firme, are o experiență de 9 ani în avocatură și acoperă practici precum fuziuni și achiziții, energie și resurse naturale, drept comercial și corporativ, imobiliare și construcții. A făcut parte din echipa de avocați locali care a asistat firma irlandeză CRH la achiziția activelor Lafarge din România și a lucrat și la alte tranzacții printre care achiziția unei case de comerț cu energie locale de către RePower AG, la preluarea și dezvoltarea unui parc eolian cu o putere instalată de 50 MW de către francezii de la GDF Suez, respectiv la achiziția unei distribuții locale private de gaze în cadrul unei tranzacții în valoare de 60 mil. euro.

Alro a finalizat tranzacția de împrumut de 137 mil. dolari de la un sindicat bancar condus de Raiffeisen. Avocații ZRP au lucrat de partea Alro, Clifford Chance Badea a asistat băncile, iar RTPR Allen & Overy a fost de partea BERD

Alro SA, cel mai mare producător de aluminiu din Europa centrală și de est, a anunțat vineri că a finalizat tranzacția de împrumut în valoare de acordat de un sindicat de bănci condus de Raiffeisen Bank International și Raiffeisen Bank România.

“Încheierea acestui credit dovedește că Alro este o companie solidă, cu rezultate operaționale puternice și cu un program viabil de dezvoltare pe termen lung”, a declarat Marian Năstase, Președintele Consiliului de Administrație al Alro. Acesta adaugă că acordul de împrumut face parte din strategia noastră care se bazează pe consolidarea activităţii și pe axarea pe operaţiuni de înaltă eficiență.

Finanțarea de tip revolving, în valoare de 137 mil. dolari, are ca scop refinanțarea creditului revolving de 120 de milioane de dolari, încheiat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în 2010.

Din consorțiul bancar fac parte Raiffeisen Bank International şi Raiffeisen Bank România, ambele în calitate de co-ordonator şi aranjor principal mandatat, Unicredit Bank, OTP Bank, Eximbank, Garanti Bank, Intesa Bank, Banca Transilvania, fiecare în calitate de aranjor principal mandatat, conform reprezentanților Alro.

Alro a lucrat în tranzacție cu avocații de la Zamfiresc Racoți & Partners, cu o echipă din care au făcut parte Ioana Racoți, unul dintre partenerii fondatori ai firmei, și Elena Iacob, Managing Associate.

Sindicatul de bănci a fost asistat în tranzacție de către o echipă de avocați Clifford Chance Badea coordonată de către Andreea Șișman, care ocupă poziția de Counsel în cadrul firmei.

De asemenea, avocații RTPR Allen & Overy au lucrat cu BERD în tranzacție cu o echipă coordonată de partenerul Victor Pădurari, din care au făcut parte Poliana Naum, Senior Associate, și Alexandru Coraș, Junior Associate, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Alro garantează împrumutul cu active imobile principale, ipoteci mobiliare, ipoteci asupra drepturilor și despăgubirilor din polițele de asigurare care acoperă bunurilecompaniei şi care fac obiectul garanțiilorconstituite, precum și cu ipoteca asupra acțiunilor Alum, deținute de Alro și asupra acțiunilor Conef SA, deținute de Alro. În termenii acestui acord, Alro va continua să își conducă afacerile în mod prudent şi diligent, să mențină contabilitatea exactă și controlul costurilor şi să plătească, în continuare, toate taxele la scadență.

Prin această operațiune, BERD, unul dintre cei mai importanți creditori în economie, își taie expunerea pe Alro.

Pe lista celor mai mari creditori ai companiei se află și o altă instituție financiară internațională, în condițiile în care Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN) a acordat un împrumut în valoare de 60 mil. dolari.

Pe 14 decembrie, creditorii Alro – grupul celor șapte bănci locale și BCDMN – au încheiat o înțelegere privind ipotecarea acțiunilor aparținând unei serii de societăți care fac parte din grupul controlat de oligarhul rus Vitali Machitski.

Lista ipotecilor încheiate cu cele șapte bănci garantează toate obligațiile din contractul de credit de 137 mil. dolari până la suma maximă de 164,4 mil. dolari. În mod similar, garanțiile aduse la creditul de 60 mil. dolari luat de Alro de la BCDMN este acoperit cu ipoteci pe active până la un plafon maxim garantat de 72 mil. dolari.

