Arhive lunare: mai 2015

Fondurile de pensii administrate de ING au cumpărat obligațiuni București de aproape 40 mil. euro și o expunere de aproape 8% pe tranzacția de finanțare de 500 mil. euro. Pe lista investitorilor sunt și fondurile Generali, Allianz Țiriac, Aegon, dar și băncile locale mari BCR, BRD și UniCredit Țiriac

NN Pensii, fostul ING Pensii care administrează fonduri de pensii cu active nete de 1,8 mld. euro, a fost unul dintre cei mai mari cumpărători locali de obligațiuni ale Primăriei Capitalei la emisiunea în valoare de 2,2 mld. lei (500 mil. euro). Marile bănci locale, BCR, BRD și UniCredit Țiriac Bank au luat și ele expuneri alături de Banca Transilvania și Raiffeisen, aranjorii tranzacției prin care Bucureștiul a refinanțat în lei o emisiune de titluri în euro din 2005.

Cel mai mare manager de fonduri de pensii din România, NN Pensii, a cumpărat obligațiuni municipale la finele lunii aprilie în valoare de 175,6 mil. lei (circa 40 mil. euro), ceea ce corespunde unei felii de până la 8% din întreaga emisiune a Primăriei Municipiului București. De asemenea, fondurile administrate de Generali au luat circa 2,6% din titluri, Allianz Țiriac aproape 2%, fondurile administrate de BCR circa 1,1%, fondul Aegon 0,8%, iar cele manageriate de BRD circa 0,6% din total obligațiuni vândute, conform calculelor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO pe baza datelor făcute publice de către arbitrul piețelor financiare, Autoritatea de Supraveghere Financiară. În total, fondurile de pensii de pe Pilonul II și III au luat o cotă de 15% din întreaga emisiune de obligațiuni, adică o porție egală cu cea adjudecată de BERD singur, cel mai mare investitor străin în tranzacție.

Raluca Țintoiu, CEO NN Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat SA

”Noi am pus ordin de peste 10% din oferta PMB, dar ni s-a alocat mai puțin pentru că a fost cerere mare”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Raluca Țintoiu, CEO ING Pensii, companie care și-a schimbat recent numele în NN Pensii și este cel mai mare jucător pe piața pensiilor private. NN Pensii administrează fondul ING Pensii pe Pilonul II al pensiilor private obligatorii, respectiv ING Activ și ING Optim pe segmentul fondurilor de pensii facultative din Pilonul III. Obligațiunile municipale au ponderi între 2 și 3% în activul fiecăruia dintre cele 3 fonduri manageriate de NN Pensii, care investește și în acțiuni, titluri de stat, obligațiuni corporative ori depozite bancare.

Cererea de obligațiuni a fost aproape dublă față de ofertă astfel că investitorii au primit titluri corespunzător cu mărimea ordinelor de cumpărare raportate la nivelul întregii emisiuni.

Al doilea manager local de fonduri de pensii după mărimea expunerii pe tranzacția PMB este Generali, care a investit 56,4 mil. lei (12,8 mil. euro) prin fondurile Aripi și Stabil. Generali este urmat de fondurile administrate de Allianz Țiriac cu o expunere totală de 43 mil. lei (aproape 10 mil. euro), BCR cu 24,7 mil. lei (5,6 mil. euro), Aegon cu aproape 17 mil. lei (circa 3,8 mil. euro) și fondurile administrate de BRD cu 13,5 mil. lei (circa 3 mil. euro). Au participat și alți manageri de fonduri de pensii private, dar cu expuneri nesemnificative.

Vânzarea de obligațiuni municipale de 2,2 mld. lei de către Primăria Bucureștiului este cea mai mare tranzacție de acest tip din ultimii zece ani. Titlurile au fost listate pe bursa de la București la începutul acestei luni.

Bucureștiul s-a împrumutat la o dobândă medie anuală de 3,98% în lei.

Investitorii locali au dat circa 80% din bani, adică circa 400 mil. euro, din care cea mai mare parte au venit de la bănci – 40%, urmate de fonduri de investiții cu 27%.

Pe eșalonul de bănci, în afară de Banca Transilvania și Raiffeisen au participat și celelalte bănci mari – BCR, BRD și UniCredit Țiriac Bank, ce au văzut în obligațiunile în lei ale Bucureștiului o ocazie bună de a-și plasa lichidități și în afara plasamentelor în titluri de stat.

”Am luat o expunere mică pe tranșa obligațiunilor cu maturitate la 3 ani”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Răsvan Radu, CEO UniCredit Țiriac Bank.

Tranșa obligațiunilor cu maturitate de 3 ani are cel mai avantajos cost, dobânda fixă fiind de 2,80%, în timp ce obligațiunile cu maturitate de 5 ani au o dobândă fixă de 3,58%, iar cele scadente la 7 ani au o dobândă fixă de 4,43%. Tranșa cu maturitate de 10 ani are o dobandă fixă de 5,10%.

Emisiunea de obligațiuni a Primăriei Bucureștiului, în valoare de 500 mil. euro, este prima de o asemenea anvergură în monedă locală, având în vedere că până acum atât obligațiunile municipale, cât și cele corporative de valori mari, s-au derulat până acum în valută străină.

Tranzacția BCR de vânzare a portofoliului de 2,7 mld. euro a adus în camera de date giganții financiari ai lumii: Apollo Global Management, un consorțiu format de Blackstone,HIG Capital și fondul londonez AnaCap, Deutsche Bank a făcut echipă cu Baupost și Sankaty Advisors, iar Lone Star i-au luat lângă ei pe cehii de la APS. Cea mai mare tranzacție a anului de pe piața românească a ajuns în faza depunerii ofertelor neangajante. Cine sunt miliardarii americani care au banii pentru a cumpăra grijile lui Treichl

Lasă un răspuns

Operațiunea cu nume de cod Neptun, care înseamnă cea mai mare tranzacție de vânzare de credite neperformante de pe piața românească, a ajuns săptămâna aceasta în faza depunerii ofertelor neangajante, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Mai mulți investitori americani și europeni au accesat camera de date a tranzacției prin care BCR vinde un pachet de credite neperformante în valoare de 2,7 mld. euro. Astfe, documentele tranzacției au fost studiate de către o listă de potențiali cumpărători care cuprinde Apollo din SUA, un consorțiu format din americanii de la Blackstone, HIG Capital și fondul londonez AnaCap, un alt consorțiu format de gigantul german Deutsche Bank, Baupost (SUA) și Sankaty Advisors (afiliat Bain Capital din SUA), precum și de către un consorțiu din care fac parte Lone Star Funds (SUA) și APS (Cehia), conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția ar putea atrage interesul și altor investitori, inclusiv firme specializate în administrarea de portofolii de datorii cum este cazul firmelor poloneze Kredyt Inkaso sau Kruk.

Ambele firme, precum și Deutsche Bank, Lone Star sau BCR – vânzătorul pachetului de credite nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestei tranzacții până în acest moment.

Nici reprezentanții PwC, consultanții care au mandatul BCR pentru tranzacție, nu au dorit să facă niciun comentariu la solicitările adresate anterior de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Surse din piață susțin că portofoliul vândut de BCR cuprinde credite toxice de retail (acordate persoanelor fizice), acordate IMM-urilor, corporate (acordate companiilor mari) și credite acordate clienților de pe piața imobiliară. Mai mult de jumătate din portofoliu reprezintă credite corporate și împrumuturi acordate IMM-urilor.

Portofoliul cu o valoarea nominală de 2,7 mld. euro vândut de BCR dispune de garanții care acoperă până în jurul a 75% din pachetul de credite, ceea ce înseamnă că este posibil ca discountul să fie mai mic față de alte tranzacții încheiate pe piața de profil de către BCR, Volksbank și alte bănci unde prețul plătit ar fi reprezentat între 5% și 15% din valoarea nominală a portofoliului. Recent, polonezii de la Kruk au cumpărat de la Piraeus Bank România cel mai mare portofoliu de credite de consum negarantate de pe piață, cu valoare nominală de 184 mil. euro, la un discount de 93,5%.

În acest context, BCR ar putea obține circa 300 – 500 mil. euro de pe urma acestei tranzacții, care ar putea cuprinde și externalizarea diviziei de work out din bancă, structură specializată în administrarea creanțelor în care lucrează în jurul a 400 de oameni.

Operațiunea Neptun are ca scop eliminarea rapidă din bilanțul celei mai mari bănci locale, aflate sub controlul austriecilor de la Erste, a portofoliilor de datorii care au pus presiune puternică pe profit.

BCR a vândut în 2014 credite neperformante cu o valoare nominală de 2 mld. lei (450 mil. euro) și este angajată într-un proces de vânzare accelerată a portofoliului de credite neperformante. La 31 martie, banca a raportat o rată a creditelor toxice din portofoliu de 25%, în scădere față de nivelul de 30% unde se situa în urmă cu un an.

BCR a raportat pe primul trimestru al anului un profit net de 344 mil. lei (77 mil. euro, calculat în funcție de cursurile medii lunare), ca urmare a tranzacțiilor de curățire a portofoliului de credite neperformante.

La ultimele două mari tranzacții de vânzare de portofolii de datorii, cu o valoare de 1 mld. lei (circa 220 mil. euro), respectiv de 400 mil. euro, BCR a lucrat tot cu consultanții de la PwC și cu avocații firmei austriece Schoenherr.

Până acum, cea mai mare vânzare pe piața creditelor bancare neperformante din România a fost anunțată în iulie 2014, cu un portofoliu nominal de 495 mil. euro cedat consorțiului format din Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap și APS.

O altă tranzacție majoră, prin care Bank of Cyprus a încercat exitul din România prin vânzarea unui pachet de credite neperformante de 545 mil. euro, a eșuat la începutul anului, printre ofertanți fiind investitori care s-au arătat interesați de tranzacția de acum de la BCR. Atunci, Sankaty Advisors, afiliat gigantului financiar Bain Capital, Deutsche Bank, Baupost, HIG și fondul londonez AnaCap au participat alături de alți investitori, însă ciprioții nu au fost mulțumiți de ofertele primite.

Pentru BCR, tranzacția vine să panseze ”rănile” lăsate de criză pe bilanț și să mai reducă din grijile lui Andreas Treichl, bancherul austriac care conduce Erste. Treichl a fost și artizanul achiziției celei mai mari bănci din România în 2005 când a oferit 3,75 mld. euro pentru 61,88% din acțiuni.

Cine sunt pețitorii americani de la tranzacția BCR

Dacă Deutsche Bank, APS și AnaCap sunt nume active în piața românească de mai mulți ani, trendul tranzacțiilor mari cu credite neperformante a atras interes din partea multor investitori financiari americani globali.

Blackstone, una dintre cele mai mari firme de investiții, are sub administrare active de 290 mld. dolari și este cel mai profitabil manager de active din lume, cu un câștig raportat în 2014 de 4,3 mld. dolari, adică o marjă de profit de 60%. Blackstone a plasat anul trecut 26,4 mld. dolari prin fonduri de investiții, investiții imobiliare, fonduri de hedging și pe piața de credit. Din acești bani, în Europa Blackstone a investit 7,7 mld. dolari. Valoarea de piață a grupului pe bursa din New York este de 51,4 mld. dolari.

Grupul de investiții Blackstone este condus de către americanul de origine evreiască Stephen Schwarzman, 68 de ani, membru al Partidului Republican, a cărui avere este estimată de Forbes la 10,8 mld. dolari. Celălalt fondator este Peter Peterson, 88 de ani, cu o avere estimată la 2,8 mld. dolari în 2008 de către revista Forbes. A fost Secretar de Stat pentru Comerț pentru un an sub președintele republican Richard Nixon și a condus banca de investiții Lehman Brothers în perioada 1973 – 1977.

Apollo Global Management, fondat în 1990, are în administrare active de 160 mld. dolari, din care 108 mld. dolari pe piața de credit, inclusiv credite neperformante, 41 mld. dolari în fonduri de investiții și 10 mld. dolari pe piața imobiliară. Apollo Global Management a fost fondată de către bancherul de origine evreiască specializat în fuziuni și achiziții și corporate finance Leon Black, 64 de ani, a cărui avere era estimată în martie de revista Forbes la 5,1 mld. dolari. Tatăl său era un om de afaceri care a emigrat din Polonia în America.

Pe piața europeană de credite și active neperformante, Apollo investește prin fondurile de investiții Apollo Investment Europe II și Apollo European Principal Finance Fund, fiecare având o rată internă de rentabilitate în jurul a 17%. În 2014, Apollo Global Management a raportat venituri totale de 1,56 mld. dolari și un profit net de 168 mil. dolari. Pe bursa de la New York, valoarea de piață ajunge la 8,6 mld. dolari.

Sankaty Advisors, fondată în 1998, are sub administrare active în valoare de 25 mld. dolari. Are o echipă de peste 200 de oameni specializați în administrarea investițiilor. Pe 7 mai, a anunțat achiziția unui portofoliu de credite garantate de 560 mil. euro de la BFA – Bankia Group din Spania. Alon Avner conduce operațiunile Sankaty Advisors din Europa, unde a cumpărat în ultimii trei ani portofolii bancare de 2,3 mld. euro.

Sankaty Advisors este afiliată Bain Capital, administrator global de active în valoare de 75 mld. dolari. Printre fondatorii Bain Capital este și Mitt Romney, cunoscut pentru candidatura sa în 2012 la alegerile prezidențiale din SUA din partea Partidului Republican, învins în final de actualul președinte Barack Obama susținut de Partidul Democrat.

HIG Capital a fost fondată în 1993 de către Sami Mnaymneh, 53 de ani, fost managing director al departamentului de fuziuni și achiziții în cadrul Blackstone, și de Tony Tamer, 54 de ani, fost partener la firma de consultanță de management Bain & Company, din care au plecat în 1984 cei trei oameni care au fondat Bain Capital – Mitt Romney, T. Coleman Andrews III și Eric Kriss.

HIG Capital are sub administrare active la nivel global de 17 mld. dolari, o echipă de peste 250 de oameni specializați în investiții. Are în portofoliu aproximativ 80 de firme ale căror vânzări combinate depășesc 30 mld. dolari pe an.

În România, a fost unul dintre cei patru cumpărători ai pachetului de credite neperformante de 495 mil. euro al Volksbank România.

Lone Star Funds, care a luat naștere în 1995, este condus de fondatorul său, miliardarul american John Grayken, 58 de ani. Acesta a investit anul trecut 350 mil. dolari din propria avere, conform Bloomberg, în ridicarea fondului de investiții Lone Star IX, cu o capitalizare finală de 7,2 mld. dolari pentru a investi în active depreciate din Europa, SUA și Japonia. Familia de fonduri Lone Star a atras în ultimii 20 de ani de la investitori capitaluri totale de 60 mld. dolari.

Baupost Group este unul dintre cele mai mari fonduri de hedging din lume, specializat în administrarea riscului, fondat în 1982 de către americanul de origine evreiască Seth Klarman, care conduce afacerea ca președinte al grupului. Klarman, 58 de ani, are o avere estimată la 1,47 mld. dolari de către Forbes. Baupost Group are sub administrare active de 28,5 mld. dolari și a obținut un randament de 8% în 2014. Seth Klarman este unul dintre cei mai celebri investitori ai lumii, faimos pentru apetitul său în investiții de risc. El a scris în 1991 cartea ”Marja de siguranță”, numită astfel după noțiunea de investiții consacrată de Benjamin Graham, mentorul lui Warren Buffett, legenda vie a investițiilor pe bursă.

Fostul nr. 2 din Mușat & Asociații este șef peste 9.000 de avocați până în 2019. Avocatul specializat în litigii Ion Dragne ajunge după două decenii de carieră noul Decan al baroului București

Lasă un răspuns

Baroul București a confirmat astăzi alegerea avocatului specializat în litigii Ion Dragne în funcția de Decan al Baroului București pentru un mandat de patru ani. Ion Dragne îl înlocuiește pe Ilie Iordăchescu, care a candidat pentru un nou mandat, dar s-a clasat al treilea cu 411 voturi, în urma lui Octavian Stoica, cu 483 de voturi.

Dragne, cu o carieră de două decenii în avocatură, a fost prodecan al baroului București din 2007 încoace și conduce firma Dragne & Asociații pe care a fondat-o în 2010.

”Se validează rezultatele alegerilor Adunării Generale Elective a Baroului București pentru demnitatea de Decan, din data de 24 mai 2015 astfel: Domnul avocat Ion Dragne este ales Decan al Baroului București pentru un mandat de 4 ani, cu 1.193 de voturi”, se arată în hotărârea făcută publică azi de către Barou.

În total, pentru funcția de Decan al Baroului București au candidat 16 avocați, printre cele mai cunoscute nume numărându-se Daniel Fenechiu, cunoscut în mediul politic ca unul dintre liderii PPDD, și Marius Coltuc, un avocat vizibil mai ales ca urmare a dosarelor din justiție dintre bănci și clienții care se consideră păgubiți de acestea ca urmare a unor abuzuri intervenite în derularea contractelor de credit.

Dragne a fost la un moment dat nr. 2 în firma de avocatură Mușat & Asociații, una dintre primele apărute și printre cele mai mari de pe piața serviciilor de consultanță juridică de afaceri. Dragne a lucrat la Mușat & Asociații în perioada 2004 – 2010, unde în ultimii doi ani a coordonat departamentul de litigii și arbitraj.

În 2010, a plecat de la Mușat & Asociații și a fondat propria firmă Dragne & Asociații, unde ocupă poziția de Managing Partner.

A absolvit Facultatea de Drept din București în 1992 ca șef de promoție, iar în 2001 și-a dat doctoratul în drept administrativ. În paralel cu avocatura, în 1992 a început și o carieră didactică, fiind pe rând preparator universitar de drept administrativ până în 1995 la Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza, iar apoi asistent universitar de Drept Procesual Civil al Facultății de Drept din București în perioada 1995 – 1997, iar din 2001, este lector universitar.

Limbile sale de lucru sunt româna și engleza. Din 2011 face parte și din conducerea Uniunii Naționale a Barourilor din România, fiind membru al Consiliului UNBR.

Baroul București numără aproximativ 9.000 de avocați, ceea ce înseamnă cam jumătate din numărul total de avocați din România, conform datelor prezentate pe site-ul Baroului București.

Ignaczak, directorul Kruk România: ”Am făcut până acum peste 100 de tranzacții cu credite neperformante în România din 2007 încoace. Vrem să ne păstrăm poziția de lider pe piața creditelor de consum neperformante”. Cea mai mare achiziție locală a polonezilor este pachetul Piraeus Bank România de 184 mil. euro, vândut cu 12 mil. euro la un discount de 93,5%. Vânzările de portofolii de datorii s-au triplat în România anul trecut până la 2,2 mld. euro, iar tendința de creștere continuă. Cifrele Kruk privind piața locală a tranzacțiilor cu credite neperformante

Lasă un răspuns

Kruk România, subsidiara locală a grupului polonez Kruk specializat în colectarea de creanțe, a realizat cea mai mare tranzacție locală cu credite de consum neperformante negarantate prin achiziția unui portofoliu de datorii de la Piraeus Bank România. Vânzarea de către Piraeus Bank România a unui portofoliu de credite neperformante de până la 200 mil. euro, tranzacție aranjată de Deloitte, a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 3 martie.

Pachetul de credite cu valoare nominală de circa 185 mil. euro, cumpărat cu circa 12 mil. euro la un discount de 93,5%, este cea mai mare tranzacție a celor de la Kruk din lista de peste 100 de tranzacții realizate în România din 2007 până acum, a declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Tomasz Ignaczak, director general al Kruk România. Alte tranzacții pe piața de profil s-au realizat la discounturi estimate între 85% și până la 95%.

”Tranzacția cu Piraeus Bank România este cea mai mare achiziție de pe piața portofoliilor de credite neperformante de consum negarantate. Noi am făcut în România din 2007 până acum peste 100 de tranzacții cu portofolii de datorii și cea cu Piraeus Bank România este cea mai mare achiziție locală făcută de noi. Cea mai mică viza preluarea unui pachet de credit cu o valoare nominală în jurul a 1 milion de lei”, explică Ignaczak.

”Piața tranzacțiilor cu credite neperformante va crește în 2015. Noi suntem implicați acum în până la zece tranzacții, aflate în diferite stadii. Pe segmentul nostru de afaceri, vrem să ne menținem lideri cu o cotă de piață de aproximativ 30%”, susține polonezul.

Kruk estimează că în 2014 a înregistrat o cotă de piață de 38% pe piața creditelor de consum neperformante.

Vânzarea portofoliului de datorii al Piraeus Bank România a fost o tranzacție aranjată în acest an de către consultanții de la Deloitte, care astfel au câștigat primul mandat major pe o piață în care până acum pe tranzacțiile mari de profil derulate de Volksbank și BCR în 2014 au fost vizibili cei de la PwC. Cea mai mare tranzacție de pe piața de profil este derulată în prezent pe piață de către BCR în cadrul operațiunii cu nume de cod Neptun.

Fazele tranzacției de vânzare de credite neperformante a Piraeus Bank România – lansarea licitației, depunerea ofertelor, analiza de tip due dilligence, negocierea contractului și semnarea acestuia – s-au derulat într-un interval de 2 – 3 luni, conform informațiilor din piață disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Piraeus Bank România nu a răspuns până acum solicitărilor de informații pe marginea acestei tranzacții, iar reprezentanții Kruk nu au dorit să intre în astfel de detalii privind tranzacția din motive de confidențialitate.

”La tranzacția cu Piraeus Bank România, echipa noastră a cuprins cinci oameni din biroul din România și alți trei oameni de la biroul din Polonia”, a precizat șeful Kruk România, care afirmă că pentru acest proiect nu au fost angajați consultanți externi sau firme de avocatură. Avocații de la Reff & Asociații au asigurat consultanța juridică a vânzătorului, Piraeus Bank România.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă Kruk este interesată de tranzacția de vânzare a celui mai mare portofoliu de datorii locale de către BCR, reprezentantul firmei poloneze a răspuns: ”Nu pot confirma sau comenta pe acest subiect”.

Kruk România a raportat pentru 2013 venituri totale de 48,1 mil. lei (10,9 mil. euro) și un profit net de circa 32.000 lei (peste 7.000 euro) la un personal mediu angajat de 336 de oameni, conform ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor.

Piața datoriilor ipotecare, motor de creștere în anii următori. Kruk: În anii următori, vom fi activi pe tranzacțiile cu portofolii de credite neperformante ipotecare și corporative

Valoarea nominală a portofoliilor de datorii vândute și externalizate pentru administrare de către bănci și alte entități de pe piața românească a fost anul trecut de 13,8 mld. zloți (3,3 mld. euro, calculate la cursul mediu anual de 4,1852 zloți comunicat de Banca Centrală a Poloniei – n.r.), conform estimărilor grupului Kruk.

Față de 2013, înseamnă o dublare a pieței, având în vedere că datele Kruk indică 7,2 mld. zloți (1,7 mld. euro, calculat la cursul mediu anual de 4,1975 zloți la euro comunicat de Banca Centrală a Poloniei pentru 2013).

Aproximativ două treimi din această piață este reprezentată de valoarea nominală a portofoliilor de datorii vândute, care anul trecut s-a ridicat la 9,1 mld.zloți (2,2 mld. euro) față de 2,8 mld. zloți (0,7 mld. euro) în 2013. Dacă ne uităm la vânzarea portofoliului Volksbank România de 495 mil. euro, constatăm că cea mai mare tranzacție de profil de anul trecut a avut o pondere de 22% în total piață.

Felia portofoliilor de datorii externalizate pentru administrare s-a ridicat în 2014 la 4,6 mld. zloți (1,1 mld. euro), în creștere ușoară față de anul anterior, când valoarea era de 4,4 mld. zloți (1,05 mld. euro).

”Disponibilitatea portofoliilor de datorii pe piața românească a fost afectată material de tranzacțiile mari de credite corporative și ipotecare, cu o valoare nominală totală de 5,1 mld. zloți (1,2 mld. euro) , respectiv 1,8 mld. zloți (0,4 mld. euro). Piața datoriilor ipotecare s-ar putea extinde substanțial în anii următori, urmând modelul de creștere văzut anterior în Polonia”, afirmă Ignaczak.

Acesta adaugă că Kruk și-a asigurat o licență importantă și că este pregătit să cumpere portofolii ipotecare de pe piața locală.

”În anii următori, grupul intenționează să urmeze o abordare activă pe piețele de credite neperformante ipotecare și corporative (ale companiilor – n.r.)”, afirmă șefuk Kruk România.

Anul trecut, cheltuielile Kruk cu portofoliile de datorii din România au fost de 95 mil. zloți (22,7 mil. euro), din care 93 mil. zloți au fost dați pe portofolii de credite de consum neperformante.
În 2013, polonezii au cheltuit mai mult, circa 133 mil. zloți (31,8 mil. euro).

Grupul Kruk a preluat anul trecut în administrare portofolii de datorii din România cu o valoare nominală de 350 mil. zloți (circa 84 mil. euro) față de 320 mil. zloți (76 mil. euro) în 2013.
”Piața administrării datoriilor din România este mai puțin fragmentată decât în Polonia, chiar și așa numărul entităților interesate de achiziția de portofolii de datorii este în creștere”, a spus Tomasz Ignaczak.

Pe piața recuperării de creanțe comerciale și a administrării datoriilor, Kruk activează alături de alte firme specializate precum Kredyt Inkaso (Polonia), APS (Cehia), francezii de la Coface sau EOS KSI, firmă cu rădăcini germane.

Bazele grupului Kruk au fost puse în urmă cu circa 17 ani de către polonezul Piotr Krupa, care este și acum cel mai mare acționar cu un pachet de 12%. Alți acționari majori ai afacerii sunt fondurile gestionate de ING (10%), Aviva (9,8%) și Generali (9%).

În 2003, administratorul polonez de fonduri de investiții Enterprise Investors, care are în România afaceri precum lanțul de magazine Profi sau producătorul de BCA Macon Deva, a investit 21 mil. dolari în Kruk. În 2007, Kruk a intrat în România. În 2011, Kruk a fost listat pe bursa de la Varșovia, iar valoarea bursieră a companiei este acum de 2,8 mld. zloți (circa 680 mil. euro). Are operațiuni în Polonia, România, Cehia, Slovacia și Germania.

În 2014, Kruk a raportat un profit net de 152 mil. zloți (36 mil. euro) la venituri de 488 mil. zloți (116 mil. euro). Achizițiile de portofolii bancare neperformante din regiune se realizează la prețuri reprezentând între 5% și 25% din valoarea nominală a creditelor vândute.

S-au schimbat datele celei mai mari tranzacții locale cu credite neperformante: BCR vinde un portofoliu de credite neperformante de circa 2,7 mld. euro

Lasă un răspuns

BCR, cea mai mare bancă după active aflată sub controlul grupului austriac Erste, a transmis potențialilor investitori un info memo prin care anunță vânzarea unui pachet de credite neperformante de aproximativ 2,7 mld. euro, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse de pe piața financiară.

Ultimele date indică o schimbare a mărimii portofoliului scos la vânzare, tranzacția fiind aranjată de către consultanții de la PwC, care au primit anterior și alte mandate pentru astfel de operațiuni din partea Erste.

Informațiile nu au fost confirmate sau infirmate până acum nici de către reprezentanții BCR și nici ai PwC.

Sursele citate susțin că tranzacția pregătită de BCR sub numele de cod Neptun vizează și externalizarea diviziei de work – out, structură a băncii în care lucrează în jurul a 400 de oameni. Diferența față de alte tranzacții anterioare ale BCR de vânzare de credite toxice ar fi aceea că divizia internă s-ar ocupa de administrarea portofoliului de datorii ce va fi vândut. Până acum, de exemplu, portofoliile de datorii de la Volksbank, de 495 mil. euro, și de la BCR, care a vândut două pachete cu o valoare de peste 620 mil. euro, cumpărătorii au fost consorții din care a făcut parte și firma cehă APS, specializată în recuperarea de creanțe.

Tranzacția de vânzare a portofoliului uriaș de credite neperformante de la BCR este de așteptat să depășească prețul plătit în tranzacțiile prin care s-au vândut bănci în România în ultimii ani.

În funcție de calitatea activelor din pachetul vândut de BCR, cumpărătorul ar putea plăti în medie între 150 mil. euro și 300 mil. euro, conform unor estimări care pleacă de la ratele de discount la care s-au făcut în România tranzacții cu credite neperformante. Până acum, cumpărătorii de astfel de active din România au făcut tranzacții la discounturi între 85% și 95%, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Calibrul unei astfel de tranzacții, cu portofolii de datorii de ordinul miliardelor de euro, se pretează unor investitori financiari specializați mari de genul Deutsche Bank, Baupost Group, HIG Capital, Lone Star Funds, Bain Capital sau AnaCap.

Deutsche Bank și Lone Star Funds au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că nu au niciun comentariu de făcut pe marginea acestei tranzacții.

Un consorțiu format din Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap și APS a preluat în luna iulie de la Volksbank România un portofoliu de datorii în valoare de 495 mil. euro. Ulterior, Deutsche Bank și APS au făcut echipă la cele două mari tranzacții ale BCR, conform informațiilor din piața financiară.

BCR a vândut în 2014 credite neperformante cu o valoare nominală de 2 mld. lei (450 mil. euro) și este angajată într-un proces de vânzare accelerată a portofoliului de credite neperformante.

La 31 martie, banca a raportat o rată a creditelor toxice din portofoliu de 25%, în scădere față de nivelul de 30% unde se situa în urmă cu un an.

La ultimele două mari tranzacții de vânzare de portofolii de datorii, BCR a lucrat tot cu consultanții de la PwC și cu avocații firmei austriece Schoenherr.

În ultimul an, mai multe bănci locale au scos la vânzare portofolii de credite neperformante pe listă fiind BCR, Volksbank, UniCredit Țiriac, Piraeus Bank, altele testând piața pentru noi tranzacții. Raiffeisen Bank România, de exemplu, a încercat în prima parte a anului să aranjeze o tranzacție de vânzare de credite neperformante, dar, după tatonări, a renunțat să mai iasă în piață cu un astfel de portofoliu și se va ocupa în continuare de administrarea lui.

Volumul de credite neperformante din sistemul bancar românesc este estimat de unii experți la aproximativ 12 mld. euro.

Băncile europene vor externaliza în 2015 credite de 100 mld. euro, conform calculelor avansate de consultanții PwC.

Pariurile guvernatorului: Obișnuiți-vă cu ideea că băncile vor da bani mai greu ceea ce va însemna o redresare economică mai puternică decât pe credit, trecem la era cui dai credit în loc de câte credite dai și uitați de băncile – mamă pentru că băncile locale vor trebui să se descurce cu banii pe care îi atrag din piața internă. Bancherii speră însă chiar și la dezvoltarea de produse bancare ca model pentru alte piețe

Lasă un răspuns

Piața bancară din România va evolua în perioada următoare către o creștere moderată a creditului, către o miză mai mare a calității împrumuturilor față de volumul lor, precum și spre o creștere a ponderii finanțărilor locale, a susținut Mugur Isărescu, guvernatorul BNR la finele săptămânii trecute în cadrul conferinței cu tema ”Să înțelegem viitorul. Perspectivele sectorului bancar și ale economiei. Pot băncile schimba viitorul României în bine?”, organizate de către Consiliul Patronatelor Bancare din România. La dezbatere a participat și profesorul Leszek Balcerowicz, fost guvernator al băncii centrale a Poloniei și autorul planului de relansare a economiei poloneze în urmă cu mai bine de două decenii.

Fostul bancher polonez, văzut de mulți analiști ca fiind ”creierul” modelului economic ce a transformat Polonia în centrul de greutate al Europei de Est, și-a concentrat mesajele pe sfaturi la adresa autorităților române al căror miez trebuie să fie în viziunea acestuia consolidarea fiscală, privatizarea sectoarelor economice dincolo de granița a ceea ce acum unele sunt considerate de neprivatizat pentru că au o importanță strategică, precum și miza pe reforme pentru susținerea micilor afaceri astfel încât acestea să devină motorul economiei.