Decizia privind aprobarea împrumuturilor a fost luată de acționarii Alro Slatina pe 30 octombrie.

Cu excepția companiilor mari, care deseori au calitatea de lider de piață în sectoarele în care activează, finanțările bancare – chiar și la dobânzi mai mici față de anii anteriori – rămân însă greu de accesat pentru firme, ale căror bilanțuri au fost ”stricate” de anii de după izbucnirea crizei economice în 2008.

Alro Slatina este o subsidiară a Vimetco NV, producător de aluminiu cu oprațiuni integrate pe verticală în România, China și Sierra Leone. Principala piață de export a Alro este Uniunea Europeană, cu livrări către Ungaria, Polonia, Grecia, Germania și România.

Compania a raportat după primele nouă luni ale anului o ușoară creștere a producției de aluminiu primar până la 203.100 tone, respectiv a producției de aluminiu procesat până la 59.800 tone.

Cifra de afaceri a Alro Slatina a crescut de la 1,44 mld. lei în primele nouă luni ale anului trecut până la 1,77 mld. lei în perioada similară a anului anterior. Compania a raportat, de asemenea, un profit net ajustat de 145 mil. lei față de o pierdere netă ajustată de 115 mil. lei în același interval de timp de anul trecut.

Rezultatele au fost obținute în condițiile unei scăderi ușoare a cotației aluminiului în acest an, contrabalansate însă de strategia companiei de a-și axa mixul de vânzări spre produsele cu valoare adăugată mare, susțin reprezentanții societății.

Lanţul de centre de fitness World Class România este singura investiţie locală din portofoliul fondului polonez de investiţii Resource Partners. Sursă foto: World Class România.

A doua achiziție a fondului de investiții Resource Partners în România: Lanțul de fitness World Class România cumpără pe concurentul său direct, rețeaua de profil Club Sport Fitness Center MV, și își extinde amprenta națională. Consultanții de la EY au lucrat cu fondul de investiții polonez la achiziția afacerii francezului Thomas Richard Pierre, iar avocații de la Stratulat Albulescu (TSAA) au făcut și ei parte din echipa cumpărătorului

World Class România, liderul pieței locale de fitness aflat în portofoliul fondului polonez de investiții Resource Partners, a semnat contractul pentru achiziția rețelei de centre de fitness Club Sport Fitness Center MV SRL, al doilea operator de profil după numărul de locații.

Club Sport Fitness Center MV SRL este o companie care operează un lanț de 9 centre de fitness în București și marile orașe din România – Craiova, Cluj – Napoca, Iași, Ploiești și Bacău.

Achiziția urmează să fie finalizată în primul trimestru al anului, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consultanții de la EY au lucrat cu fondul de investiții, iar avocații de la Stratulat Albulescu din fosta firmă TSAA au fost, de asemenea, în echipă cu cumpărătorul.

Preluarea companiei care deține franciza Club Moving în România duce la o triplare a afacerii la nivel operațional în mai puțin de doi ani de la intrarea fondului polonez de investiții Resource Partners la nivel local. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, însă de regulă, Resource Partners abordează tichete de tranzacție în medie între 5 și 15 mil. euro în ceea ce privește capitalul investit direct de către fond.

Pe 4 martie 2014, fondul își anunța intrarea prin achiziția pachetului majoritar al lanțului World Class România, liderul pieței de profil, ce avea 11 centre în portofoliu.

Pe 11 iunie 2014, Resource Partners finaliza achiziția și a restului de acțiuni din World Class România, aflate în posesia echipei de conducere a companiei, pentru a deține 100% din afacere, mișcare ce denotă încrederea investitorului financiar în ritmul puternic de creștere al afacerii.

Achiziția Club Sport Fitness Center MV de la francezul Thomas Richard Pierre de către World Class România, singura companie locală aflată în portofoliul managerului polonez de fonduri cu capital de risc, indică o mișcare de tip platforming a Resource Partners, tipică fondurilor de investiții, prin care după intrarea într-un sector proaspăta achiziție devine ea însăși o platformă pentru noi achiziții pe piața de profil.

„Tranzacția va transforma World Class într-un lider indiscutabil al serviciilor de fitness cu o rețea de 28 de cluburi de fitness în România și 2 în Serbia. Asta arată angajamentul Resource Partners în parteneriatul cu echipele de conducere și susținerea acestora în creșterea organică și prin achiziții pentru a acrea un campion de industrie în sectoare strategice”, afirmă Dan Fărcășanu, director de investiții al Resource Partners.