„Am accelerat privatizarea băncilor. Am făcut reforma pensiilor. A trebuit să ne restructurăm sistemul minier, să scoatem minerii baricadaţi din mine”, a spus Leszeck Balcerowicz pe marginea reformelor pe care le-au aplicat autoritățile de la Varșovia.

Șeful BNR și-a calibrat însă discursul pe evoluția creditării în România, susținând că unele schimbări care au apărut la nivelul băncilor în ultimii ani ca urmare a crizei economice se vor menține și în perioada următoare.

”Este puţin probabil, cel puţin pe termen scurt, să asistăm la o inversare spectaculoasă de trend în dinamica creditului, dată fiind persistenţa constrângerilor atât la nivelul cererii, cât şi la nivelul ofertei. Istoria ne învaţă că recesiunile bilanţiere, de tipul celei traversate recent, tind să fie adânci şi de durată”, a spus șeful băncii centrale. El susține că ”în cazul crizelor financiare precedate de credit boom (explozie a creditării – n.r.), redresările economice în absenţa relansării creditului tind să fie mai puternice decât cele însoţite de creşterea creditului”.

O altă tendință pe care pariază Isărescu este aceea că mai importantă este calitatea creditului decât cantitatea, idee care reia într-o formă diferită mesajul anterior de trecere la o epocă de credit selectiv.

Guvernatorul spune că nu înțelege de unde vine reținerea bancherilor de a credita cu finanțări cu caracter sezonier agricultura, domeniu cotat printre cele mai productive la nivelul întregii economii. Isărescu derulează afaceri în sectorul agricol, având împreună cu familia un pachet de circa 80% din acțiunile firmei Măr SRL, și a ținut să precizeze că el cunoaște bine acest sector economic.

Un alt mesaj a fost acela că băncile locale, în proporție covârșitoare fiind vorba de subsidiare ale unor bănci cu capital străin, se vor concentra spre lichiditățile pe care și le procură de pe piața internă, modelul de finanțare de la banca – mamă fiind în viziunea guvernatorului, unul depășit în contextul de piață actual.

”Paradigma care pare să fi fost adoptată – e adevărat, adesea la îndemnul autorităţilor de supraveghere atât din ţările de origine, cât şi din ţările-gazdă – este cea conform căreia finanţarea subsidiarelor se bazează într-o mai mare măsură pe surse locale”, a afirmat șeful BNR. În acest context, raportul dintre credite și depozite se îndreaptă spre paritate.

Un trend derivat de aici din finanțarea bazată pe resurse locale indică o schimbare a mixului de creditare dinspre valută către moneda națională. „Ponderea creditării în lei a trecut de 45%, către finele anului, vom consemna o preponderență a creditului în lei„, estimează șeful BNR.

De cealaltă parte, bancherii afirmă că acum pierd prea mult timp cu administrarea politicilor de risc în loc de a se concentra pe inovare de produse bancare.

”Îmi petrec 90% din timp ca să nu se întâmple ceva rău (în bancă – n.r.) în loc să stau 50% din acest timp să fac ceva bun pentru bancă”, afirmă Steven van Groningen, președinte al Consiliului de administrație al CPBR și al Raiffeisen Bank România.

Michal Szczurek, directorul general executiv al ING Bank România și fratele ministrului polonez al finanțelor (Mateusz Szczurek, fost economist – șef al ING Bank pentru Europa Centrală și de Est – n.r.), crede că pe piața din România pot fi dezvoltate modele de produse bancare de referință inclusiv pentru alte piețe.

Costul riscului plasează România la a doua cea mai înaltă valoare din regiune după Ungaria din opt piețe din Europa centrală și de est analizate de o echipă de consultanți Deloitte în raportul ”Băncile și creșterea economică. Lecțiile trecutului pentru un viitor mai bun”, realizat la comanda Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR).

În 2014, România înregistra un raport de 4,1% al provizioanelor comparat cu nivelul mediu al creditelor brute, în urma Ungariei (6,6%), dar aproape dublu față de Bulgaria (2,3%) și de patru ori sub Polonia și Cehia. De asemenea, rata creditelor neperformante în ansamblul portofoliilor din împrumuturi se situează pe piața locală cu mult peste Polonia cu o medie de 8,5% în 2013, Cehia (5,5%) și Slovacia (5,4%). Comparativ, România a încheiat luna decembrie 2014 cu o rată a creditelor neperformante de 13,93%.

Răsvan Radu, UniCredit Țiriac Bank: Sunt bănci de vânzare, dar nu există suficientă profitabilitate în ele. Este mai ieftin să cumperi portofolii de bănci și sunt mai ușor de integrat

Lasă un răspuns

Pe piața bancară locală, mai multe bănci sunt ținte de vânzare, însă nu există suficientă profitabilitate astfel încât achiziția de portofolii bancare este o variantă mai ieftină și mai ușor de integrat, a spus Răsvan Radu, Director General Executiv al UniCredit Țiriac Bank la finele săptămânii trecute în cadrul conferinței cu tema ”Să înțelegem viitorul. Perspectivele sectorului bancar și ale economiei. Pot băncile schimba viitorul României în bine?”, organizate de către Consiliul Patronatelor Bancare din România – patronatul care reunește cele mai mari bănci străine active la nivel local.

Profitul net înregistrat de băncile din România a scăzut de la nivelul de 1,4 mld. euro în 2008 până la pierderi de 0,5 mld. euro în 2012, respectiv un câștig de circa 100 mil. euro în 2013, pe fondul creșterii provizioanelor pentru acoperirea portofoliilor de credite neperformante, indică un raport al Deloitte, realizat pe baza datelor Băncii Centrale Europene. Indicatorii de profitabilitate ROA (randamentul activelor – n.r.) și ROE (rentabilitatea capitalurilor proprii – n.r.) s-au apropiat de zero în 2013, până la valori de 0,01%, respectiv de 0,13%, conform datelor BNR.

Grupul italian UniCredit a realizat două din cele trei tranzacții cu portofolii bancare înregistrate în ultimii doi ani, cumpărând afacerea RBS Bank România (fosta ABN Amro Bank România – n.r.) în doi pași succesivi – în 2013 a transferat partea de retail și de preffered banking, iar în 2014 a finalizat exitul britanicilor prin preluarea și a segmentului de corporate. O mișcare asemănătoare a făcut Raiffeisen Bank România, care în 2013 a cumpărat portofoliul local de retail de la Citibank. Valorile acestor tranzacții nu au fost făcute publice, dar având în vedere mărimea portofoliilor preluate înseamnă un ordin de mărime estimat de nivelul zecilor de milioane de euro pentru fiecare tranzacție în parte.

În 2014, au fost înregistrate pe bilanțul UniCredit Țiriac Bank credite în valoare de 90 mil. euro și depozite de circa 170 mil. euro după preluarea portofoliului de clienți – companii (corporate) al RBS Bank din România. Pe 5 august 2014, a fost anunțată achiziția unui portofoliu de circa 500 de clienți – companii, format din active de 260 mil. euro și depozite de 315 mil. euro. Diferențele față de cifrele anunțate pe 5 august la momentul anunțării achiziției înseamnă linii de trezorerie, active extrabilanțiere, iar de la o parte din clienții RBS nu a fost obținut acordul preluării în portofoliu, explică reprezentanții UniCredit Țiriac Bank, care și-au finanțat achizițiile de la RBS Bank din resurse proprii.

În același interval de timp de doi ani au avut loc alte cinci tranzacții clasice – astfel, omul de afaceri Dorinel Umbrărescu a cumpărat fosta ATE Bank de la Piraeus în 2013, iar în același an polonezii de la Getin Bank au preluat RIB pe care l-au redenumit Idea Bank, în timp ce fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund, administrat de Axxess Capital a semnat cumpărarea Nextebank de la MKB Bank (Ungaria). Anul trecut, s-au semnat încă două tranzacții – portughezii de la BCP și-au bifat exitul prin vânzarea operațiunii locale către OTP Bank (Ungaria), iar austriecii de la Volksbank au pus capăt hemoragiei pierderilor printr-un contract de vânzare – cumpărare care propulsează Banca Transilvania către poziția a doua în sistem, după active.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă UniCredit Țiriac Bank este angajată acum în discuții de achiziție de noi portofolii de pe piață, Răsvan Radu a răspuns: ”Nu suntem în niciun fel de discuții pe acest subiect. Rămânem interesați dacă apar astfel de oportunități”. Șeful UniCredit Țiriac reia astfel mesajul exprimat la începutul acestui an, cu ocazia publicării rezultatelor financiare ale băncii pe 2014. Acesta mai spunea atunci că o eventuală achiziție ar viza portofolii de o anumită mărime pe segmentul de retail, în condițiile în care centrul de greutate al băncii este portofoliul de corporate, clienții – companii.

În ultimii ani, trei bănci mari locale au fost angajate în tranzacții cu scopul de a-și mări cota de piață profitând de planurile de exit ale unora dintre jucători și pe fondul unei tendințe mai ample, de reducere a numărului de bănci active pe piață în urma unor mișcări de consolidare.

Pe lângă tentativele Nextebank de a forța o fuziune cu Carpatica sub auspiciile BNR, o altă tranzacție ar putea avea loc în viitorul apropiat în România și Bulgaria pentru că ”este probabil să fie vândute una sau mai multe bănci deținute de greci”, notează consultanții de la Deloitte în studiul ”Băncile și Creșterea Economică. Lecțiile trecutului pentru un viitor mai bun”, studiu realizat la comanda CPBR.

Pe piața românească, Alpha Bank, NBG, EFG Eurobank, Piraeus și alte bănci elene dețin o felie de 12% din activele, respectiv 17% din capitalul existent în sistemul bancar local la nivelul anului 2013. Ca pondere, capitalul grecesc este al doilea capital străin ca mărime în sistemul bancar local, după cel austriac și înaintea celui francez.

Tendința de consolidare este turată de cel puțin doi factori – pe de o parte, strategiile băncilor internaționale orientate spre creșterea eficienței operaționale, pe de altă parte, existența a prea multe bănci cu profil universal.

Peisajul de fuziuni și achiziții din piața bancară locală este acum însă predominat nu de vânzarea de bănci sau de portofolii bancare performante, ci de vânzările de portofolii de credite neperformante care anul trecut au marcat două tranzacții de referință – transferul de către Volksbank România a unui astfel portofoliu de circa 500 mil. euro către consorțiul format de Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap și APS, respectiv externalizarea unui pachet de credite toxice de 400 mil. euro de către BCR, numele cumpărătorilor nefiind încă făcut public. Surse din piață afirmă însă că Deutsche Bank și APS au fost în echipa cumpărătorilor, informație care nu a fost negată de către niciuna dintre părți până acum.

La finele anului 2013, valoarea creditelor neperformante se ridica la 31,5 mld. lei (7,12 mld. euro), cu un ritm de creștere de peste 10% față de anul anterior. Cea mai mare parte a activelor bancare toxice provin din zona clienților – companii, în proporție de 80% la nivelul anului 2013, restul constituind credite neperformante retail, adică acordate populației.

CPBR a fost fondată în aprilie 2014 și are ca membri BCR, BRD, Raiffeisen Bank România, UniCredit Țiriac Bank, ING Bank România și Volksbank România, bancă preluată din 7 aprilie de către Banca Transilvania. Președintele Consiliului de administrație al CPBR este Steven van Groningen, Președintele Raiffeisen Bank România. La nivelul comunității bancare, CPBR grupează vocile celor mai mari bănci străine din România, care susțin că își doresc o reprezentare mai puternică a intereselor băncilor în relația cu autoritățile, sindicatele și populația. CPBR este văzută ca o contrapondere la Asociația Română a Băncilor, a cărei conducere tocmai a fost preluată de Sergiu Oprescu, șeful Alpha Bank România.

Petrom ia cel mai mare credit acordat unei companii din România. 17 bănci dau 1 mld. euro în lei, euro și dolari. Aranjorii principali – BRD, SocGen și UniCredit Bank Austria AG și-au luat fiecare expuneri de peste 100 mil. euro în noul împrumut, din consorțiu fac parte bănci locale precum BCR, Raiffeisen, dar și alte bănci care au finanțat compania și acum 4 ani

Lasă un răspuns

Petrom, subsidiara locală a grupului petrolier austriac OMV, a anunțat astăzi contractarea unui credit sindicalizat în valoare de 1 mld. euro, record absolut pentru o companie locală pe piața finanțărilor corporative. Anunțul confirmă informațiile publicate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 21 aprilie.

Noua facilitate de tip revolving este acordată de către un grup de 17 bănci locale și internaționale, aranjorii principali mandatați fiind BRD, Societe Generale Franța (banca – mamă a BRD) și UniCredit Bank Austria AG. Fiecare dintre liderii de sindicat au luat expuneri de peste 100 mil. euro în cadrul noului împrumut, susțin surse din piață. Din consorțiu mai fac parte și bănci locale precum BCR și Raiffeisen, Banca Transilvania deși a primit invitația să participe nu a intrat în tranzacție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO din piața financiară. Cea mai mare parte a banilor vin de la băncile străine, o cotă mai mică având din tranzacție băncile locale, epicentrul tranzacției fiind Londra.

BRD nu a dorit să facă niciun comentariu. UniCredit nu a putut fi contactat până la momentul publicării articolului.

”Noul credit multivalută este disponibil în lei, euro și dolari. Discuțiile pentru contractarea împrumutului au fost pornite de Petrom cu băncile în luna martie. La negocierile cu băncile, Petrom a fost reprezentat de o echipă interdepartamentală condusă de Trezorerie”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Petrom.

Împrumutul are o maturitate de 5 ani cu posibilitate de prelungire încă doi ani consecutivi, deci scadent până în mai 2022, și este destinat înlocuirii unei linii de credit sindicalizate în valoare de 930 mil. euro contractate în noiembrie 2011 și neutilizate până acum. În plus, dacă va fi necesar vor fi utilizate fonduri din noul credit pentru finanțarea operațiunilor curente.

”Am refinanțat linia de credit contractată în 2011 înainte de scadența finală a acesteia pentru a beneficia de evoluțiile favorabile din prezent, de pe piețele financiare. Extinderea maturității programului de finanțare permite OMV Petrom să mențină o poziție financiară solidă într-un context plin de provocări legate de prețul țițeiului. Faptul că oferta a fost suprasubscrisă într-un timp relativ scurt este o confirmare a credibilității de care se bucură OMV Petrom pe piețele financiare”, a spus Andreas Matje, director financiar al OMV Petrom.

Având în vedere valoarea și structura apropiată a noului împrumut cu cel vechi din 2011, precum și faptul că aranjorii tranzacției s-ar numărat și în urmă cu patru ani printre liderii de sindicat este de așteptat ca o mare parte din lista de 14 bănci care au pus la dispoziție atunci 930 mil. euro să se regăsească pe lista celor 17 bănci care acum pun pe masa Petrom 1 mld. euro. Pe lângă băncile din 2011 care au participat și la tranzacția de acum cu Petrom au venit însă și creditori noi.

În 2011, Petrom lua un credit de 930 mil. euro, disponibil atât în euro, cât și în lei, de la un grup de 14 bănci, lideri de consorțiu fiind atunci BNP Paribas, BRD Groupe Societe Generale, Citi, Raiffeisen și Unicredit.

Celelalte bănci care au finanțat compania petrolieră din grupul austriac OMV au fost BCR, Banca Transilvania,britanicii de la Barclays, BAWAG (Austria), La Caixa (Spania), grupul financiar olandez ING, gigantul american JP Morgan, banca ungară OTP și japonezii de la Bank of Tokyo – Mitsubishi. Creditul din 2011 avea o maturitate de trei ani, cu posibilitate de prelungire doi ani consecutivi.

OMV Petrom are un profil financiar solid, cu un grad de îndatorare de 3% la nivelul anului trecut, de trei ori mai mic față de nivelul înregistrat în 2011, anul în care a luat împrumutul.

Pe piața românească, tot mai puține companii au capacitatea de a accesa credite de la bănci, inclusiv pe piața internațională, băncile sunt concurate puternic de variante alternative de finanțare precum emisiuni de obligațiuni corporative sau majorări de capital prin emisiuni de acțiuni noi. Pe 23 aprilie, grupul de companii Rompetrol a anunțat, de asemenea, contractarea unui credit de 360 mil. dolari de la patru bănci locale – BCR, ING, Raiffeisen și UniCredit.

Scăderea puternică a cotației petrolului pe piețele internaționale a adus deja o corecție a rezultatelor Petrom și a redus programul anual de investiții, care în anii anteriori se situa în jurul a 1 mld. euro pe an.

În perioada dintre trimestrul al patrulea din 2013 și ultimul trimestru din 2014, cotația țițeiului Ural procesat de Petrom a scăzut cu peste 43% de la 109 dolari pe baril la 76 de dolari pe baril.
Petrom a încheiat anul trecut cu numerar și echivalent numerar de 1,268 mld. lei (285,8 mil. euro) și un profit net de 2,1 mld. lei (473 mil. euro), la jumătate față de nivelul – record de 4,8 mld. lei (1,08 mld. euro).

Petrom, liderul pieței petroliere interne, este controlat din 2004 încoace de către grupul austriac OMV, care deține 51,01% din acțiuni, statul român mai având un pachet de 20,6%, iar Fondul Proprietatea circa 19%. Compania are o structură integrată, cu operațiuni de explorare & producție petrolieră, rafinare și distribuție și o divizie de gaze și energie electrică. Petrom este producător de petrol, gaze și energie electrică, iar pariul cu cea mai mare miză în care este implicată compania sunt perimetrele de explorare la mare adâncime din Marea Neagră, unde caută hidrocarburi alături de americanii de la ExxonMobil. O schimbare importantă cu efect asupra Petrom a avut loc recent odată cu numirea germanului Rainer Seele, fost CEO al Wintershall, în poziția de CEO al OMV, post din care a plecat Gerhard Roiss.

Deloitte extinde cu încă doi parteneri echipa de conducere a afacerilor din România care depășesc 30 mil. euro pe an. Avansările vin ca urmare a ratelor de creștere anuale de două cifre obținute de liniile de servicii de evaluare a riscurilor și de taxe indirecte. Cine sunt oamenii care conduc Deloitte în România și câți bani fac liniile de afaceri locale ale firmei din Big Four

Lasă un răspuns

Deloitte România, unul dintre principalii jucători pe piața serviciilor de consultanță și audit, a anunțat promovarea pe poziția de partener de la 1 iunie a lui Andrei Ionescu, care coordonează practica de servicii de evaluare a riscurilor, și a lui Vlad Boeriu, care face parte din echipa de Taxe indirecte.

Avansările au la bază rezultatele obținute de cele două linii de servicii, care au înregistrat creșteri ale veniturilor de 15 – 20% pe an în ultimii doi ani în cazul activității de evaluare a riscurilor, respectiv un ritm de 40% în ultimii trei ani pe segmentul taxelor indirecte, conform reprezentanților firmei din Big Four.

Global, Deloitte rulează afaceri în România de peste 30 mil. euro pe an cu toate liniile de servicii, din care pilonii de bază sunt reprezentați de audit, consultanță financiară, consultanță fiscală (taxe) și avocatură, conform estimărilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Auditul a adus aproximativ jumătate din veniturile obținute de Deloitte în România în 2013 după cum rezultă din analiza bilanțurilor făcute publice de Ministerul Finanțelor.

Deloitte Audit SRL a realizat în 2013 o cifră de afaceri de 14,3 mil. euro, un profit net de 1,2 mil. euro la un personal mediu de 213 oameni. Comparativ cu alte linii de servicii, auditul înseamnă afaceri cu puțin sub cât aduc cumulat avocatura, consultanța financiară și asistența în materie de taxe.

Deloitte Tax SRL a raportat o cifră de afaceri de 6 mil. euro, comparabilă cu cea a Deloitte Consultanță SRL (cifră de afaceri de 5,8 mil. euro). Firma de asistență în materie de taxe a Deloitte a realizat cu o echipă de 62 de oameni un câștig net de 1 mil. euro, aproape cât cel obținut de echipa de audit.

Avocații de la Reff & Asociații, firmă condusă de partenerul Alexandru Reff și afiliată rețelei Deloitte, a obținut, conform datelor și a estimărilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, venituri anuale în jurul a 3,5 mil. euro și o marjă de profit medie netă de aproape 25% la o echipă de circa 40 de oameni.

Firma de avocatură nu a dorit să facă publice rezultatele obținute, în condițiile în care există restricții pentru comunicarea unor astfel de date.

Firmele care operează în România sub umbrela Deloitte cumulează afaceri de circa 30 mil. euro la nivelul anului 2013, un profit net de circa 3,2 mil. euro, iar numărul de oameni total se cifrează aproape de 370. Conducerea operațiunilor locale este asigurată de către Ahmed Hassan, Managing Partner Deloitte pentru România și Republica Moldova.

Pe piața de audit și consultanță din România, activează toate cele patru firme globale Deloitte, PwC, EY și KPMG. De asemenea, fiecare dintre acestea are propria firmă de avocatură corespondentă – astfel, Deloitte lucrează cu Reff & Asociații, PwC cu avocații de la D & B David & Baias, KPMG cu NTMO (Nemoianu Toncescu Mihăilă Olteanu), iar EY cu SPRL Radu și Asociații, fondată anul trecut de Dragoș Radu, unul dintre artizanii RTPR – acum membre a rețelei britanice Allen & Overy.

Cine sunt cei doi noi parteneri ai Deloitte România

Andrei Ionescu, 39 ani, a intrat în rândurile Deloitte ca manager în 2006. Cu o experiență de peste 15 ani în servicii profesionale de consultanță în evaluarea riscurilor, Andrei Ionescu coordonează departamentul de Servicii de evaluare a riscurilor de cinci ani. Sub conducerea sa, departamentul a crescut de la 10 la 30 de oameni, iar veniturile generate de au crescut cu 15-20% pe an în ultimii doi ani.

Andrei Ionescu are experiență în managementul riscului și securitatea informațiilor. De la angajarea sa la Deloitte, a coordonat numeroase proiecte din zona serviciilor de risc în România, Bulgaria, Albania și Orientul Mijlociu, în industrii ca sector public, telecomunicații și servicii bancare. Acesta a absolvit Academia de Studii Economice și a lucrat anterior aproape doi ani ca manager pentru Romtelecom, una dintre cele mai mari companii din piața de telecomunicații aflate acum în portofoliul Deutsche Telekom.

Vlad Boeriu, 34 ani, a venit în Deloitte în 2004 pe poziția de consultant taxe și a urcat de la consultant junior până la partener. Boeriu a jucat un rol important în construirea practicii de taxe indirecte, alături de Pieter Wessel, senior tax partner Deloitte România.

Sub conducerea lor, serviciul de taxe indirecte al Deloitte a crescut cu peste 40% în ultimii trei ani, iar echipa a ajuns la 30 de oameni.

Vlad Boeriu are experiență în planificarea TVA și a asistat numeroase companii cu privire la conformitatea și optimizarea TVA. A asistat și a reprezentat clienți în cadrul inspecțiilor fiscale, a contestațiilor și a fazelor litigioase.

Acesta este consultant fiscal certificat și absolvent al Academiei de Studii Economice. Are un Masterat în legislație europeană în domeniul fiscalității și a urmat cursurile unui program de Executive MBA.

Taxhouse

Lasă un răspuns

Domeniu: Consultanță fiscală

Anul înființării: 2006

Cifra de afaceri în 2014: 1.250.000 euro

Pondere clienți internaționali în afaceri: 70%

Pondere firme românești, antreprenori locali în afacere: 30%

Pondere servicii consultanță în tranzacții în venituri: 30%

Profit în 2014: circa 120.000 euro

Număr curent oameni: o echipă de 18 de experți în aria de consultanță fiscală

Servicii: consultanță fiscală generală, restructurări, asistență fiscală în fuziuni și achiziții, tranzacții imobiliare, prețuri de transfer, revizii & certificări, rambursări, asistență inspecții și litigii fiscale, consultanță persoane fizice cu averi mari

Afilieri: membru al rețelei globale de consultanți fiscali independenți Taxand

Taxhouse este o firmă independentă de consultanță de elită, ce oferă o gamă completă și integrată de servicii fiscale. Compania a fost fondată în 2006 de către Angela Roșca și Cristian Radulescu, în contextul necesității locale și internaționale de independență și specializare și a devenit membru exclusiv al Taxand încă de la înființarea în 2005.

Taxhouse este exclusiv Taxand România și, prin intermediul rețelei globale independente la care este afiliată, oferă clienților săi pe lângă echipa de 18 consultanți locali acces la peste 2.000 de experți fiscali ai Taxand din aproape 50 de țări, dispunând astfel de o bază comună de expertiză la nivel internațional, de soluții fiscale la tranzacții transfrontaliere, precum și de oportunități de planificare fiscală, astfel încât să poată să ofere consultanță rapidă și riguroasă cu privire la tranzacții internaționale.

Taxhouse a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri de 1,25 mil. euro și un profit de 120.000 de euro, conform datelor furnizate de reprezentanții companiei. Potrivit acestora, cea mai mare pondere în portofoliul firmei este reprezentată de firme internaționale din diferite domenii – bancar, farma, industrie, bunuri de larg consum, servicii, care aduc 70% din încasări. Clienții români acoperă restul de 30% din portofoliu. Același procent de 30% înseamnă și ponderea veniturilor provenite din serviciile de consultanță în tranzacții în total venituri Taxhouse.

Din portofoliul de servicii ale Taxhouse mai fac parte consultanța fiscală generală, restructurări, asistență fiscală în fuziuni și achiziții, asistență în tranzacții imobiliare, prețuri de transfer, revizii & certificări, rambursări, asistență inspecții și litigii fiscale, respectiv consultanța pentru persoane fizice cu averi mari.

Piața serviciilor de consultanță fiscală din România este estimată de Taxhouse la aproximativ 40 mil. euro pe an, în condițiile în care aceasta este în creștere în ultimii ani. Rata de creștere anuală nu atinge însă 10%, conform estimărilor companiei.

Concurența este una ridicată în topul primelor zece firme de profil, printre care se regăsesc firme din Big Four – Deloitte, EY, PwC, KPMG, precum și jucători independenți.

Angela Roșca

Lasă un răspuns

Funcție Managing Partner Taxhouse

Stare civilă Căsătorită, 1 copil

Studii

Universitatea George Bacovia din Bacău, Matematică și Fizică 1986 – 1990

Academia de Studii Economice București, Facultatea de Relații Economice Internaționale 1990 – 1995

ASEBUSS, Programul de MBA al Institutului de Afaceri și Administrare Publică a Universității Washington, Seattle (SUA)

Carieră:

Finanțe și Contabilitate Procter & Gamble România 1995 – 1996

Manager Taxe, Arthur Andersen România 1996 – 2002

Manager Senior Taxe, EY România 2002 – 2006

Forumul TVA (parteneriat internațional între specialiști în taxe) 2006 – Prezent

Managing Partner, Taxhouse – Taxand 2006 – Prezent

Consultant fiscal autorizat de Camera Consultanților Fiscali

Afilieri AmCham, Consiliul Investitorilor Străini, RBL

Limbi de lucru Română, Engleză, cunoștințe de limbă Italiană

Angela Roșca are 20 de ani de experiență în consultanță fiscală locală și internațională la Taxhouse, Andersen si Ernst & Young și a lucrat în industrie pe finanțe-contabilitate la Procter & Gamble.

Este consultant fiscal autorizat de Camera Consultanților Fiscali și lucrează cu companii multinaționale și mari companii românești, acordând consultanță pentru restructurări fiscale și impozitare directă și indirectă pentru o serie largă de activități corporatiste, inclusiv fuziuni și achiziții, reorganizări pentru clienți din diverse industrii. Angela Roșca a fost implicată în proiecte legate de TVA european și a fost detașată în echipa de TVA a Andersen din Londra în 1999.

Este un membru – cheie al echipei care a fost consultată de Ministerul Finanțelor Publice pentru introducerea și modificarea Codului Fiscal, lider al grupului de fiscalitate din cadrul RBL și membru activ în grupul de lucru pe probleme fiscale al Consiliului Investitorilor Străini și AmCham din România.

Printre proiectele sale recente se numără structurări fiscale internaționale pentru importante bănci multinaționale, due diligence fiscal și structurare fiscală pentru investiții imobiliare de anvergură în România, consultanță fiscală oferită unor companii multinaționale din domeniul bunurilor de larg consum, companii de leasing, asigurări, analiza tranzacțiilor din perspectiva TVA european, reprezentare fiscală pentru largi multinationale din domeniul farmaceutic și bănci de investiții globale active pe piața de capital din România.

Angela Roșca este licențiată a Facultătii de Relații Economice Internaționale din cadrul Academiei de Studii Economice din București și a programului de MBA al Institutului de Afaceri si Administrare Publica a Universitatii Washington, Seattle (SUA).

Angela Roșca, Taxhouse: Piața consultanței fiscale ajunge la circa 40 mil. euro pe an, din care 20 – 25% înseamnă consultanța pentru tranzacții. Ce tarife au consultanții fiscali și care sunt problemele de care se lovesc părțile într-o tranzacție. ”Noile coduri, fiscal și de procedură fiscală, ar trebui să ofere investitorilor predictibilitate măcar cinci ani”

Lasă un răspuns

Litigiile și serviciile de asistență în control sunt cele mai dinamice segmente ale pieței de consultanță fiscală din România, care se situează pe un trend ușor în creștere în ultimii ani, însă rareori ritmul anual atinge două cifre, conform unui interviu acordat în exclusivitate jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO Angela Roșca, unul dintre cei mai cunoscuți consultanți fiscali din România.

Unul dintre principalii interlocutori ai Ministerului de Finanțe în procesul de rescriere al Codului Fiscal și de Procedură Fiscală susține că acestea trebuie să ofere predictibilitate și stabilitate cel puțin cinci ani investitorilor, care până acum au acuzat în repetate rânduri schimbările dese de reglementare ce dau peste cap orice plan de afaceri multianual.

Angela Roșca, acum Managing Partner al casei de consultanță fiscală Taxhouse printre ai cărei fondatori în 2006 se numără, are o carieră în domeniu de două decenii, din care jumătate în Arthur Andersen, fostul gigant global al sectorului de consultanță și audit dispărut în urma scandalului Enron, și apoi în EY, una din cele patru firme globale de profil care alcătuiesc actualul Big Four.

Investițiile din economie, numărul de tranzacții, nivelul de educație financiară a companiilor active în piață, precum și al antreprenorilor, nivelul de sofisticare al companiilor, dar și al legislației fiscale, desele modificări și neclaritatea legislației fiscale, abordarea inspectorilor în timpul controalelor fiscale, schimbările de poziție în interpretarea legislației, toate au un cuvânt de spus în evoluția acestui serviciu specializat de consultanță la nivel local.

Fosta absolventă a Facultății de Relații Internaționale din cadrul ASE București afirmă că profesia de consultant fiscal se apropie mai mult de cea de avocat decât de cea de auditor sau contabil datorită modului cum sunt generate veniturile pe proiectele câștigate de la clienți. VEZI AICI PROFILUL ANGELEI ROȘCA

Afacerea pe care o conduce încasează circa 70% din venituri de la clienți străini, iar 30% din bani vin de la firme locale, antreprenori. VEZI AICI PROFILUL TAXHOUSE

Pe tipuri de servicii, consultanța pentru tranzacții are o pondere de circa 30% din afacerea care adus 1,25 mil. euro în 2014, lista clienților și a tranzacțiilor fiind confidențială.

M. Care sunt problemele de ordin fiscal de care se plâng companiile implicate în tranzacții de tip fuziuni și achiziții?

A.R. O primă problemă de care se lovesc cei implicați în tranzacții de tip fuziuni și achiziții este cea legată de inventarierea riscurilor fiscale la care afacerea targetată este expusă. Acestea sunt adesea identificate într-un proces “due diligence” fiscal, adică un fel de simulare a unei inspecții fiscale, executat la inițiativa cumpărătorului, cel mai adesea, sau chiar a vânzătorului însuși prin așa – numitul vendor due diligence. Un astfel de exercițiu are de obicei loc când s-a decis deja că va avea loc o achiziție de acțiuni sau o majorare de capital a firmei targetate, iar rezultatele acestei revizii pot influența semnificativ prețul tranzacției și cumpărătorul se protejează adesea prin clauze de “representations & warranties” în cadrul contractului de achiziție.