Club Sport Fitness Center MV SRL a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri de 11,9 mil. lei (2,7 mil. euro) și un profit net de 1,11 mil. lei (0,25 mil. euro) la un număr mediu de 71 angajați. Club Sport Fitness Center MV SRL deține franciza Club Moving în România, Club Moving fiind o marcă a grupului francez Hebe, nr.1 în piața de fitness din Hexagon și nr. 5 în Europa.

De cealaltă parte, World Class România a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri de 42,6 mil. lei (9,6 mil. euro) și o pierdere de 3,1 mil. lei (0,7 mil. euro) la 150 de angajați.

World Class România își extinde astfel amprenta la nivel național. Până la finele anului, World Class România va ajunge la 31 de centre de fitness, talie a afacerii triplă față de momentul achiziției.

„Suntem încântați de această achiziție pentru că va pune la dispoziția membrilor noștri mai multe locații pentru servicii de fitness la standarde de excelență și îmbunătățește și mai mult calitatea serviciilor noastre”, a spus Mikael Fredholm, director general executiv al World Class.

Triplarea afacerii aflate în vârful pieței de fitness din România a fost finanțată printr-o combinație de capital investit de fondul polonez, fonduri proprii ale World Class România și credite bancare.

Pe de altă parte, ritmul de extindere apropie fondul polonez de momentul de exit, pentru care o rețea formată din 37 până la 40 de centre de fitness este suficientă pentru a-și marca profitul din vânzarea afacerii.

Resource Partners are profilul unui investitor financiar, cu o durată tipică a investiției între 3 și 5 ani între momentul achiziției și exitul din afacere.

Piața centrelor de fitness este una fragmentată, dar ratele de creștere ale companiilor din sector într-un sector tânăr de servicii indică un potențial de creștere mare pentru acest tip de afaceri.

Administratorul de capital de risc Resource Partners, proprietarul lanţului de centre de fitness World Class România, este în proceduri avansate de atragere de capital de la investitori pentru a ridica al doilea său fond regional, potrivit informațiilor jurnalului de tranzacţii MIRSANU.RO.

Resource Partners II, noul fond de investiţii, are o capitalizare – ţintă comparabilă cu primul fond, de peste 200 mil. Euro.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat déjà că ia în considerare o investiţie de capital de până la 40 mil. Euro în fondul Resource Partners II, care va viza tranzacţii în sectorul companiilor de talie medie din Polonia şi alte pieţe din arealul Europei centrale şi de sud – est, spaţiu care include şi România.

Fondul European de Investiţii, care face parte din grupul Băncii Europene de Investiţii, este şi el pe lista investitorilor Resource Partners, precum și banca olandeză Rabobank și fondul francez de investiții Ardian, fostul braţ de investiţii al gigantului financiar Axa.

Noul fond al Resource Partners va avea, în special, în vizor investiţii în sectorul bunurilor de consum, inclusiv în industria alimentară şi în agricultură, potrivit informaţiilor făcute publice de către instituţia financiară internaţională.

Resource Partners este unul dintre cei mai tineri administratori de capital de risc cu apetit de investiţii în regiune, fiind fondat în urmă cu şase ani de către o echipă care coordona activităţile fondului american de investiţii Carlyle pentru Europa Centrală şi de Est.

Pentru primul fond de investiţii al Resource Partners au fost strânşi 293,4 mil. Euro de la investitori.

Adina Jivan (stânga) și Emeric Domokos - Hancu au fost numiți parteneri locali în cadrul Schoenherr de la 1 februarie. Sursă foto: Schoenherr. Prelucrare: Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Schoenherr face două avansări interne și ajunge la 13 parteneri în biroul local. Litigiile și insolvențele câștigă teren în eșalonul de conducere al firmei

Biroul din București al casei austriece Schoenherr, jucător de talie regională, a anunțat astăzi avansarea Adinei Jivan și a lui Emeric Domokos – Hancu în eșalonul de parteneri ai firmei începând cu 1 februarie, mișcare frecvent întâlnită în cadrul firmelor de avocați la fiecare început de an.

Schoenherr ajunge astfel la o echipă de 13 parteneri în cadrul biroului din București.