Cei mai mulți dintre cei implicați în tranzacții se plâng de ineficiența inspecțiilor fiscale, de faptul că nu există o certitudine a impunerii acelor companii targetate până când autoritățile fiscale nu efectuează un control de fond al acelei companii. În prezent, ANAF-ul nu efectuează astfel de inspecții fiscale, “la cerere”, chiar dacă firmele implicate sunt de bună-credință și doresc să identifice și să corecteze orice erori fiscale legate de perioada de prescripție, de cinci ani în general.

M. Pe ce parte a unei tranzacții sunt întâmpinate cele mai multe probleme de ordin fiscal, pe partea cumpărătorului sau a vânzătorului? Ce probleme și ce cerințe apar, de regulă, pe ambele părți ale unei vânzări – cumpărări?

A.R. În situațiile în care nu se discută asupra achiziției unui activ în sine, ci a unei afaceri, cu toate activele și pasivele aferente (“share deal” – n.r.), cumpărătorul vrea să se asigure că achiziționează o companie cu istoric fiscal, juridic și financiar “curat”. Pentru cumpărător, dificultatea apare în situația în care anumite elemente din bilanțul companiei targetate nu fac parte din “perimetrul” tranzacției și trebuie eliminate anterior deal-ului sau, și mai complicat, după deal, sau în privința modalității de structurare a acționariatului și de finanțare a achiziției, de exemplu, leverage-buy-out sau împrumut intra-grup sau împrumut bancar, respectiv ce entitate va acționa ca și nou acționar.

Pentru vânzător, dificultatea derivă din necesitatea de a avea o bună structurare anterioară a modului de finanțare și deținere a afacerii, din “curățarea” structurii de deținere înainte de a avea loc vânzarea efectivă. Cele mai dificile tranzacții pentru vânzători apar când toate aceste structurări se fac chiar înaintea deal-ului, pentru că nu au fost anticipate, gândite și executate eficient anterior. Și orice (re)structurare făcută în pripă poate naște riscuri.

O altă situație des întâlnită este cea în care un investitor ar putea fi înclinat mai degrabă către un “asset deal”, prin care să preia numai activele – cheie și să continue activitatea astfel achiziționată sub umbrela unei alte societăți existente sau a uneia nou înființate, fără istoric fiscal, în detrimentul unui “share deal”, caz în care ar fi preluate toate expunerile fiscale sau juridice legate de operațiunile trecute ale societății respective. Sunt multe situații practice în care investitorul a ales efectuarea unui “share deal” la pachet cu mutarea activelor, respectiv a datoriilor care nu au legătură cu afacerea în afara perimetrului tranzacției, spre exemplu într-o altă societate deținută de vânzător de această dată.

Motivația acestei decizii ar fi aceea că prin preluarea acțiunilor societății-target, deși își asumă expuneri provenind din operațiunile trecute, investitorul se poate bucura totuși de istoricul “pozitiv” al acelei firme – cifra de afaceri realizată în exercițiile anterioare, sau în general, indicatorii financiari ai ultimilor ani – relevant pentru licitații sau obținerea unor finanțări, continuarea derulării contractelor cu partenerii comerciali majori în aceleași condiții favorabile negociate anterior, experiența personalului – cheie.

M. Ce face concret un consultant fiscal în cadrul unei tranzacții de vânzare – cumpărare a unei companii? Cum participă la structurarea unei astfel de tranzacții?

A.R. Un consultant fiscal intervine de multe ori înainte de procesul de vânzare, prin asistență oferită în structurarea fiscală corespunzătoare a vânzătorului – structura de grup care să țină cont de intenția de vânzare, “curățenia” fiscală a firmei-target sau așa – numitul vendor due-diligence.

Un cumpărător apelează adesea la un consultant fiscal pentru a determina dacă, din perspectiva costurilor fiscale generate, e potrivit să intre într-un asset deal sau un share deal. Dacă s-a decis să cumpere acțiuni sau să intre ca acționar într-o companie targetată, atunci consultantul fiscal numit de cumpărător, va efectua în general un due diligence fiscal (analiză financiară – n.r.) și va formula clauzele specifice de protecție în contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni (SPA). Ulterior, consultantul fiscal poate fi implicat din nou, pentru a analiza impactul fiscal al unei posibile fuziuni sau preluări de activități, restructurare a acționariatului.

Practic, consultantul fiscal e implicat pe tot parcursul procesului, participă la întâlnirile părților, la cele cu avocații și finanțiștii, la negocieri, oferă soluții alternative de structurare a tranzacției.

M. Cum este plătit un consultant fiscal într-o tranzacție? Se practică un tarif orar sau sunt alocate de către client bugete pe proiect? Ce tarife se practică pentru asemenea proiecte? Ce diferențe există între plata unui consultant fiscal pe un astfel de proiect în România față de alte piețe?

A.R. În general, în materie de fiscalitate, consultanții practică tarife orare medii sau onorarii orare în funcție de poziția experților implicați. Pe piața românească, în funcție de furnizorul de servicii, de experiența personalului implicat, ratele orare variază între 50 și 350 de euro pe oră, cu onorarii medii situate în jurul a 100 – 200 euro pe oră, în funcție de expertiza echipelor respective.

Pentru proiectele de due diligence, se practică în general onorarii pre-bugetate, ținând cont de un scop al muncii specific agreat și determinabil – tipicul activității target-ului, numărul de ani verificați, tipul de impozite analizate, riscurile fiscale ale industriei în care operează target-ul. Pentru asistența în structurare și în tranzacții sau asistența post-tranzacție, este tipică facturarea onorariilor în funcție de timpul de lucru efectiv și experiența experților implicați. Nu sunt tipice onorariile de succes și nici discounturile de “insucces” pentru consultanții fiscali, pentru că munca fiscaliștilor este punctuală, pe proiect, și nu legată de succesul sau insuccesul tranzacției. Pot exista bugete pre-agreate pe tipologii de proiecte care presupun un scop al muncii bine pre-definit.

Onorariile fiscaliștilor sunt calculate similar și în piețele dezvoltate, diferența fiind legată de rata orară efectivă practicată, semnificativ mai mare în SUA și Europa de vest, cu rate orare între 200 și 800 euro pe oră, în funcție de nivelul experților.

M. Cât înseamnă consultanța pentru tranzacții ca pondere în veniturile Taxhouse? Care sunt liniile de afaceri ale firmei? Cât din venituri aduc firmele străine și cât cele românești?

A.R. Consultanța pentru tranzacții reprezintă, estimativ, în jur de 30% din veniturile Taxhouse, printre liniile de afaceri numărându-se și consultanța generală fiscală pentru operațiuni de zi-cu-zi în materie de fiscalitate națională și internațională – impozite directe și indirecte, consultanța legată de prețuri de transfer, consultanța fiscală axată pe diverse industrii (imobiliar, energie, financiar-bancar, producție, distribuție și retail), revizii și certificări fiscale, administrare fiscală, rambursări de taxe, contencios fiscal și asistență în inspecții fiscale și consultanță pentru persoane fizice cu averi mari. Onorariile sunt generate în proporție de circa 70% de companii străine și circa 30% de companii românești, antreprenori și persoane fizice cu mari averi.

M. La cât estimați că ajunge ca mărime piața serviciilor de consultanță fiscală în România? Ce pondere din aceasta credeți că revine consultanței pentru tranzacții?

A.R. Deși e o piață relativ stabilă, dimensiunea “măsurată” oficial a pieței nu este transparentă sau raportată în mod corect public, pentru că nu există o segmentare clară pe cod CAEN a acestui tip de consultanță în piața românească, iar furnizorii de astfel de servicii raportează adeseori cumulativ această consultanță împreună cu alte tipuri de servicii. Estimativ, piața se află în jurul a 40 milioane de euro pe an, iar consultanța pentru tranzacții ar putea reprezenta circa 20-25% din această piață. Există un trend ușor crescător al pieței în ultimii ani, după o perioadă de ușoară contractare, însă creșterile ultimilor ani sunt arareori de două cifre pe an, cu mici excepții pe anumite tipuri de servicii fiscale cum sunt litigiile și asistența în control.

M. Care sunt factorii care influențează evoluția pieței de servicii de consultanță fiscală din România?

A.R. Factorii importanți sunt cei legați de nivelul investițiilor din economie, numărul de tranzacții, nivelul de educație financiară a companiilor active în piață, precum și al antreprenorilor, nivelul de sofisticare al companiilor, dar și al legislației fiscale, desele modificări și neclaritatea legislației fiscale, abordarea inspectorilor în timpul controalelor fiscale, schimbările de poziție în interpretarea legislației.

M. Care sunt cuvintele care descriu cel mai bine o afacere de consultanță fiscală în raport cu alte segmente de consultanță și în relație cu cei mai importanți parametri ai oricărei afaceri – cifră de afaceri, profit, investiție, angajați, mediu de afaceri ?

A.R. Consultanța fiscală presupune cunoștințe detaliate de legislație fiscală, contabilitate și elemente de drept, precum și o înțelegere de business foarte bună. Spre deosebire de consultanță de tip audit sau contabilitate, cea fiscală nu lasă loc la “standardizare”, căci ea se vrea a fi “customizată” din start. Fiecare client are o speță unică. Există trenduri și implicații fiscale tipice în fiecare industrie, dar foarte rar o situație seamănă sau e identică cu o alta. Ca atare, oamenii implicați trebuie să fie “polivalenți” și mai creativi decât în audit sau contabilitate, trebuie să citească neîncetat și să le placă să fie în permanență “la curent” cu tot ce apare nou, fie că e vorba despre o lege, o normă, o circulară sau scrisoare ANAF sau un articol în ziar. Orice scăpare poate duce la o concluzie greșită în fiscalitate, iar impactul unui sfat greșit poate fi văzut de client imediat și e măsurabil în bani, ceea ce face această meserie foarte dificilă.

Din perspectiva generării de venituri, ea seamănă mai mult cu avocatura, pentru că proiectele sunt în general vândute unul-câte-unul, fără a avea certitudinea recurenței lor, precum în contabilitate sau audit. Profitabilitatea consultanței fiscale depinde de tipologia serviciilor oferite : mai mică pentru servicii de tipul administrării fiscale sau mai mare pentru consultanța pură sau asistența în contencios sau procese fiscale. Ca și în avocatură, indicatorii – cheie în consultanța fiscală nu sunt neapărat cei legați de mărimea cifrei de afaceri, ci aceia care indică veniturile generate per consultant, profitabilitatea proiectelor, reputația consultanților.

Investiția principală în această industrie o reprezintă resursele umane, greu de identificat și de format, ținând cont de nivelul educației economice actuale din universitățile din România. Un al doilea element foarte important ca investiție o reprezintă clienții și relația cu aceștia.

Mediul de afaceri în consultanța fiscală este extrem de concurențial, până în 10 firme dispunându-și în piața românească întâietatea și preferința în fața clienților “clasici” de consultanță fiscală – multinaționale, fonduri de investiții, mari grupuri locale și antreprenori.

M. Care este impactul noilor reglementări din Codul Fiscal și din Codul de procedură fiscală asupra investitorilor? Încurajează sau nu atragerea de noi investiții în economie?

A.R. Depinde în ce variantă vor fi în final publicate cele două coduri, după dezbaterea din Camera Deputaților. Anumite măsuri introduse până acum în Codul Fiscal sunt benefice și pot stimula investițiile în economie. De exemplu, reducerea TVA, eliminarea sau reducerea impozitului pe dividende, plafonarea contribuțiilor de asigurări sociale, altele se lasă încă așteptate – deductibilitatea provizioanelor pentru clienți incerți, introducerea consolidării fiscale pentru impozit pe profit pentru grupurile de firme care operează sub un holding românesc. Este lăudabil efortul de rescriere a Codurilor și de stabilitate fiscală și efectul pozitiv scontat asupra economiei se va vedea doar dacă există stabilitate și predictibilitate în materie de legislație fiscală.

M. Ce modificări fiscale sunt necesare pentru a spori atractivitatea economiei pentru investitorii strategici?

A.R. Investitorii strategici nu așteaptă o “mană cerească” în materie de fiscalitate, nu cer reduceri de fiscalitate în mod special, ci o abordare logică a fiscalității, și mai ales claritatea și stabilitatea legislației fiscale. Ei își doresc în general să opereze în țări care au autorități cu o atitudine pro-business în general, cu precădere o înțelegere de business (afaceri – n.r.) a autorităților fiscale și a administrării afacerilor.

Introducerea noilor Coduri ar trebui sa ofere predictibilitate și stabilitate pentru măcar cinci ani. De asemenea, mult așteptatele măsuri legate de restructurarea ANAF, de implementare a unor sisteme hard și soft corelate și aduse la zi, ar putea să ușureze povara administrării fiscale din sarcina contribuabililor și implicit să le lase timp să se concentreze pe afacere. Combaterea evaziunii fiscale e esențială, însă tot esențială e și crearea unui mediu propice în care investitorii cinstiți să poată efectiv să-și opereze cu succes afacerile, fără să fie necesare costuri inutil de mari de operare și control intern din perspectivă fiscală.

Tranzacție de aproximativ 100 mil. euro a unui fond de investiții în România: Polonezii de la Abris Capital cumpără afacerile cu hârtie ale lui Ioan Tecar. Abris Capital, consiliată la achiziție de consultanții de la PwC și de avocații de la Clifford Chance Badea

Lasă un răspuns

Abris Capital Partners, administrator de fonduri de investiții cu centrul la Varșovia, a cumpărat operațiunile din domeniul producției de hârtie ale omului de afaceri clujean Ioan Tecar în cadrul unei tranzacții în valoare de aproximativ 100 mil. euro, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Fondul de investiții administrat de Abris Capital Partners lucrează în această tranzacție împreună cu o echipă de consultanți de la PwC și cu avocații de la Clifford Chance Badea, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Casa de avocatură Bondoc & Asociații cu o echipă condusă de Lucian Bondoc, managing partner al firmei, a asistat grupul patronat de Ioan Tecar la tranzacție. De asemenea, BERD își face exitul din afacerea cu hârtie după intrarea în mai 2009 cu un acord de 6 mil. euro când prelua prima participație într-o companie românească din afara sectorului bancar.

Cezar Scarlat, partener al Abris Capital Partners și șeful biroului local al fondului de investiții, declara în luna martie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că are în derulare două tranzacții.

De cealaltă parte, omul de afaceri Ioan Tecar a mai avut o tentativă eșuată de vânzare a producătorului de hârtie Pehart Tec din Petrești, județul Alba, către Zewa în 2014.

De asemenea, grupul MG – Tec, controlat de Ioan Tecar și soția sa, mai operează capacități de producție la Dej (județul Cluj), de unde operează în ultimii ani cea mai modernă linie de producție din România din domeniul hârtiei Tissue (șervețele de hârtie – n.r.), construită de Metalicplas Impex, una din cele aproximativ 13 firme din grupul lui Tecar. Investiția a fost de 17 mil. euro, din care o parte o reprezintă fonduri europene nerambursabile de 4,5 mil. euro, iar Banca Transilvania a finanțat proiectul cu circa 8 mil. euro, restul fiind fonduri proprii ale grupului.

Pentru 2015, producătorul de articole din hârtie Pehart Tec din Petreşti, judeţul Alba, controlat de omul de afaceri Ioan Tecar, şi-a bugetat o cifră de afaceri de peste 281 mil. lei (63 mil. euro), mai mare cu 10% faţă de anul trecut, pe fondul cererii în creștere pentru produsele igienico-sanitare.

Fabrica de hârtie din Petreşti produce prosoape de bucătărie, hârtie igienică, batiste, şerveţele care ajung în lanţuri de magazine ca Lidl, Auchan, Profi sau Cora, iar o parte merge la export spre piețe din regiune și Uniunea Europeană. Una dintre mărcile – ancoră ale companiei este Pufina.