”Promovarea celor doi noi parteneri vine ca rezultat al contribuției pe care au avut-o aceștia la dezvoltarea biroului Schoenherr de la București și face parte din strategia de creștere organică a firmei. Extinderea structurii de parteneriat confirmă faptul că Schoenherr este una dintre cele mai mari firme internaționale de avocatură active local, într-un climat economic caracterizat de globalizare”, afirmă Sebastian Guțiu, Managing Partner Schoenherr și Asociații.

Adina Jivan este specializată în litigii și arbitraj, reprezentând clienți în fața instanțelor de judecată și a instanțelor arbitrale în dosare interne și internaționale în domenii precum dreptul concurenței, achiziții publice, contracte de infrastructură bazate pe condițiile FIDIC (contracte standard în domeniul construcțiilor și instalațiilor, utilizate ca referință pe plan internațional), drept administrativ și contencios administrativ, drept comercial și insolvență.

Adina Jivan a absolvit în 2000 cursurile Facultății de Drept ale Universității Babeș Bolyai din Cluj – Napoca, unde a obținut inclusiv o diplomă de master.

În perioada 2001 – 2007, a lucrat ca avocat în Arad în cadrul societății Valentin & Asociații, iar ulterior a trecut în echipa casei austriece de avocatură Schoenherr.

Emeric Domokos – Hancu este specializat în aria litigiilor comerciale precum și în insolvența națională și transfrontalieră. Acesta reprezintă clienți străini și români în diverse litigii și arbitraje complexe, inclusiv în proceduri de recuperare a creanțelor și a lucrat în proiecte de restructurare, legate inclusiv de finanțări.

Emeric Domokos – Hancu a absolvit în 2004 Facultatea de Drept din Cluj – Napoca a Universității Dimitrie Cantemir, unde a obținut și o diplomă de master în materie de legislație a Uniunii Europene. Din 2004, a intrat pe poziția de avocat asociat în cadrul biroului Mihaly Andor din Cluj – Napoca, iar un an mai târziu a lucrat ca asociat în cadrul biroului de avocatură Bejenaru, Filip & Partners. Din 2006, lucrează ca avocat în cadrul biroului local al Schoenherr, fiind membru al baroului din București din 15 ianuarie 2007.

„Odată cu aceste promovări, Schoenherr & Asociații se poziționează printre primele cinci firme din piață ca dimensiune a structurii de parteneriat”, spune Sebastian Guțiu.

Firmele cu cel mai mare număr de parteneri de pe piață sunt marile firme fondate de avocați locali, respectiv NNDKP, Țuca Zbârcea & Asociații sau Mușat & Asociații, care au și cele mai numeroase echipe de avocați.

De la începutul acestui an, dintre firmele de talie mare, Mușat & Asociații și Popovici Nițu Stoica & Asociații au numit noi parteneri în baza sistemului de avansări interne.

Schoenherr are o echipă locală de peste 50 de avocați, care acoperă arii de practică precum litigii, arbitraj, drept corporatist, fuziuni și achiziții, finanțe – bănci, piață de capital, tranzacții imobiliare, dreptul concurenței, dreptul muncii, proprietate intelectuală, media, tehnologie și comunicații, știință.

Firma vieneză de avocatură a intrat pe piața românească în 1996, odată cu primul val de investitori strategici austrieci care făceau aici primele lor achiziții locale, printre ei și producătorul de bere Brau Union.

Pe lista recentă de tranzacții, Schoenherr are la activ asistența acordată vânzătorului în cadrul vânzării liderului pieței de lactate Albalact către francezii de la Lactalis, asistența acordată BCR la vânzarea celui mai mare pachet de credite neperformante tranzacționat până acum pe piața locală cu o valoare nominală de 1,2 mld. euro, consultanța juridică pentru grupul german Rewe la vânzarea Billa România către francezii de la Carrefour sau asistență pentru banca austriacă Volksbank la tranzacția de exit din România.

mcdonalds_vanzare_premier_capital_tabel_tranzactie_25012016 main

BRD SocGen a dat un împrumut de aproximativ 45 mil. dolari care a acoperit aproape două treimi din prețul de achiziție al McDonald’s România. Garanțiile aduse pentru credit de către cumpărător ajung la 59 mil. dolari. Trei firme de avocați au lucrat în tranzacție – Mușat & Asociații, Țuca Zbârcea & Asociații și Clifford Chance Badea

Cea mai mare parte a banilor pentru achiziția lanțului de 66 restaurante McDonald’s România vin de la BRD SocGen, care a acordat un împrumut de circa 45 mil. dolari, care acoperă în proporție de aproape două treimi prețul de achiziție de 65,33 mil. dolari, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Banca a dat un credit multifacilitate de tip Senior în dolari, pentru care au fost constituite garanții estimate la 246,45 mil. lei (59 mil. dolari), sumă ce include principalul, accesoriile și costurile de execuție ale împrumutului, conform datelor publicate în Arhiva electronică a garanțiilor reale mobiliare.