Cumpărătorul, Abris Capital, administrează două fonduri cu o capitalizare totală de 770 mil. euro, fondul din care se fac acum achiziții în România și în regiune plecând la drum cu un capital de 450 mil. euro. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Politica Abris vizează, de regulă, investiții de capital între 20 și 60 mil. euro pe o perioadă de 3 – 5 ani , ceea ce indică mărimea tranzacțiilor în care se implică, și evită preluările ostile sau firmele nou – înființate. Companiile – țintă sunt cele cu o poziție clar definită pe piață, dezvoltate de antreprenori, preferabil profitabile la momentul achiziției. Până acum, Abris a cumpărat firme din sectorul de curierat începând cu 2012, marcante fiind tranzacțiile cu Cargus și Urgent Curier, pe care apoi le-a fuzionat.

Pe piața locală, activează mai mulți administratori de fonduri de investiții regionali precum Enterprise Investors, Resource Partners, Innova Capital, GED Capital sau Axxess Capital, în timp ce fonduri de investiții de talie mare precum Advent sau PineBridge lucrează la tranzacții de exit.

Cea mai mare tranzacție de credite neperformante din România este în derulare pe piață: BCR a scos la vânzare prin operațiunea Neptun un portofoliu de credite neperformante de 700 – 800 mil. euro

Lasă un răspuns

UPDATE CITEȘTE AICI ACTUALIZAREA ȘTIRII, DIN 28 MAI

BCR, liderul pieței bancare, a scos la vânzare un portofoliu de credite neperformante în valoare de 700 – 800 mil. euro, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piața financiară. Este cea mai mare tranzacție de profil de până acum din România.

Vânzarea pachetului de active are loc în cadrul operațiunii cu nume de cod Neptun și face parte din strategia de externalizare accelerată a acestui tip de credite de pe bilanțul propriu.

Reprezentanții BCR nu au dorit să facă niciun comentariu pe acest subiect.

Mandatul pentru aranjarea tranzacției îl are PwC, care a intermediat și ultimele vânzări de astfel de portofolii ale BCR și Volksbank. Activele neperformante ale băncilor atrag în mod constant interesul unor investitori specializați precum Deutsche Bank, fondul de investiții londonez AnaCap, fondurile americane HIG Capital, Lone Star, Oaktree Capital, Apollo Global Management, firme specializate în recuperări de creanțe precum cehii de la APS.

BCR a realizat în primul trimestru al anului un profit net de 344 milioane RON (77,1 mil. euro), susţinut de costuri de risc substanţial mai scăzute ”ca urmare a calităţii mai bune a portofoliului de credite după restructurarea extensivă a bilanţului din 2014”, conform reprezentanților băncii.

Tranzacțiile BCR cu credite neperformante au îmbunătățit calitatea portofoliilor de credite atât pe segmentul de retail (populație), cât și pe cel de corporate (companii). Ponderea creditelor neperformante a scăzut la 25,6% comparativ cu 30,3% în primul trimestru al anului trecut, în timp ce rata de acoperire a acestor active a rămas stabilă la un nivel de 75,7%.

PwC a fost consultant și la ultima vânzare a unui portofoliu de credite neperformante de 400 mil. euro al BCR, tranzacție tranșată în luna decembrie a anului trecut. Din echipa care s-a ocupat de vânzare, operațiune cu numele de cod Saturn, au mai făcut atunci parte Erste Corporate Finance și avocații de la Schoenherr. PwC a lucrat și în alte tranzacții în care a consiliat băncil locale la vânzarea unor asemenea portofolii, printre care și cea prin care Volksbank România a scăpat de credite neperformante de circa 500 mil. euro, preluate de un consorțiu format din Deutsche Bank, APS, HIG Capital și AnaCap.

BCR a vândut în al doilea semestru din 2014 prin două tranzacții portofolii de credite neperformante de 620 mil. euro în condițiile în care anunța în vara anului trecut că are pe bilanț circa 2,9 mld. euro astfel de împrumuturi și că va fi aplicată o strategie de lichidare accelerată a acestor active.

Până acum, BCR nu a făcut publice numele cumpărătorilor pentru cele două portofolii mari vândute în a doua jumătate a anului trecut, primul în valoare de circa 1 mld. lei (220 mil. euro), iar al doilea în valoare de 400 mil. euro. Surse din piața financiară afirmă însă că Deutsche Bank și cehii de la APS au fost cumpărătorii, aceștia făcând parte alături de AnaCap și HIG Capital din consorțiul care a preluat în vara anului trecut un portofoliu de peste 495 mil. euro de la Volksbank România.

Până acum, nici BCR și nici Volksbank România, bancă preluată de către Banca Transilvania, nu au făcut publice sumele încasate din vânzarea unor asemenea portofolii.

Până acum, investitorii au cumpărat astfel de portofolii locale la discount-uri de peste 80%, chiar peste 95% în unele cazuri, față de valoarea nominală, susțin surse din piața financiară.

Piața tranzacțiilor cu portofolii de credite neperformante este pe val în acest moment, și alte bănci mari pregătindu-se să-și curețe bilanțurile de așa-numitele active „proaste”, pentru care sunt nevoite să-și constituie provizioane, ceea ce blochează astfel o parte din lichiditățile băncilor.

Recent, Piraeus Bank i-a dat mandat lui Deloitte să aranjeze o tranzacție pentru vânzarea unei prime tranșe de credite neperformante, care se ridică la aproximativ 200 mil. euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. UniCredit Țiriac Bank a scos și ea treptat de pe bilanț active neperformante și va continua aceste operațiuni de curățire a bilanțului, după cum a spus recent Răsvan Radu, directorul general executiv al băncii.

Volumul de credite neperformante din sistemul bancar românesc este estimat de unii experți la aproximativ 12 mld. euro.

Băncile europene vor externaliza în 2015 credite de 100 mld. euro, conform calculelor avansate de consultanții PwC.

Amethyst confirmă tranzacția anunțată în premieră în aprilie de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, prin care Mezzanine Management devine acționar semnificativ și ajunge la o investiție combinată de 25 mil. euro în lanțul de centre de radioterapie. Avocații de la Țuca Zbârcea & Asociații au asigurat consultanța juridică în tranzacție în mai multe jurisdicții

Lasă un răspuns

Fondatorii rețelei de centre de terapie Amethyst Radiotherapy au confirmat astăzi operațiunea prin care administratorul de fonduri tip mezanin Mezzanine Management a devenit acționar în companie. Tranzacția a fost publicată în premieră pe 27 aprilie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Avocații de la Țuca Zbârcea & Asociații au asigurat consultanța juridică în cadrul tranzacției, care a implicat mai multe jurisdicții având în vedere structura de operațiuni a companiei, precum și profilul investitorului financiar.

Injecția de capital va permite Amethyst finanțarea proiectelor de investiții în centre performante de radioterapie din România și străinătate.

Amethyst Radiotherapy Limited a precizat că fondul de investiții Accession Mezzanine Capital III, administrat de Mezzanine Management, a participat la majorarea de capital social aprobată de companie la finalul lunii aprilie 2015 în vederea susținerii şi dezvoltării afacerii prin deschiderea de noi centre în mai multe ţări din Europa, inclusiv în România. Urmare a acestei operațiuni, fondul administrat de Mezzanine Management a devenit acționar în Amethyst Radiotherapy Limited şi a extins finanţarea acordată iniţial la o valoare cumulată de aproximativ 25 mil. euro. În prezent, grupul Amethyst deține în România două centre de radioterapie deschise la București și Cluj-Napoca și are în plan inaugurarea unui alt centru în Timișoara. De asemenea, prin rețeaua internațională Amethyst sunt oferite tratamente de ultimă generaţie și pacienţilor din Polonia şi Franţa iar planul de dezvoltare vizează deschiderea de noi centre în Germania, Franţa şi Bulgaria.

Fondul de investiții Accession Mezzanine Capital III, administrat de Mezzanine Management, a devenit acționar în companie ca urmare a majorării de capital aprobate luna trecută, după ce în 2014 a acordat Amethyst o facilitate de credit de tip mezanin în valoare de 21 mil. euro.

„Ne bucură încrederea arătată acestei inițiative și în perspectivele de dezvoltare viitoare de către partenerul nostru strategic, fondul Accession Mezzanine Capital III. Am pornit în 2012 cu primul centrul deschis în România și suntem mândri că putem replica conceptul și pe alte piețe, în beneficiul unui număr cât mai mare de pacienţi”, a declarat Eliaz Omer, directorul general executiv al grupului Amethyst.

Eliaz Omer, directorul general executiv al companiei Amethyst. Sursă foto: Compania.

Potrivit reprezentanților companiei, Amethyst intenționează extinderea la o rețea de 20 centre de radiaterapie până în 2020, totalizând investiții de 100 mil. euro.

Până acum, au fost investiți circa 50 mil. euro în patru piețe din Europa – deschiderea a două centre de tratare a cancerului prin radioterapie la București și Cluj – Napoca, unul în Polonia, unul în Germania și achiziția a două unități în Franța, conform ultimelor informații disponibile.
Fondatorii Amethyst dețin o bogată experiență pe piața serviciilor medicale din Europa, Ludovic Robert fiind anterior acționar fondator în A&D Pharma, dar și al clinicilor Anima și a deținut importante funcții de conducere ori a fost acționar fondator în companii precum Ozone Laboratories, Oxigen Plus, Optiblu.

De asemenea, președintele consiliului de administrație Amethyst, Avner Goldenberg, a investit în clinici de dializă atât în România cât și în alte câteva țări din sud – estul Europei.

Eliaz Omer, director executiv al Amethyst, este specializat în economie și management al afacerilor, activând anterior în cadrul unei firme de consultanță și audit Big Four și în alte companii cu activități în industria FMCG sau servicii auto.

Primul centru Amethyst Radiotherapy deschis în România este reprezentat de Centrul de Radioterapie Amethyst, situat în apropierea Bucureştiului. Clinica şi-a început activitatea în septembrie 2012 și pune la dispoziția pacienților servicii de oncologie medicală, radioterapie, brahiterapie, imagistică medicală de tip computer tomografie, psihologie și nutriție. În octombrie 2014, Amethyst a inaugurat centrul de radioterapie din Cluj-Napoca, unde sunt oferite servicii de oncologie medicală, radioterapie, brahiterapie, imagistică medicală. Compania are un personal medical format din 160 specialiști.

Serviciile de asistență juridică pentru Amethyst Radiotherapy Limited în legătură cu intrarea Accession Mezzanine Capital III în acţionariatul societăţii, precum și în legătură cu finanţarea în valoare de 21 mil. din 2014, au fost oferite de Țuca Zbârcea & Asociații, cu o echipă coordonată de Gabriela Anton, Managing Associate.

Gabriela Anton, managing associate la Țuca Zbârcea & Asociații. Sursă foto: Țuca Zbârcea & Asociații.

„Această tranzacţie a fost extrem de interesantă pentru noi, ca avocaţi, întrucât ne-a permis consolidarea expertizei de drept bancar financiar într-un domeniu specializat, cu o componentă importantă de private equity ce o diferenţiază de structurile clasice de creditare, finanţările de tip mezanin fiind de altfel relativ rare în România. O altă provocare a constat în supervizarea echipelor de avocaţi din mai multe jurisdicţii implicate (România, Cipru, Franţa şi Polonia). Ne bucură faptul că primim din ce în ce mai des mandate ce implică coordonarea unor tranzacţii multijurisdicţionale, în linie cu gradul de maturitate și profesionalism pe care l-am atins”, a precizat avocatul Țuca Zbârcea & Asociații.

Pe piața de profil din România, activează jucători precum OncoFort, care face parte din grupul Gral Medical, Centrul de Diagnostic şi Tratament Oncologic care operează un spital privat la Brașov și Institutul Clinic de la Fundeni, deținut de către stat.

Compania RTC Radiology Therapeutic Center SRL din București, care gestionează activitatea Amethyst pe piața locală, a raportat pentru 2013 o cifră de afaceri de 20,6 mil. lei (4,7 mil. euro) și un profit net de 4,3 mil. lei (circa 1 mil. euro) la un personal format din 43 de angajați. Firma operează deci cu o marjă netă de câștig de 20% sau altfel spus are un profit anual de 100.000 euro per angajat.

Față de 2012, cifra de afaceri și profitul net a crescut de aproape 7 ori, în condițiile în care prima clinică oncologică a firmei a devenit operațională în luna septembrie 2012.

Afacerea Amethyst Radiotherapy International a fost fondată în 2010 de doi oameni, ambii cu experiență de circa două decenii pe piața farma din Europa Centrală și de Est.

Din board-ul companiei fac parte patru oameni – cei doi fondatori, francezul Ludovic Robert și israelianul Avner Goldenberg, Eliaz Omer – directorul general al companiei, și Claudiu Corcodel, șeful biroului Mezzanine Management din România.

Mezzanine Management, firmă de investiții fondată în 2000 de austriacul Franz Hörhager cu focus pe piețele din Europa Centrală și de Est, mai are două afaceri în portofoliul său curent din România – Carpatina pe piața apelor minerale, în care a intrat în iunie 2008, și Imcorp pe piața explorării și extracției de minerale industriale, unde a investit în iulie 2008.

Mezzanine Management administrează trei fonduri de investiții mezanin – AMC I (lansat în mai 2003 cu o capitalizare de 115 mil. euro), AMC II (lansat în mai 2007 cu fonduri disponibile de 261 mil. euro) care a investit în Carpatina și Imcorp din România, respectiv AMC III (lansat în decembrie 2010 cu un capital de 200 mil. euro), acesta din urmă investind în Amethyst. Unul dintre cei mai importanți investitori de capital în AMC III este guvernul american, care a contribuit cu 75 mil. dolari la ridicarea fondului de investiții prin intermediul Overseas Private Investment Corporation (OPIC).

BERD, cel mai mare investitor străin în obligațiunile municipiului București. Instituția financiară internațională a cumpărat obligațiuni de 75 mil. euro, aproape cât a investit la un loc în celelalte emisiuni locale în lei din ultimii doi ani

Lasă un răspuns

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a investit 333 de milioane de lei (75 milioane euro) în emisiunea de obligaţiuni de 2,2 miliarde lei (500 milioane euro) lansată de Primăria Bucureşti.

Expunerea BERD pe obligațiunile locale înseamnă 15% din întreaga emisiune, fiind de departe cel mai mare investitor străin în condițiile în care străinii au luat circa 20% din obligațiunile Capitalei. De asemenea, expunerea BERD pe titlurile Capitalei înseamnă circa 40% din contribuția la șapte emisiuni locale în ultimii doi ani.

Comparativ cu alte emisiuni locale în lei din ultimii doi ani, investiția BERD în emisiunea Primăriei Municipiului București se apropie de totalul expunerii luate pe emisiunile în lei ale altor entități locale – Raiffeisen Bank România, UniCredit Țiriac Bank, Garanti Bank România și compania de stat din energie Transelectrica.

„BERD a investi în emisiunea de obligaţiuni de 2,2 miliarde de lei a Primăriei Bucureşti. Banca a fost extrem de activă în susţinerea dezvoltării pieţei de capital din România, investind în mai multe obligaţiuni în lei. Obligaţiunile emise de Primăria Bucureşti sunt văzute ca deschizătoare de drumuri, fiind primul program de obligaţiuni în lei al Primăriei şi prima listare a unor obligaţiuni municipale la Bursa de Valori Bucureşti”, se arată într-un comunicat al instituţiei financiare.

Expunerea BERD pe emisiunile locale de obligațiuni a variat până acum între 15% și 25%.
Astfel, la emisiunea în euro de obligațiuni a Băncii Transilvania de acum doi ani și la tranzacția Garanti Bank România din iunie 2014, BERD a luat tot 15% din totalul emisiunilor, adică 4,4 mil. euro, respectiv 46 mil. lei.

Cele mai mari expuneri BERD au fost pe emisiunile locale ale Raiffeisen Bank România, cu 25% din emisiunea din iulie 2013, când a luat obligațiuni de 56,3 mil. lei, respectiv 22,5% în mai 2014 când a investit 112,5 mil. lei.

În iunie 2013, la emisiunea de titluri a UniCredit Țiriac, BERD a investit 110 mil. lei, adică expunere de 20%, prag similar cu cel din decembrie 2013 la tranzacția de 200 mil. lei derulată de Transelectrica.

În șapte emisiuni de obligațiuni derulate în ultimii doi ani, din care șase în lei, BERD a investit circa 700 mil. lei.

Municipiul București a încheiat pe 7 mai plasarea și decontarea ofertei de obligatiuni municipale de 2,2 mld. lei (500 mil. euro), emisiune în lei care refinanțează vechea emisiune din 2005 în euro ce era scadentă în acest an.

Structurarea tranzacției de jumătate de miliard de euro, cea mai mare emisiune locală de obligațiuni, permite o economie de circa 4 mil. lei anual (circa 1 mil. euro) la bugetul Bucureștiului față de dobânda emisiunii anterioare de 4,175% la euro, afirmă reprezentanții Primăriei Capitalei. În plus, coboară gradul de îndatorare de la 80% la 7,8% lăsând spațiu pentru atragerea de noi fonduri externe în vederea finanțării programelor de investiții.

Primăria Capitalei mizează pe venituri anuale de circa 1 mld. euro, iar obligațiunile grupate pe 4 tranșe cu maturități diferite și la dobânzi diferite se încadrează în plafonul de maxim 30% din veniturile municipalității. Tranșele sunt de valori aproape egale, de circa 555 mil. lei fiecare.

Sindicatul de intermediere, format din Raiffeisen – lider de consorțiu și BT Securities, nu a mai avut în structura sa și pe Nomura, care inițial făcea parte din consorțiu, însă apoi s-a retras.

Cererea de obligațiuni a fost aproape dublă față de ofertă, ajungând la 4,2 mld. lei (0,95 mld. euro), iar principalii investitori în titluri au fost cei locali, cu o pondere de 80% în total, străinii având o porție de numai 20%. Obligațiunile au fost vândute către investitori instituționali din România și alte cinci țări, precum și către investitori individuali care au cumpărat titluri de cel puțin 500.000 lei. Valoarea unei obligațiuni a PMB este de 10.000 lei.

Din spectrul de investitori locali, băncile au luat 40%, ceea ce înseamnă aproximativ 160 mil. euro.

Ambasada Franței i-a înmânat avocatului Bruno Leroy, fondatorul casei de avocatură Leroy & Asociații, însemnele de Cavaler al Ordinului Național al Meritului pentru contribuția la instalarea marilor companii franceze în România

Lasă un răspuns

București, 7 Mai 2015 – Avem deosebita plăcere să vă informăm că Excelența Sa domnul François Saint-Paul, Ambasadorul Franței în România, îi va oferi însemnele de Cavaler al Ordinului Național al Meritului domnului Bruno Leroy într-o ceremonie care va avea loc astăzi, joi, 7 mai 2015, la Reședința Franței (Strada Biserica Amzei nr. 13-15), de la ora 19.00.

Domnul Bruno Leroy va primi această distincție pentru activitățile sale profesionale în România, care au permis marilor companii franceze să se instaleze aici cu succes.

Ordinul Național al Meritului vine ca o recunoaștere a implicării sale remarcabile în beneficiul intereselor franceze desfăşurate în România și a comunității franceze de aici, mai ales prin participarea sa decisivă la realizarea noului Liceu Francez « Anna de Noailles » din București.

Domnul Bruno Leroy, avocat asociat fondator al societății de avocați Leroy şi Asociaţii, membru al Baroului Paris, membru al Baroului Bucureşti şi al Asociaţiei Internaţionale a Barourilor, este specializat în dreptul concurenţei, fuziuni şi achiziţii, drept imobiliar şi energie. A oferit asistenţă în cadrul unor importante tranzacţii din România în domeniul fuziunilor şi achiziţiilor şi în domeniul imobiliar, precum şi cu privire la aspecte sensibile legate de legislaţia europeană şi dreptul concurenţei. Bruno Leroy a asistat mai multe grupuri europene în proiecte de achiziţie prin privatizarea unor importante societăți de stat. Bruno a coordonat majoritatea proiectelor în care a fost implicata societatea. Printre proiectele pe care le-a coordonat se numără:

•Renault/Dacia – Asistenţă juridică exclusivă pentru un producător de automobile francez în cadrul achiziţiei a 51% din capitalul social al unui fabricant de automobile român.
•E-ON/Distrigaz – Asistenţă juridică exclusivă pentru un important grup german din sectorul energiei în cadrul achiziţiei a 51% din capitalul social al societatii Distrigaz Nord.
• Iberdrola/Electrica Muntenia Sud – Asistenţă juridică pentru un grup spaniol din sectorul energiei electrice în cadrul procesului de privatizare a Electrica Muntenia Sud.
•Groupama/Asiban – Asistenţă juridică pentru o importantă companie franceză de asigurări în cadrul achiziţiei a 100% din capitalul social unei societăţi române de asigurări (al treilea operator pe piaţa română de asigurări).
•Auchan/Real – Asistenţă juridică pentru una dintre principalele societăți franceze active pe piaţa de retail în legătură cu achiziţia a 20 de hipermarketuri situate în România de la o importantă societate prezentă pe piaţa de retail din Germania (parte dintr-o operaţiune regională care a inclus 109 hipermarketuri din Europa centrală şi de est). Aceasta a fost una din cele mai importante operaţiuni de fuziuni şi achiziţii din Europa în perioada 2012-2013 şi operaţiunea de fuziuni şi achiziţii a anului 2012 în sectorul retail din România.
•Lactalis/LaDorna – Asistenţă juridică pentru un lider mondial in sectorul agroalimentar în cadrul achiziţiei unei importante societăţi româneşti din industria produselor lactate, una dintre cele mai mari tranzacții din sectorul agroalimentar românesc de la momentul respectiv.
•Baneasa Project – Asistenţă juridică pentru aranjorii mandatați în legătură cu un club deal în valoare totală de 267,5 milioane Euro pentru dezvoltarea, construirea și extinderea unui proiect imobiliar integrat cuprinzând un centru comercial cu un cinematograf multiplex şi o zonă de divertisment, o galerie comercială, un renumit magazin de mobilă și o clădire de birouri clasa A (cea mai mare finanţare imobiliară realizată în România).
•Autostrada Comarnic-Brasov – Asistenţă juridică pentru un consorţiu format din grupuri europene de prim rang specializate în construcţia de infrastructură rutieră în legătură cu depunerea ofertei câştigătoare pentru atribuirea unui contract de concesiune de lucrări publice pentru proiectarea, finanţarea, construcţia, operarea şi întreţinerea Autostrăzii Comarnic-Braşov.

De asemenea, Bruno Leroy este Președinte al Comitetului Consilierilor Comerțului
Exterior Francez, secțiunea din Romania, membru fondator și administrator al
Asociației Franco – Române a Juriștilor, Președinte al Camerei de Comerț şi Industrie Franco–Română de la Paris.

De-a lungul celor 16 ani de prezenţă în Romania, Leroy şi Asociaţii s-a impus ca una dintre societăţile de avocatură de prim rang din România, atât prin calitatea serviciilor, cât şi prin notorietatea clienţilor şi a proiectelor în care a fost implicată, participând, mai întâi ca birou local al Gide, iar în prezent ca societate independentă de avocatură, la câteva dintre cele mai importante investiții şi tranzacţii realizate în România. Leroy şi Asociaţii reuneşte o echipă formată din 20 avocaţi care deţin calificări juridice de înalt nivel, precum şi o foarte bună cunoaştere a mediului de afaceri local.

Societatea este în măsură să ofere clienţilor săi – companii multinaționale, întreprinderi mici şi mijlocii, instituţii internaţionale şi companii locale – servicii care răspund tuturor nevoilor acestora din punct de vedere juridic şi care facilitează interacţiunea cu autorităţile şi partenerii români.

Societatea asistă investitorii care doresc să se instaleze în România, precum şi societăţile care sunt deja constituite pe plan local, în legătură cu activitatea curentă a acestora.

LEROY ȘI ASOCIAȚII SCA
Str. Maior Gh. Șonțu nr. 10-12, Sector 1, București, 011448 | tel. +40 (21) 223 03 10 / +40 (31) 824 27 00 / 744 37 45 46 –
fax: +40 (21) 223 03 42
office@leroylaw.ro | leroylaw.ro

Remus Borza, președintele grupului medical Polisano: Săptămâna viitoare vom semna la București un memorandum angajant cu un fond de investiții pentru vânzarea unui pachet de 25% pentru 30 mil. euro. Închiderea tranzacției va fi în 3 – 4 luni, iar în 18 luni va fi listat un pachet de 20 – 25% din Polisano pe bursă, țintele sunt București și Londra

Lasă un răspuns

Grupul medical Polisano, controlat de familia Vonica din Sibiu, va semna săptămâna viitoare la București documentele angajante ale tranzacției prin care vinde un pachet de 25% din acțiuni pentru 30 mil. euro unui fond de investiții.

”Vom semna un memorandum angajant săptămâna viitoare la București. Urmează due dilligence, semnarea contractului de vânzare – cumpărare și pașii aferenți unei tranzacții astfel că închiderea (closingul – n.r.) cred că va avea loc în 3 – 4 luni de acum încolo”, a declarat Remus Borza, președintele grupului Polisano pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Acesta nu a dorit să dezvăluie identitatea cumpărătorului, negând însă că nume precum Carlyle sau Warburg Pincus, doi dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții din lume care au în portofoliu servicii medicale și care scanează oportunități locale, ar fi implicate în tranzacție.

”Este vorba despre un fond mare de investiții cu care ne cunoaștem și discutăm de mai multă vreme”, a spus Borza, care nu a dorit să precizeze dacă fondul de investiții este deja prezent în România sau Polisano va fi prima investiție locală.

Acesta a explicat că intrarea fondului de investiții va fi urmată de o listare a afacerii Polisano pe bursă.

”Documentele tranzacției pe care le vom semna prevăd listarea în faurmătoarele 18 luni pe bursă a unui pachet de 20 – 25% din Polisano. Poate fi vorba de o listare duală, București și Londra”, explică Remus Borza.

Polisano este unul dintre cele mai mari grupuri de servicii medicale din România, având în structura sa activități de producție medicamente prin compania Polipharma Industries, o rețea de distribuție la nivel național, un spital la Sibiu, precum și o rețea de farmacii sub marca Rețeta, respectiv clinicile Polisano și centre de fertilizare in vitro.

Grupul Polisano a înregistrat anul trecut venituri consolidate sub nivelul de 400 mil. euro, conform ultimelor informații disponibile.

Remus Borza a preluat conducerea afacerii Polisano în august 2014, în contextul în care fondatorul grupului – medicul sibian Ilie Vonica s-a sinucis anul trecut pe fondul arestării soției sale în dosarul emiterii de rețete false și de documente fictive care indicau achiziții de medicamente de către farmaciile din grup de la societăți – fantomă.

Loredana Vonica Gligor, fiica lui Ilie Vonica, și Ovidiu Gligor, soțul acesteia, i-au dat mandat de a readuce pe creștere afacerea Polisano în curs de un an. Acesta a început un proces de reorganizare a afacerii și a recrutat de pe piareață manageri de la MedLife și alte firme de profil pentru a relansa dezvoltarea portofoliului de afaceri.

Polisano a contractat în ultimele luni mai multe credite pentru a-și asigura lichiditățile de capital de lucru și alte operațiuni de la EximBank (credit de 44 mil. lei), BRD (15 mil. euro), Veneto Banca (19 mil. lei) și Banca Transilvania (10 mil. lei).

În paralel, Borza a intrat în contact cu potențiali cumpărători pentru a atrage capital suplimentar în afacere. Astfel, o firmă de audit și consultanță din Big Four – grup format de Deloitte, EY, KPMG și PwC – s-a ocupat de evaluarea afacerii Polisano în contextul atragerii unui investitor strategic.

Piața locală a serviciilor medicale este unul din segmentele de afaceri luate des în vizor de către fondurile de investiții. Astfel, în acest moment, pe lângă tranzacția în derulare la Polisano în diferite faze se află exitul fondului de investiții Advent din lanțul de clinici Regina Maria și vânzarea unui pachet de 36% de către fondul de investiții Value4Capital din MedLife, liderul pieței de clinici medicale private. La acestea se adaugă și vânzarea Diamedix de către fondul de investiții spaniol Diamedix. Recent, Mezzanine Management a devenit acționar semnificativ în lanțul de centre de radioterapie Amethyst.

Remus Borza, omul care acum în mâini destinul afacerii Polisano, este avocat al Baroului București din 1995 și și-a construit o reputație solidă ca specialist în insolvență și reorganizarea companiilor aflate într-o situație financiară dificilă. Cel mai mediatizat caz de care s-a ocupat Borza a fost intrarea în insolvență a Hidroelectrica pentru a scăpa compania de contractele considerate păguboase încheiate cu case de comerț, care afectau finanțele producătorului de energie controlat de către stat.

Un fond cu capital de risc administrat de germanii de la Earlybird preia un pachet minoritar în afacerea DCS Plus, dezvoltată de antreprenorul IT Cristian Dincă. ”Banii atrași de la investitor ne vor ajuta să ne extindem la nivel global portofoliul de produse și să ne dezvoltăm pe piața IMM-urilor și a aplicațiilor mobile”. Povestea afacerii pornite de la zero de un student la Politehnică care a ajuns la o talie globală în nișa softurilor pentru industria turistică

Lasă un răspuns

Fondul de investiții cu capital de risc Digital East Fund, administrat de firma germană Earlybird, a preluat un pachet minoritar de acțiuni în furnizorul de software din industria turistică DCS Plus, afacere dezvoltată și deținută de către antreprenorul Cristian Dincă. Earlybird este la a doua investiție pe piața românească după platforma de servicii HR Tjobs.

”Discuțiile au început în 2014 și au ajuns într-o fază avansată în vară, iar tranzacția a avut closing-ul (închiderea – n.r.) în luna februarie”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dan Lupu, partener Earlybird Venture Capital. Părțile nu au dorit să facă publică mărimea pachetului minoritar preluat și nici valoarea tranzacției.

Digital East Fund, fondul administrat de Earlybird cu o capitalizare actuală de peste 130 mil. dolari cu țintă de finalizare la 150 mil. dolari, a realizat investiția în afacerea DCS Plus printr-o majorare de capital. Investiția fondului într-o companie – țintă pleacă de la 100.000 euro în cazul unei firme tinere și poate ajunge până la 15% din capitalizarea fondului, ceea ce înseamnă până aproape de 20 mil. euro.

”Banii atrași de la investitor vor fi investiți în extinderea și diversificarea portofoliului nostru de produse și intenționăm să ne dezvoltăm pe piața IMM-urilor și a aplicațiilor mobile, produse pe care le licențiem”, a explicat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Cristian Dincă, proprietarul DCS Plus.

Runda de investiții a Earlybird va susține astfel planurile DCS Plus de a lansa în câteva luni versiuni in cloud ale produselor sale de mid – back office, de rezervare și de administrare, precum și soluții mobile care se vor integra cu infrastructura de software a clienților deja existentă.

Povestea afacerii DCS Plus

Cristian Dincă a fondat compania în 2002 pe când era încă student la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii din București. Fostul olimpic național la informatică și chimie și-a înființat firma în orașul natal, Slatina.

”Aveam 20 de ani când am înființat compania, eram student și voiam să muncesc pe perioada vacanței de vară și trebuia să facturez serviciile”. Numele antreprenorului originar din Slatina se regăsește în inițialele cu care începe numele firmei, DCS Fast Link SRL.

”Primul meu client a fost Romedil 95 Construct. Îmi aduc aminte că le-am făcut un site, le-am cablat sediul și le-am dezvoltat o aplicație în Linux. În 2004, am început lucrul cu softul de administrare afaceri TINA care se adresa industriei turistice, iar din 2007 activitatea noastră s-a îndreptat numai spre acest sector. Față de alte companii de profil, noi am optat pentru soluții IT de administrare web – based”, explică omul de afaceri.

Acesta spune că primul angajat l-a avut în 2003, apoi în 2004 echipa a ajuns la 4 angajați, apoi în 2007 la 9 angajați, iar în 2010 la 12 angajați. Compania a avut un ritm de creștere anual de două cifre și a ajuns după 13 ani la momentul intrării în acționariat a unui investitor financiar.