Împrumutul este contractat de către Premier Capital SRL, cumpărătorul în această tranzacție, pe 22 ianuarie, adică la data semnării contractului de vânzare – cumpărare pentru pachetul de 100% din acțiunile McDonalds Systems of Romania, care este unicul acționar al McDonald’s România SRL – compania care operează lanțul de restaurante fast food, conform datelor făcute publice de către compania malteză.

Pachetul de acțiuni a fost cumpărat de către Premier Capital BV, un vehicul de investiții al companiei malteze, care va deține 90% din compania românească, iar restul acțiunilor îi vor reveni lui Daniel Boaje, directorul general executiv al McDonald’s România.

Premier Capital BV și Daniel Boaje sunt și ei trecuți pe lista debitorilor constituiți pentru acest credit.

Cea mai mare parte a prețului a fost plătită la momentul semnării acordului, din banii acordați de BRD, iar o altă parte urmând să fie achitată în termen de două luni de la semnare, iar o altă parte cel mai târziu în interval de un an adică până la 22 ianuarie 2017.

BRD este una dintre cele mai puternice bănci de pe piața finanțărilor corporative, alături de BCR, Raiffeisen, UniCredit, ING și Citibank.

Tranzacția prin care grupul american se retrage de pe piața românească a îmbrăcat forma unui parteneriat pe aproximativ 20 de ani cu firma care deține franciza a 64 de restaurante McDonald’s din Malta, Grecia, Letonia, Lituania și Estonia.

Exitul grupului american din România a venit pe fondul schimbării politicii sale la nivel global survenite în urmă cu circa doi ani. De atunci, au început să caute cumpărători pe piață pentru afacerea locală.

Negocierile cu maltezii s-au derulat aproximativ șase luni, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, în cea mai mare parte la București, unde a fost semnat vineri și contractul de vânzare al afacerii.

Premier Capital a derulat activitățile de due dilligence (analiză financiară și evaluare) alături de consultanții Deloitte. Pe partea de consultanță juridică, cumpărătorul a fost asistat de o echipă de avocați de la Mușat & Asociații condusă de către Miruna Suciu, partener în cadrul firmei.

McDonald’s Restaurant Operations Inc din SUA a lucrat cu firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații, cu o echipă formată de avocați condusă de către Cornel Popa, partener în cadrul firmei, din care a mai făcut parte și Andreea Lisievici, managing associate.

În tranzacție a fost implicată și firma de avocatură Clifford Chance Badea, care lucrează în mod tradițional cu băncile pe diferite structuri de finanțare corporativă , conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Clifford Chance Badea nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect.

În urma tranzacției, maltezii vor prelua o rețea formată din 66 restaurante, care operează în 21 de orașe din țară, cu aproximativ 4.000 de angajați.

Afacerea McDonald’s din România numără aproximativ 65 mil. clienți în fiecare an, respectiv 180.000 de clienți pe zi.

Americanii au deschis primul magazin din rețea în 1995 și au investit 700 mil. lei în 20 de ani de activitate la nivel local.

Activele totale brute ale McDonalds Systems of România, care deține afacerea la nivel local, au fost de 69,52 mil. dolari la 31 decembrie 2015, potrivit standardelor americane de contabilitate, în timp ce profitul se situa la aceeași dată la 11,02 mil. dolari, afirmă reprezentanții firmei malteze, care precizează că rezultatele financiare prezentate nu au fost auditate.

McDonald’s România SRL a înregistrat în 2014 un profit net de 3,71 mil. euro la o cifră de afaceri de 97,86 mil. euro și un număr mediu de 2.760 de angajați, potrivit ultimului bilanț anual disponibil pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.

În doi ani, cifra de afaceri a companiei a crescut cu aproape 10%, iar profitul s-a majorat de patru ori ceea ce indică în continuare potențial de creștere pe acest segment de piață.

Pe piața restaurantelor de tip fast food, lanțul McDonald’s concurează cu rețele precum KFC, Pizza Hut, Subway sau Springtime.

Paul Buta (stânga) și Angela Mare sunt noii parteneri cooptați în conducerea Mușat & Asociații. Sursă foto: Mușat & Asociații. Prelucrare jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mușat & Asociații confirmă plecarea unor parteneri din conducerea firmei de avocatură și anunță cooptarea a doi noi parteneri, precum și o serie de avansări interne

Mușat & Asociații, una dintre cele mai mari case locale de avocatură, a confirmat astăzi printr-un comunicat plecarea partenerilor Miruna Suciu, Luminița Popa, Mădălina Berechet, respectiv a Cleopatrei Leahu din firmă, informații publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 26 ianuarie, potrivit cărora în total un grup de aproximativ 20 de avocați pleacă pentru a-și fonda propria firmă în cadrul celei mai importante mutări ale momentului pe piața de profil.

În acest context, Mușat & Asociații a anunțat o serie de măsuri interne, printre care și numirea a doi noi parteneri ceea ce face ca acum firma să numere o echipă de 21 parteneri şi peste 100 de avocaţi, consultanţi fiscali şi practicieni în restructurare şi insolvențe.

Cei doi noi parteneri ai Mușat & Asociații sunt Angela Mare și Paul Buta.

Angela Mare face parte de mult timp din echipa de avocaţi Muşat & Asociaţii, având o experienţă profesională de peste 16 ani. Aria sa de expertiză cuprinde litigii civile și comerciale, contencios administrativ, precum și litigii privind piața de capital și achiziţii publice. „Pe parcursul carierei de avocat pledant, Angela Mare a reprezentat un portofoliu divers de companii naţionale şi internaţionale în faţa instanţelor de judecată din România, în spețe de mare complexitate, cu implicații financiare considerabile, fiind unanim apreciată de către clienții firmei pentru promptitudinea și eficiența dovedite în soluționarea unor astfel de dosare”, afirmă reprezentanții firmei.

Paul Buta este doctor în drept și asistent universitar la Facultatea de Drept „Nicolae Titulescu”, având în spate o experiență juridică de peste 10 ani, fiind specializat în litigii civile și comerciale şi, de asemenea, în dreptul concurenței și proprietate intelectuală. A fost implicat în dosare de anvergură, acordând asistență juridică unui portofoliu semnificativ de clienţi internaţionali (cu precădere investitori străini și companii multinaţionale) cu privire la aspecte specifice sectorului concurenţei, proprietăţii intelectuale, de reglementare în sectorul farmaceutic şi medical. Paul Buta este, de asemenea, recunoscut pentru expertiza sa în domeniul litigiilor fiscale si arbitrajului internațional, mai spun reprezentanții casei de avocatură.

De asemenea, Mușat & Asociații a făcut o serie de avansări interne prin numirea a trei avocați pe poziția de Managing Associate, în timp ce alți opt avocați au fost promovați pe poziția de Senior Associate.

O altă măsură luată în contextul plecării unor avocați din firmă a fost angajarea altor 15 avocați, din care trei avocați definitivi și 12 avocați stagiari, mai precizează reprezentanții casei de avocatură.

Mușat & Asociații a trecut în istoria sa de circa 25 de ani prin experiența mai multor valuri de plecări de avocați, în jurul cărora s-au format de-a lungul timpului firme precum Popovici Nițu & Asociații (astăzi Popovici Nițu Stoica & Asociații), Țuca Zbârcea & Asociații, Voicu Filipescu, Mitel și Asociații, Vilău și Asociații, Dragne & Asociații, Maravela și Asociații precum și altele.

Firma a reușit să revină în poziții de top pe piața avocaturii de afaceri, unde are o poziție de lider alături de nume ca NNDKP, Țuca Zbârcea & Asociații sau Popovici Nițu Stoica & Asociații.

Costin Tărăcilă, Managing Partner RTPR Allen & Overy

Enterprise Investors a finalizat tranzacția de exit din afacerea de resurse umane Smartree România prin vânzarea pachetului integral de acțiuni către Cylatrea Investments. Avocații RTPR Allen & Overy care au asigurat consultanța vânzătorului au fost conduși de Costin Tărăcilă, în timp ce cumpărătorul a lucrat cu o echipă internă în tranzacție

Enterprise Investors, unul dintre cei mai importanți administratori de capital de risc din regiune, a finalizat tranzacția de exit din afacerea de servicii de resurse umane Smartree România.