”Am crescut afacerea reinvestind profitul firmei în fiecare an, fără să apelăm la credite bancare sau alte resurse externe. Am avut o marjă suficientă cât să ne dezvoltăm cu banii pe care îi generam. În 2006, am încheiat un contract pentru distribuție la nivel local cu rețeaua internațională Amadeus, cu care apoi am extins parteneriatul și pe piețele externe din regiune în 2007, ceea ce ne-a adus un salt al afacerii și trecerea de la piața internă la cea internațională”, adaugă directorul general executiv al firmei.

Un alt partener important în extinderea acoperirii la nivel internațional este rețeaua de birouri Lufthansa City Center, care are în portofoliu serviciile a peste 600 de agenții de turism din întreaga lume.

Printre clienții DCS Plus se numără de la agenții de turism online și offline, din țară și din străinătate, până la organizatori de evenimente în industria turistică. Astfel, din portofoliul de clienți locali fac parte nume precum Eximtur, Happy Tour, J’Info Tours sau Paravion.

”Componenta locală în afacerea noastră se situează sub 50%. Creșterea companiei vine din piețele internaționale. Suntem prezenți în 42 de piețe din întreaga lume și lucrăm cu companii mari, de aceea vrem să ne concentrăm și pe configurarea de produse și servicii pentru IMM-uri. De asemenea, vrem să diversificăm portofoliul nostru care acum cuprinde patru produse. Avem clienți care ne cer să le acoperim și alte zone de servicii”, afirmă fondatorul DCS Plus.

DCS Fast Link SRL a trecut în 2014 pragul de un milion de euro, înregistrând o cifră de afaceri de 1,4 mil. euro, un profit de circa 217.000 euro la o echipă de 38 angajați. În 2013, firma raporta o cifră de afaceri de 3,6 mil. lei (0,8 mil. euro, calculat la cursul mediu anual), un profit net de circa 33.000 de euro și 22 de angajați.

Afacerea aflată acum în plină dezvoltare se remodelează pentru a captura cât mai bine potențialul de creștere, fiind organizate noi entități. Astfel, la începutul acestui an, pe fondul tranzacției derulate cu Earlybird, a fost înființată DCS Travel Technologies BV. În ianuarie 2014, a fost înregistrată și DCS Plus BPO SRL, companie ce are ca obiect servicii de optimizare a proceselor de afaceri pentru firmele din sectorul turistic, printre care agenții de turism și tour operatori. De asemenea, în Franța activează DCS Plus Technologies.

Până acum, antreprenori precum Florin Talpeș, fondatorul Bitdefender, sau Radu Georgescu, care a vândut deja mai multe afaceri către jucători străini de talie mare, au câștigat notorietate pe plan internațional ca urmare a exportului de software.

Cine este investitorul financiar în afacerea DCS

Earlybird a ridicat din 1997 până acum cinci fonduri de investiții, având sub administrare capitaluri de peste 700 mil. euro și a realizat 111 investiții în companii din diferite sectoare economice. Fondul Digital East Fund, specializat în tehnologie și servicii pe bază de platforme tehnologice și ridicat de Earlybird în decembrie 2013, a ajuns la 6 investiții în portofoliu, din care 2 în România – Tjobs și DCS Plus, una în Bulgaria și 3 în Turcia. Printre investitorii în fond se află mari investitori instituționali precum International Finance Corporation din grupul Băncii Mondiale, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Fondul European de Investiții din grupul Băncii Europene de Investiții, precum și alte categorii de investitori privați.

”Prima fază de investiții într-o afacere se întinde până la cinci ani, după care poate urma încă o perioadă de până la cinci ani, la care se poate adăuga o extensie a ciclului investițional de încă doi ani. Și în cazul DCS Plus, am investit acum și este posibil să mai investim. Țintele noastre sunt companii cu potențial de acoperire globală sau cu un profil minim la nivel regional”, explică Dan Lupu filosofia fondului care caută să-și plaseze banii în afaceri din Europa Centrală și de Est și Turcia.

Dan Lupu a intrat în echipa Earlybird în mai 2012, după ce anterior ocupase poziția de director de investiții al Intel Capital unde a lucrat începând din 2007. La Intel Capital, Dan Lupu a fost responsabil de investițiile de pe piețele din Europa de Sud – Est, inclusiv România – perioadă în care Intel avea în portofoliu singura investiție în România, compania de IT Siveco. Acesta a absolvit Universitatea Politehnică București și are o diplomă MBA a școlii de afaceri IESE din Barcelona. Și-a început cariera ca analist la firma de brokeraj Global Valori Mobiliare și a lucrat apoi timp de patru ani pentru SigmaBleyzer, firmă de investiții activă și în România.

Sectorul IT este unul dintre cele mai atractive domenii de investiții, datorită ratelor de creștere anuale de două cifre și a marjelor stabile de câștig, dar și a potențialului de dezvoltare pe diferite nișe ale pieței de profil.

Într-un peisaj în care băncile se confruntă cu scoaterea de credite neperformante de pe bilanțuri, iar creditele sunt greu accesibile pentru firmele care au nevoie de capital de dezvoltare, canalele alternative de finanțare pentru antreprenori sunt investitorii cu apetit de risc precum fondurile de investiții, iar în alte cazuri emisiunile de obligațiuni ori listările pe bursă, care cer însă îndeplinirea anumitor condiții.

Astfel, interesul fondurilor de investiții și al investitorilor strategici a ținut capul de afiș pe piața de fuziuni și achiziții din România din 2014 cu tranzacții precum preluarea Star Storage de către unul din fondurile de investiții administrate de Axxess Capital, achiziția unui pachet minoritar la RBC de către fondul de investiții Oresa Ventures sau achiziția LiveRail de către Facebook, tranzacție estimată la o jumătate de miliard de dolari, ori preluarea UberVU de către HootSuite.

Municipiul București a vândut obligațiuni de 2,2 mld. lei la o dobândă medie de 3,98%. Primăria scapă de riscul valutar și își reduce gradul de îndatorare de peste zece ori coborând sub 8% făcându-și loc pentru noi împrumuturi. Băncile locale, printre care Raiffeisen și BT, au cumpărat obligațiuni de 200 mil. euro. Detaliile tranzacției

Lasă un răspuns

Municipiul București a încheiat azi plasarea și decontarea ofertei de obligatiuni municipale de 2,2 mld. lei (500 mil. euro), emisiune în lei care refinanțează vechea emisiune din 2005 în euro ce era scadentă în acest an.

Din spectrul de investitori locali, băncile au luat 40%, ceea ce înseamnă aproximativ 160 mil. euro. Din rândul băncilor care au cumpărat obligațiunile PMB se află și Raiffeisen, respectiv BT prin diferite entități.

”Toate băncile care au subscris, indiferent dacă au fost din consorțiu sau nu, au luat aproximativ același procent de alocare”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dana Mirela Ionescu, director executiv pentru Investment Banking al Raiffeisen Bank, liderul consorțiului care a intermediat oferta.

După bănci, fondurile de investiții au subscris și ele 27% din cota investitorilor locali, urmate apoi de fonduri de pensii cu o pondere de 15%. Pe lângă aceștia, instituțiile financiare internaționale și firmele de asigurări. În total, peste 60 de investitori instituționali au subscris.

De la stânga la dreapta la conferința de presă de prezentare a emisiunii PMB - șeful BVB, Ludwik Sobolewski, James Stewart - prim vicepreședinte al Raiffeisen Bank România, primarul general al Capitalei - Sorin Oprescu, Mirela Ionescu - director executiv pentru Investment Banking al Raiffeisen Bank România, Radu Hanga - director strategie grup BT și Mișu Negrițoiu - președintele ASF. Sursă foto: BVB.

De la stânga la dreapta la conferința de presă de prezentare a emisiunii PMB – șeful BVB, Ludwik Sobolewski, James Stewart – vicepreședinte Trezorerie și Piețe de Capital la Raiffeisen Bank România, primarul general al Capitalei – Sorin Oprescu, Mirela Ionescu – director executiv pentru Investment Banking la Raiffeisen Bank România, Radu Hanga – director strategie grup BT și Mișu Negrițoiu – președintele ASF. Sursă foto: BVB.

Din rândul investitorilor străini se distinge după nivelul subscrierii un investitor puternic cu baza la Londra, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții sindicatului de intermediere.

”Această emisiune de obligațiuni este o premieră pe piața locală, nu numai datorită valorii ofertei, dar și datorită structurii ofertei. Pentru prima oară în România avem instrumente listate la București și decontate peste hotare. Posibilitatea decontării peste hotare a lărgit baza de investitori care au putut investi în această emisiune, scăzând costul pentru municipalitate. Succesul acestei oferte atestă faptul că piața locală este capabilă să constituie o sursă de finanțare, chiar pentru emisiuni mari”, afirmă Mirela Ionescu.

Ea adaugă că este un moment bun pentru municipalități să se împrumute sau să-și refinanțeze datoriile în acest moment al pieței, cu dobânzi scăzute.

De ce tranzacția a vizat obligațiuni în lei către o bază de investitori calificați și nu o ofertă publică sau credit bancar?

”Deoarece a fost organizată ca plasament privat, nu ca ofertă publică. Având în vedere dimensiunea mare a ofertei comparativ cu piața locală, am dorit să reducem cât mai mult riscul de piață și de aceea am ales această variantă. O ofertă publică ar fi trebuit să se deruleze pe mai multe zile pentru a putea da posibilitatea investitorilor de retail să subscrie. Așa am putut închide oferta într-o zi jumătate”, a explicat liderul consorțiului de intermediere pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Raiffeisen mai spun că nu trebuie uitată situația din Grecia și nici cea din Rusia. ”Orice instabilitate a piețelor financiare internaționale ar fi avut repercursiuni asupra dobânzilor și deci a ofertei noastre”, susține Mirela Ionescu.

Opțiunea pentru o tranzacție cu obligațiuni în lei a eliminat riscul valutar având în vedere că PMB obține venituri în lei și a adus fondurilor locale de pensii, de asigurări și de investiții una dintre puținele ocazii de a investi într-un instrument pe piața de capital de la București.

În ceea ce privește alternativa unui credit bancar, reprezentanții consorțiului de intermediari spun că emisiunea de titluri oferă o finanțare mai ieftină și mai flexibilă.

”Obligațiunile sunt cu cupon fix, iar creditele bancare ar fi fost cu dobândă variabilă. În contextul actual de dobânzi mici, este bine să emiți la cost fix. În plus, obligațiunile sunt mai flexibile. Odată aprobat prospectul cadru, poți emite oricând alte obligațiuni, fie cu aceeași scadență, fie pe scadențe diferite. Aceasta se poate face doar cu o simplă notificare la ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară – n.r.) în următoarele 12 luni, iar dacă dorim să emitem peste mai mult de un an, este nevoie doar de un amendament la actualul prospect”, a explicat Mirela Ionescu pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consorțiul format din Raiffeisen și firma de brokeraj BT Securities, parte a grupului financiar Banca Transilvania, a depus oferta pe 26 noiembrie 2014 aferentă vânzării de obligațiuni a Capitalei, pentru mandatul căreia intrase în cursă și un consorțiu format de BCR și BRD.

Pe 29 decembrie 2014, reprezentanții consorțiului condus de Raiffeisen au semnat contractul de intermediere, iar primele discuții au avut loc pe 12 ianuarie.

BT Securities a lucrat în dosarul tranzacției cu o echipă formată din 3 persoane, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Radu Hanga, director strategie coordonare la nivel de grup Banca Transilvania.

Fondul Proprietatea ia un credit de 500 mil. lei de la Citibank. Banii au ca destinație inclusiv programul de răscumpărări de acțiuni proprii de pe bursă

Lasă un răspuns

Franklin Templeton Investment Management, administratorul Fondului Proprietatea, a anunțat astăzi contractarea unui credit de tip revolving de 500 mil. lei (circa 113 mil. euro) de la sucursala locală a Citibank. Contractul de împrumut a fost semnat pe 4 mai.

”Sumele ce vor fi trase conform contractului de credit vor fi folosite în scopuri corporative, inclusiv pentru programe de răscumpărare, excluzând însă scopuri investiționale”, au precizat reprezentanții Franklin Templeton.

Facilitatea de credit este disponibilă pentru tragere până la 27 noiembrie, iar rambursarea va trebui făcută până în ultima zi a anului.

Fondul Proprietatea are listate acțiunile pe bursele de la București și de la finele lunii trecute pe un segment de piață al bursei de la Londra.

Fondul Proprietatea este angajată într-un program de răscumpărare a propriilor acțiuni. La 4 mai, Fondul Proprietatea raporta că a răscumpărat peste 100,7 milioane de titluri pentru care a plătit 88,2 mil. lei (circa 20 mil. euro). Din ultimele tranzacții raportate pe bursă, rezultă că FP a plătit în perioada 27 – 30 aprilie un preț pe acțiune cuprins în medie între 0,9048 și 0,9239 lei pe titlu.

FP a anunțat că mai are de răscumpărat peste 126,8 milioane de acțiuni, pachet care la cotația actuală de pe bursă de 0,9 lei pe acțiune valorează 114,16 mil. lei (25,8 mil. euro).

Citibank este una dintre băncile cele mai puternice pe piața creditelor corporative, segment dominat de jucători precum BCR, BRD, Raiffeisen, UniCredit și ING Bank.

Cum și-au împărțit avocații tranzacția de vânzare de obligațiuni de 500 mil. euro: NNDKP a lucrat cu Primăria Municipiului București, iar Schoenherr i-a asistat pe Raiffeisen și BT Securities care au intermediat emisiunea de titluri

Lasă un răspuns

NNDKP, una dintre cele mai mari firme de avocatură locale, au asigurat serviciile de consultanță juridică pentru Primăria Municipiului București, care a vândut obligațiuni municipale în lei în valoare de 500 mil. euro.

Cea mai mare emisiune locală de titluri a fost intermediată de către Raiffeisen Bank România și BT Securities, care au fost asistați de către Schoenherr și Asociații, biroul local al firmei austriece de avocatură, au declarat surse din piață pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Primăria Municipiului București a anunțat astăzi vânzarea de obligațiuni în valoare de 2,2 mld. lei (500 mil. euro) la o dobândă medie de 3,98%, banii având ca destinație refinanțarea emisiunii de obligațiuni din 2005 plasate în euro la o dobândă de 4,175% care ajungea la maturitate în acest an.

Practica de bănci, finanțe și piețe de capital din cadrul NNDKP este coordonată de către Manuela Nestor, managing partner și unul dintre fondatorii firmei de avocatură.

De cealaltă parte, practica de piață de capital la nivelul biroului local al Schoenherr este condusă de către Narcisa Oprea, unul dintre cei mai cunoscuți avocați specializați în domeniu. Narcisa Oprea este partener și face parte din conducerea Bursei de Valori București, având calitatea de membru al Consiliului de Administrație al operatorului bursier.

NNDKP, unul dintre pionierii avocaturii locale de afaceri, a fost înființată în 1990 prin asocierea avocaților români Ion și Manuela Nestor cu doi avocați americani, Andrew Kingston și Patricia Petersen. În 2001, acestui parteneriat al fondatorilor s-a alăturat și Ana Diculescu – Șova, cea care conduce departamentul de litigii din cadrul firmei. Clientela este formată din investitori străini și locali, printre care Ford, Lafarge, OMV sau Globalworth.

Un drum diferit în piață l-a avut firma vieneză Schoenherr, care și-a deschis biroul de la București în 1996, însoțind primul val de investitori austrieci veniți în România. Printre clienții reprezentativi din portofoliul său se află Erste, Raiffeisen, Volksbank, OMV sau Vienna Insurance Group.

Pe piața serviciilor avocațiale de afaceri, NNDKP intră în eșalonul celor mai mari firme de profil împreună cu Țuca Zbârcea & Asociații, Mușat & Asociații și Popovici Nițu & Asociații, în timp ce Schoenherr este cotată printre firme internaționale cele mai active la nivel local, alături de Cameron McKenna, Clifford Chance sau Allen & Overy.