Firma de avocatură RTPR Allen & Overy a oferit consultanţă juridică administratorului de capital de risc Enterprise Investors la tranzacția de exit și a lucrat în cadrul tranzacției de exit a fondului polonez de investiții cu o echipă formată din Costin Tărăcilă – Managing Partner al firmei, Laurențiu Tisescu – Associate și Andrei Lupu – Junior Associate.

Enterprise Investors a lucrat cu avocații RTPR Allen & Overy și la alte tranzacții precum exit-ul din Siveco România, achiziția Macon și Simcor, respectiv achiziția și ulterior vânzarea Artima.

De cealaltă parte, Cylatrea Investments a lucrat intern această tranzacție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cumpărătorul afacerii Smartree este firma de investiții Cylatrea Investments reprezentată de către Dragoș Roșca, CEO Delta Asset Invest, care a lucrat anterior în consultanța de strategie la Roland Berger și apoi ca manager al fondului de investiții Gemisa Investments. Din portofoliul de investiții administrat de către Delta Asset Invest face parte și afacerea din domeniul consultanței dedicate resurselor umane Business Intelligence Alliance BIA.

Șerban Roman, Country Director al Enterprise Investors, declara în luna ianuarie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că discuțiile pentru vânzarea Smartree au început în 2015, iar finalizarea acesteia a fost programată pentru primul trimestru al acestui an.

Investiția totală a fondului de investiții EVF în Smartree pentru preluarea pachetului de 100% din acțiuni a fost de 3 mil. euro. Părțile nu au comunicat valoarea tranzacției sau multiplicatorul obținut raportat la investiția de capital.

Enteprise Investors a cumpărat în 2010 afacerea Smartree de la Eric Kish, fostul manager din cadrul grupului petrolier Rompetrol.

În perioada 2010 – 2014, afacerea Smartree a crescut de 2,4 ori la nivelul cifrei de afaceri, însă profitabilitatea sa s-a redus.

Astfel, Smartree România SRL a obținut în 2014 un profit net de 0,13 mil. euro la o cifră de afaceri de 8,37 mil. euro. În 2009, anul dinaintea achiziției de către Enterprise Investors, compania raporta un profit net de 0,34 mil. euro la o cifră de afaceri de 3,5 mil. euro, potrivit bilanțurilor depuse la Ministerul Finanțelor Publice de către companie.

Din portofoliul local al Enterprise Investors mai fac parte lanțul de comerț Profi și grupul Macon Deva din industria materialelor de construcții.

RTPR a fost înfiinţată în anul 2004 şi activează în asociere cu firma londoneză Allen & Overy din 2008. RTPR Allen & Overy are o echipă de 42 de avocaţi, din care 5 parteneri alături de care se află și profesorul Lucian Mihai în calitate de Of counsel.

Domeniile principale de activitate ale RTPR Allen & Overy cuprind finanţări, fuziuni şi achiziţii, pieţe de capital, insolvenţă şi restructurări, concurenţă, dreptul muncii, dreptul proprietăţii intelectuale, litigii şi arbitraj, consultanţă pentru sectoarele de afaceri, inclusiv energie, telecomunicaţii, finanţare, real estate şi industria farmaceutică.

Din portofoliul RTPR Allen & Overy de tranzacții recente fac parte asistență pentru fondul de investiții Advent International la vânzarea rețelei de servicii medicale Regina Maria și a Ceramica Iași, lista de achiziții realizată de fondul de investiții Catalyst România, fond administrat de 3TS Capital Partners, respectiv consultanță la achizițiile realizate de fondul de investiții polonez Resource Partners la rețeaua de centre de fitness World Class România, respectiv a fondului de investiții Pamplona Capital Partners III la compania farmaceutică Alvogen Group.

Pe piața avocaturii de afaceri, pe de o parte, sunt firmele mari locale NNDKP, Țuca Zbârcea & Asociații, Mușat & Asociații și Popovici Nițu Stoica & Asociații, iar pe de altă parte un pluton important format de birourile locale asociate marilor case internaționale Clifford Chance, Allen & Overy, DLA Piper, Cameron McKenna, sau chiar a unor firme de talie regională cum este cazul austriecilor de la Schoenherr.